Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5148/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Sentința nr. 5148/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 22-05-2015 în dosarul nr. 5148/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ-N.

SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal 3185

Cluj-N., Calea Dorobanților nr. 2-4, cod poștal_

Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033

Secția Civilă

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5148/CC/2015

Ședința Camerei de consiliu de la 22 Mai 2015

Completul constituit din:

Președinte: C. G. C.

Grefier: S. C. P.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul . în contradictoriu cu pârâtul . SRL și cu pârâtul M. I. P., având ca obiect cerere de valoare redusă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Instanța constată că dezbaterile au avut loc în camerei de consiliu din 15.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii în cauză pentru data de 22.05.2015.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus, reclamanta . a solicitat obligarea, în solidar, a pârâților . SRL, în calitate de debitor principal, și M. I. P., în calitate de fideiusor, la plata sumei de 494,36 lei reprezentând debit principal restant, precum și la plata penalităților de întârziere aferente, de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere, de la data scadenței creanței și până la data plății efective; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că a încheiat cu debitoarea . SRL și cu garantul fideiusor M. I. P. Contractul de Furnizare Produse și Servicii V6, înregistrat sub nr. 1028/05.03.2013. În temeiul acestui contract și-a îndeplinit obligațiile asumate, respectiv acelea de vânzare către debitoare a cartelelor valorice electronice de reîncărcare generate de sistemul informatic, prin punerea la dispoziția sa de terminale EFT-POS.

Potrivit susținerilor reclamantei, debitoarea nu a achitat integral contravaloarea facturilor de servicii de încărcare electronică, care au fost emise în baza tranzacțiilor înregistrate în sistemul informatic, rămânând un rest de plată în cuantum de 494,36 lei.

Îndeplinirea obligațiilor contractuale a fost garantată în solidar de către M. I. P. în calitate de fideiusor, având funcția de asociat al debitoarei, care, prin semnarea contractului, s-a angajat să garanteze executarea acestuia prin efectuarea eventualelor plăți restante ale debitoarei.

Conform mențiunilor de pe facturile emise, în cazul depășirii termenelor de plată debitoarea, în solidar cu fideiusorul, datorează penalități de întârziere de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere.

În drept au fost invocate prevederile art. 1025 și urm. Cod proc. civ.

În probațiune au fost depuse înscrisuri. (f. 8-27)

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară în cuantum de 50 lei.(f. 5)

Instanța a procedat la emiterea către pârâți a formularului de răspuns, însoțit de o copie a cererii și a înscrisurilor depuse de reclamantă, însă aceștia nu s-au conformat obligației instituite de art. 1029 al. 4 Cod proc. civ. privind depunerea sau trimiterea formularului de răspuns completat corespunzător, nu au răspuns printr-un alt mijloc adecvat, fără utilizarea formularului de răspuns și nici nu s-au prezentat în fața instanței pentru a-și face cunoscută poziția procesuală față de pretențiile reclamantei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, între reclamanta ., în calitate de furnizor și pârâta . SRL, în calitate de beneficiar, respectiv pârâtul M. I. P., în calitate de fideiusor al beneficiarului, s-a încheiat contractul de furnizare produse și servicii V6 înregistrat sub nr. 1028/05.03.2013, având ca obiect furnizarea de către reclamantă a produselor și/sau serviciilor specificate în capitolul unu al contractului, beneficiarul asumându-și obligația de a achita contravaloarea produselor livrate și a serviciilor prestate, conform clauzelor capitolului IV din contract. (f. 17-24)

Totodată, părțile au mai convenit, după cum reiese din cap. VII al aceluiași contract, garantarea executării obligației principale de către un fideiusor având funcția de administrator sau calitatea de asociat al beneficiarului sau de terță persoană mandatată în acest sens, inclusiv în ceea ce privește plata penalităților de întârziere. Astfel, pârâtul M. I. P., în calitate de asociat al pârâtei . SRL, și-a asumat calitatea de garant fideiusor cu privire la executarea tuturor obligațiilor ce incumbă societății pârâte în baza contractului perfectat.

Instanța reține că potrivit cap. IV, art. 4.7 din contract, în cazul depășirii termenelor de plată convenite, s-a stabilit și perceperea unor penalizări de 0.5 % pentru fiecare zi de întârziere, aplicate la valoarea produselor neachitate, iar valoarea penalităților poate depăși în cuantum suma asupra căreia sunt datorate.

În derularea raporturilor contractuale, reclamanta a furnizat pârâtei produsele și serviciile stipulate contractual, fiind emise drept urmare factura fiscală . nr._/22.07.2014, scadentă la data de 19.08.2014, din care a rămas un rest de plată în cuantum de 445,41 lei, factura fiscală ./18.08.2014, scadentă la data de 25.08.2014, din care a rămas un rest de plată în cuantum de 27,09 lei și factura fiscală . nr._/30.10.2014, scadentă la data de 13.11.2014, din care a rămas un rest de plată în cuantum de 21,86 lei (f. 13-15), facturile fiind semnate și ștampilate de către reprezentanții pârâtei. Conform art. 4.3 din contract, plata trebuie efectuată la termenul stipulat pe factura fiscală în lei, în numerar sau prin bancă.

