Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2229/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2229/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 02-03-2015 în dosarul nr. 2229/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ - N.
Cluj-N., .. 2, cod postal_
Tel.: 0264 – 431.057/fax: 0264 – 431.033
Operator de Date cu Caracter Personal - 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ nr. 2229/CC/2015
Ședința din Camera de Consiliu din data de 02.03.2015
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: B. I. A.
GREFIER: N. Ș.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată privind pe reclamanta C. NAȚIONALĂ PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, INSTALAȚIILOR DE RIDICAT ȘI RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE SA – CNCIR SA în contradictoriu cu pârâtul P. E. D., având ca obiect pretenții – cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu se constata lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită, judecarea cauzei făcându-se fără citarea părților.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, verificându-și din oficiu competența, în temeiul art. 131 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză, prin raportare la prevederile art. 1.027 alin. 1 coroborat cu art. 94 pct. 1 lit. j și art. 107 alin. 1 C.pr.civ..
În temeiul art. 258 alin. 1 C.pr.civ., instanța încuviințează proba cu înscrisurile de la dosar, având în vedere că acestea întrunesc cerințele prevăzute de art. 255 alin. 1 C.pr.civ..
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța, în temeiul art. 394 alin. 1 C.pr.civ., declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ în data de 19.12.2014, reclamanta C. NAȚIONALĂ PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, INSTALAȚIILOR DE RIDICAT ȘI RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE SA – CNCIR SA a solicitat în contradictoriu cu pârâtul P. E. D. pronunțarea unei hotărâri judecătorești, prin care să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 336 lei reprezentând contravaloare factură neachitată și dobânda legală aferentă debitului principal calculată de la data scadenței facturii și până la data achitării efective a sumei, cu cheltuieli de judecată în valoare de 256,11 lei, din care suma de 183,11 lei reprezentând onorariu avocațial, 50 lei taxa judiciară de timbru, 15 lei cheltuieli poștale și 8 lei raport ONRC.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat, în esență, că în derularea raporturilor comerciale cu pârâtul, a procedat la întocmirea rapoartelor de inspecție tehnică și la emiterea facturii fiscale, pârâtul neîndeplinindu-și obligația corelativă de plată a sumei facturate.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1025 și urm. C.pr.civ., art. 1270, art. 1516 C.civ., art. 1523 alin. 2 lit. d și art. 1535 C.civ., OG nr. 13/2011, art. 453 și art. 1031 alin. 1 C.pr.civ.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 50 lei reprezentând cuantumul taxei judiciare de timbru – fila 6.
În probațiune, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie, înscrisuri (filele 7 – 18).
Pârâtul P. E. D., deși legal citat, nu a depus la dosar întâmpinare și nici formular de răspuns, conform dispozițiilor art. 1029 alin. 4 C.pr.civ.
În cauză, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, reclamanta C. NAȚIONALĂ PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, INSTALAȚIILOR DE RIDICAT ȘI RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE SA – CNCIR SA a emis pe numele pârâtului P. E. D. factura . 2011 nr._ din data de 14.04.2014 de la fila 8 din dosar, în valoare de 336 lei.
În speță, instanța reține că sunt incidente dispozițiile Titlului X din C.pr.civ. referitoare la cererile de valoare redusă întrucât, potrivit art. 1025 alin. 1 C.pr.civ. „procedura cu privire la cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței”. Apoi, conform art. 1026 alin. 1 C.pr.civ., „reclamantul are alegerea între procedura specială reglementată de prezentul titlu și procedura de drept comun”.
În drept, instanța constată că, potrivit art. 1270 C.civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
Conform art. 1350 C.civ., orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat; atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.
În temeiul art. 1516 alin. 1 C.civ. creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, iar în baza art. 1516 alin. 2 C.civ., „atunci când, fără justificare, debitorul nu își execută obligația și se află în întârziere, creditorul poate la alegerea sa și fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin: să ceară sau după caz să treacă la executarea silită a obligației; 2. să obțină, dacă obligația este contractuală, rezoluțiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligații corelative; 3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege, pentru realizarea dreptului său”.
