Fond funciar. Sentința nr. 8656/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8656/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 28-09-2015 în dosarul nr. 8656/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8656/2015
Ședința publica din 28.09.2015
Instanța constituită din :
JUDECĂTOR: P. VICTORIȚA P.
GREFIER: A. M.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii in dosarul civil nr._, avand ca obiect fond funciar inaintata de reclamanta C. A. E., G. M. prin mandatar C. C. D., in contradictoriu cu paratii C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR FLORESTI, C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR CLUJ.
Se constată ca dezbaterea pe fond a avut loc in ședinta publica din 24.09.2015, conform încheierii de ședinta din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotarare.
JUDECĂTORIA
Deliberând, constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 05.12.2014 reclamanții C. A. E., G. M. prin mandatar C. C. D. ( f. 145) au solicitat în contradictoriu cu pârâtele C. LOCALĂ DE FOND FUNCIAR FLOREȘTI, cu sediul în Florești, .. 170, jud. Cluj, C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR pronunțarea unei hotărâri prin care acestea să fie obligate la punerea în posesie, respectiv emiterea titlului de proprietate asupra unei suprafețe echivalente valoric cu suprafața de 0,4775 ha pentru care C. A. E. a solicitat reconstitutirea dreptului de proprietate, respectiv suprafețele de 0,8253 ha și 0,6891 ha pentru care C. C. D. a solicitat reconstitutirea dreptului de proprietate.
C. LOCALĂ DE FOND FUNCIAR FLOREȘTI a depus întâmpinare, f. 32.
C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR a depus întâmpinare, f.27.
La termenul din data de 24.09.2015 instanța a invocat din oficiu excepția prematurității cererii.
Analizând cu prioritate excepția prematurității invocată de instanță din oficiu, reține următoarele:
Reclamanții C. A. E., CNP_, dom. în Florești, ., jud.Cluj și G. M. născută F., CNP_, dom. în Cluj-N., ., jud. Cluj, prin mandatar C. C. D., au formulat cererea de chemare în judecată la data de 05.12.2014, f.1.
La data de 16 mai 2013 s-a publicat în Monitorul oficial L 165/2013, care a intrat în vigoare la data de 20 mai 2013 și care la art. 4 prevede că „Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. A. și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar în noțiunea de cereri sunt cuprinse și cererile în materie de fond funciar, cf. art. 3, alin.1 pct.1.
Art. 11 din aceeași lege prevede următoarele:
„(1) Comisiile locale și județene de fond funciar sau, după caz, C. de Fond Funciar a Municipiului București au obligația de a soluționa toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie și de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2016.
(2) În situația neîndeplinirii obligațiilor în termenul prevăzut la alin. (1), persoana care se consideră îndreptățită poate formula plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile. Hotărârea pronunțată de instanța judecătorească este supusă numai apelului. Plângerea este scutită de taxa judiciară de timbru.
(3) În termen de 30 de zile de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), comisiile locale de fond funciar sunt obligate să predea Agenției Domeniilor Statului suprafețele preluate și neutilizate în cadrul procesului de restituire.
(4) În situația în care plângerea formulată potrivit alin. (2) are ca obiect un teren predat Agenției Domeniilor Statului conform alin. (3), această instituție are calitatea de intervenient forțat în cauză.
Prin urmare, doar de la data de 1 ianuarie 2016, termenul limită de soluționare de către comisiile locale și județene de fond funciar a cererilor de restituire care s-au depus de către persoanele interesate, în opinia instanței ,se va naște dreptul de acțiune în instanță prin formularea plângerii, astfel cum este prev. la alin.2 al art. 11 din L.165/2013.
Art. 50, teza finală din L.165/2013 prevede că orice dispoziție contrară prezentei legi se abrogă. Instanța apreciază că astfel, au fost abrogate, odată cu . acestei legi, 20 mai 2013 prevederile art. 64 din L.18/1991, respectiv ale art.53, 54 din L.18/1991.
Trebuie reținut că L 165/2013 a fost emisă ca urmare a hotărârii pilot pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor omului în cauza M. A., din data de 12.10.2010.