Sub aspectul dispozițiilor legale aplicabile, potrivit prevederilor art. 1350 Cod civil, orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat, iar atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii. Totodată, în temeiul art. 1516 Cod civil, creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, dar și la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării, conform art. 1531 alin. 1 Cod civil.

Răspunderea civilă contractuală se angajează în situația nerespectării întocmai a obligațiilor asumate prin contract, prejudiciul fiind consecința neexecutării, executării cu întârziere sau necorespunzătoare. Condițiile răspunderii contractuale sunt: existența unei fapte ilicite care constă în nerespectarea unei obligații contractuale, existența unui prejudiciu, raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu și vinovăția debitorului. Din momentul în care sunt întrunite condițiile răspunderii civile contractuale, se naște dreptul subiectiv al creditorului de a pretinde despăgubiri de la debitorul său. Însă, pentru acordarea despăgubirilor, mai este necesar ca debitorul să fie pus în întârziere și să nu fie stipulată o clauză de neresponsabilitate.

Analizând aceste condiții în concret, prin prisma cauzei deduse judecății, instanța constată îndeplinite în prezenta cauză condițiile răspunderii civile contractuale. În acest sens, fapta ilicită constă în nerespectarea unei obligații contractuale de către pârâți și se traduce în neplata contravalorii produselor livrate și a serviciilor prestate de către reclamantă. Prejudiciul suferit de reclamantă este cert și reprezintă paguba materială suferită ca urmare a neachitării contravalorii produselor și serviciilor prestate. Legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu este evidentă, ea reieșind din însăși materialitatea faptei.

În ceea ce privește vinovăția debitorului, neexecutarea ori executarea cu întârziere sau necorespunzătoare a obligației trebuie să fie imputabilă acestuia. În materie contractuală operează o prezumție de culpă a debitorului, prin simplul fapt al neexecutării, potrivit art. 1548 Cod civil.

Punerea în întârziere constă în manifestarea unilaterală de voință prin care creditorul pretinde executarea de către debitor. Există însă situații în care nu este necesară îndeplinirea unor formalități de punere în întârziere, debitorul fiind de drept în întârziere, cum este și cazul instituit prin art. 1523 alin. 2 lit. d Cod civil, adică nu a fost executată obligația de a plăti o sumă de bani, asumată în exercițiul activității unei întreprinderi. Reiese astfel că, față de calitatea de profesionist a pârâtei, aceasta se află de drept în întârziere, încă de la data la care obligația sa a devenit exigibilă.

Cu privire la penalitățile de întârziere solicitate, potrivit art. 1535 Cod civil, în cazul în care o sumă nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. După cum s-a arătat în cele ce preced, părțile au convenit cuantumul despăgubirilor datorate de către debitor pentru executarea cu întârziere a obligației sale ca fiind de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere, valoarea acestora putând depăși cuantumul sumei asupra căreia sunt datorate.

Deoarece reclamanta, prin materialul probator depus în susținerea pretențiilor sale, a făcut dovada existenței unui acord valabil și a executării propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor reciproce și interdependente de către pârâți, instanța reține că acestora din urmă le revenea sarcina de a dovedi, potrivit art. 1499 Cod civ. că, în speță, au executat propria obligație de plată. Însă pârâții nu și-au făcut cunoscută poziția procesuală și nici nu au propus vreun mijloc de probă în apărarea lor și care să ateste îndeplinirea propriilor obligații asumate contractual.

În lumina considerentelor expuse mai sus, instanța apreciază că acțiunea formulată de reclamantă este întemeiată cu privire la ambele capete ce cerere, principal și accesoriu, astfel că urmează să o admită și să oblige pârâții, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 494,36 lei, reprezentând debit principal restant, precum și a penalităților de întârziere aferente de 0,5% pe zi de întârziere, care se vor calcula de la data scadenței și până la data plății efective a debitului.

În baza art. 1031 și art. 453 Cod. proc. civ., pârâții fiind cei care au pierdut procesul, aceștia vor fi obligați, în solidar, să plătească reclamantei suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, contravaloarea taxei judiciare de timbru achitate pentru promovarea acțiunii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta S.C. M. D. S.R.L., cu sediul în mun. Cluj-N., str. ., jud. Cluj, înregistrată sub nr. O.R.C. J_, CUI RO_, în contradictoriu cu pârâta S.C. P. & E. LIBRIS S.R.L., J40/_/2008, CUI_, cu sediul în București, sectorul 6, ., ., . și cu pârâtul M. I. P., CNP_, cu domiciliul în București, sectorul 4, Bld. Libertății nr. 12, ., ..

Obligă pârâții, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 494,36 lei, reprezentând debit principal restant, precum și a penalităților de întârziere aferente de 0,5% pe zi de întârziere, care se vor calcula de la data scadenței și până la data plății efective a debitului.

Obligă pârâții, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Executorie de drept.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, acesta urmând a fi depus la Judecătoria Cluj-N..

Pronunțată în ședința publică din data de 22.05.2015.

Președinte,Grefier,

C. G. C. S. C. P.

Red/Dact/CGC/SCP

03.07.2015, 4 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5148/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA