Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1312/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1312/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 06-02-2015 în dosarul nr. 1312/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1312/2015
Ședința camerei de consiliu de la 06.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: R.-M. P.
GREFIER: M. F.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . și pe pârâtul ., având ca obiect cerere de valoare redusă.
Cauza s-a soluționat în cameră de consiliu, fără citarea părților, în temeiul prevederilor art. 1029 alin. (1) NCPC coroborat cu interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 1029 alin. (10) NCPC.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Verificându-și din oficiu competența în baza art. 131 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, instanța apreciază că este competentă să soluționeze prezenta cauză din punct de vedere general și material în temeiul art. 1027 coroborat cu art. 94 pct. 1 lit. j) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
În temeiul art. 1029 alin. (9) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile de la dosar și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data 13.10.2014, reclamanta . a solicitat obligarea pârâtei . la plata sumei de 1.458,87 lei, reprezentând contravaloare facturi fiscale, la plata dobânzilor legale aferente, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a livrat produse în favoarea pârâtei, că a emis pe numele acesteia facturile fiscale de la dosar, însă pârâta nu a înțeles să-și îndeplinească obligația de plată.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 1025 și următoarele din Legea nr. 134/2010.
În dovedire, s-a depus la dosarul cauzei copii înscrisuri (filele 4, 6-10).
Cererea a fost legal timbrată (fila 5).
Deși legal citată, pârâta nu a formulat răspuns conform art. 1029 alin. (4) Legea nr. 13/2010 republicată.
La acest termen de judecată, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de către reclamantă, conform art. 1030 alin. (2) Legea nr. 13/2010 republicată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :
Cu privire la capătul de cerere principal, instanța reține că art. 1030 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 republicată, în cazul în care nu se primește niciun răspuns de la partea interesată în termenul stabilit la art. 1.029 alin. (4), (6) sau (8), instanța se va pronunța cu privire la cererea principală sau la cererea reconvențională în raport cu actele aflate la dosar.
În ceea ce privește dreptul material aplicabil prezentei acțiuni, raportat la data nașterii situației juridice dedusă judecății, față de dispozițiile art. 6 alin. (5) din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil coroborat cu art. 220 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a noului Cod Civil, instanța apreciază că prezentei cereri îi sunt aplicabile dispozițiile Noului Cod civil.
În desfășurarea raporturilor specifice domeniului de activitate, reclamanta a emis pe numele pârâtei facturile fiscale de la filele 4, 6-8, reprezentând contravaloare produse.
Instanța reține că obligația de plată a contravalorii facturilor fiscale a fost însușită de către pârâtă, întrucât poartă semnătura și ștampila acesteia.
În materia răspunderii civile contractuale, instanța reține că odată dovedite raporturile contractuale dintre părți, pârâtei îi incumbă sarcina dovedirii îndeplinirii obligației. Cu toate acestea, pârâta nu a înțeles să probeze îndeplinirea obligației de plată a contravalorii facturilor fiscale menționate.
Cu privire la capătul de cerere privitor la dobânda legală, instanța reține că potrivit art. 1516 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil republicată, creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației. Atunci când, fără justificare, debitorul nu își execută obligația și se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa și fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin:
1. să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligației;
2. să obțină, dacă obligația este contractuală, rezoluțiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligații corelative;
3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său.
Conform art. 1535 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil republicată, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic, iar potrivit art. 1489 din același act normativ, „dobânda este cea convenită de părți sau, în lipsă, cea stabilită de lege.
Punerea în întârziere a debitorului poate opera de drept sau la cererea creditorului, astfel cum prevede art. 1521 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil republicată
Punerea în întârziere operează de drept când nu a fost executată obligația de a plăti o sumă de bani, asumată în exercițiul activității unei întreprinderi, conform 1523 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil republicată.
În consecință, instanța va admite cererea reclamantei și va obliga pârâta să plătească în favoarea reclamantei suma de 1.458,87 lei, reprezentând contravaloare facturi fiscale și dobânda legală aferentă calculată începând cu data scadenței fiecărei facturi fiscale și până la data plății integrale.
Față de prevederile art. 1.031 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 republicată, conform cu care « partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată », instanța va obliga pârâta să plătească în favoarea reclamantei suma de 50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (fila 5).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de valoare redusă astfel cum a fostformulată de reclamanta ., cu sediul în Cluj-N., .. 28, județul Cluj, în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în G., ., județul Cluj.
Obligă pârâta să plătească în favoarea reclamantei suma de 1.458,87 lei, reprezentând contravaloare facturi fiscale și dobânda legală aferentă calculată începând cu data scadenței fiecărei facturi fiscale și până la data plății integrale.
Obligă pârâta să plătească în favoarea reclamantei suma de 50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie de drept.
Cu drept de apel la tribunal în termen de 30 zile de la comunicare.
Apelul și motivele de apel se depun la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 06 februarie 2015.
PREȘEDINTEGREFIER
R.-M. PAVELMELINDA F.
Red. R.M.P./ dact. M.F./4 ex./19.02.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7745/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1191/2015. Judecătoria... → |
|---|