Având în vedere faptul că obligația de a plăti o sumă de bani este o obligație de a da, creditorului acestei obligații - în vederea obținerii executării acesteia prin intermediul unei acțiuni în justiție - nu-i revine decât sarcina de a proba existența contractului și executarea propriilor obligații, urmată de afirmarea neexecutării obligației debitorului, acestuia din urmă revenindu-i sarcina de a dovedi prin chitanțe de plată faptul că între cele două părți nu mai există nicio obligație valabilă, acestea fiind stinse anterior prin plată. Prin înscrisurile depuse la dosar reclamanta a făcut dovezile anterior menționate (filele 8 – 9), pârâtul asumându-și, prin semnătură, obligația de a achita contravaloarea facturii . 2011 nr._ din data de 14.04.2014, a cărei îndeplinire nu a fost realizată în prezenta speță.
Față de aspectele prezentate, instanța apreciază că se impune admiterea petitului principal al cererii reclamantei.
Raportat la capătul de cerere privitor la plata dobânzii legale, instanța reține că potrivit art. 1516 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil republicată, creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației. Atunci când, fără justificare, debitorul nu își execută obligația și se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa și fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin:
1. să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligației;
2. să obțină, dacă obligația este contractuală, rezoluțiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligații corelative;
3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său.
Conform art. 1535 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil republicată, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic, iar potrivit art. 1489 din același act normativ, „dobânda este cea convenită de părți sau, în lipsă, cea stabilită de lege”.
Punerea în întârziere a debitorului poate opera de drept sau la cererea creditorului, astfel cum prevede art. 1521 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil republicată
Punerea în întârziere operează de drept când nu a fost executată obligația de a plăti o sumă de bani, asumată în exercițiul activității unei întreprinderi, conform 1523 alin. 1 lit. d din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil republicată.
Față de dispozițiile anterior menționate, texte legale în vigoare la data nașterii situației juridice dedusă judecății, conform art. 6 alin. 5 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil coroborat cu art. 220 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a noului Cod Civil, instanța apreciază ca fiind întemeiată solicitarea reclamantei, pe care o va admite, urmând să oblige pârâtul să achite în favoarea reclamantei dobânda legală aferentă debitului principal în sumă de 336 lei calculată începând cu data scadenței facturii – 13.05.2104 și până la plata integrală a debitului.
Referitor la cheltuielile de judecată, art. 1031 C.pr.civ. prevede că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată.
Având în vedere că pârâtul este partea care a pierdut procesul, fiind în culpă procesaulă, instanța apreciază că se impune admiterea cererii reclamantei de obligare a pârâtului la plata acestor cheltuieli, care constau în taxa judiciară de timbru de 50 lei – fila 6, onorariu avocațial de 183,11 lei – filele 13 - 18, 15 lei cheltuieli poștale – fila 12, urmând a fi respinsă, ca neîntemeiată, cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata sumei de 8 lei reprezentând raport ONRC, în prezenta speță nefiind făcută dovada efectuării unor astfel de cheltuieli de către reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de valoare redusă formulată de reclamanta C. NAȚIONALĂ PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, INSTALAȚIILOR DE RIDICAT ȘI RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE SA – CNCIR SA, cu sediul procesual ales în București, . – 11, sector 1, prin avocat T. C. A., în contradictoriu cu pârâtul P. E. D., cu domiciliul în Cluj-N., ., .. 5, jud. Cluj.
Obligă pârâtul la plata în favoarea reclamantei a sumei de 336 lei reprezentând contravaloare factură neachitată și a dobânzii legale aferente calculată începând cu data scadenței facturii și până la plata integrală a debitului.
Obligă pârâtul la plata sumei de 248,11 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă și respinge, ca neîntemeiată, cererea pentru restul cheltuielilor.
Executorie de drept.
Cu drept de apel la tribunal în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea și motivele de apel se vor depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, data de 02.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. I. A. N. Ș.
Red./Dact./B.I.A./N.S./4 ex./16.03.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2277/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 2243/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