S-a reținut în considerentele acesteia că « Hotararile deja pronuntate permit identificarea anumitor cauze ale disfunctionalitatilor din legislatia si din practica administrativa care, adaugate la dificultatile expuse de Guvern, au afectat si pot inca sa afecteze in viitor un numar mare de persoane (paragrafele 198-202 de mai sus).
220. Printre aceste cauze, cea mai importanta pare sa fie extinderea treptata a aplicarii legilor de reparatie aproape asupra tuturor bunurilor imobile nationalizate, la care se adauga lipsa unei plafonari a despagubirilor.
221. Complexitatea prevederilor legislative si schimbarile ce le-au fost aduse s-au tradus printr-o practica judiciara neconstanta si au generat o incertitudine juridica generala in ceea ce priveste interpretarea notiunilor esentiale referitoare la drepturile fostilor proprietari, ale statului si ale tertilor dobanditori ai bunurilor imobile nationalizate.
222. Curtea observa ca, in fata multitudinii procedurilor de restituire, autoritatile interne au reactionat prin adoptarea Legii nr. 247/2005 care a stabilit o procedura administrativa de despagubire . revendicate.
223. Aceasta unificare, care merge in directia buna prin faptul ca implementeaza proceduri simplificate, ar fi eficienta daca autoritatile competente, si in special C. Centrala, ar fi dotate cu mijloace umane si materiale corespunzatoare nivelului sarcinilor ce trebuie indeplinite.
224. In acest sens, Curtea ia nota de faptul ca, fiind confruntata inca de la infiintarea sa cu un volum important de lucru, C. Centrala a examinat dosarele in ordine aleatorie. Desi criteriul de examinare a fost modificat, in luna mai 2010, dintr-un total de 68.355 de dosare inregistrate la Comisie, numai in 21.260 dintre ele s-au emis decizii de acordare a unui "titlu de despagubire" si mai putin de 4.000 de plati au fost efectuate (paragraful 77 de mai sus).
225. Lipsa unor termene pentru analizarea dosarelor de catre C. Centrala constituie un alt punct slab al mecanismului intern de despagubire, care a fost deja identificat de Curte in hotararea Faimblat mentionata mai sus si a fost recunoscut de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Aceasta din urma a criticat lipsa de diligenta a Comisiei Centrale si a obligat-o pe aceasta sa analizeze dosarele ." (paragraful 76 de mai sus).
226. Totusi, in lipsa unui termen legal constrangator, Curtea apreciaza ca obligatia mentionata mai sus risca sa fie teoretica si iluzorie si ca dreptul de acces la o instanta pentru a denunta intarzierea acumulata in fata Comisiei Centrale ameninta sa fie golit de continutul sau.
227. In fine, Curtea ia nota de sarcina foarte importanta pe care legislatia in materie de bunuri imobile nationalizate o impune bugetului de stat si referitor la care Guvernul recunoaste ca este dificil de suportat. Cu toate acestea, Curtea este surprinsa de lentoarea cu care inainteaza procedura de cotare la bursa a Fondului "Proprietatea", desi aceasta cotare a fost prevazuta inca din anul 2005, iar lansarea tranzactiilor ar fi de natura sa orienteze o parte din beneficiarii "titlurilor de despagubire" spre piata bursiera, ceea ce ar scadea presiunea bugetara.
228. Avand in vedere acumularea de disfunctionalitati ale mecanismului de restituire sau de despagubire, ce persista dupa adoptarea hotararilor Viasu, Faimblat si Katz, Curtea apreciaza ca este imperativ ca statul sa ia de urgenta masuri cu caracter general, care sa poata conduce la realizarea efectiva a dreptului la restituire sau la despagubire, pastrand un just echilibru intre diferitele interese in cauza.
232. Statul parat trebuie, asadar, sa garanteze prin masuri legale si administrative adecvate respectarea dreptului de proprietate al tuturor persoanelor aflate . celei a reclamantelor, tinand cont de principiile enuntate in jurisprudenta Curtii cu privire la aplicarea art. 1 din Protocolul nr. 1 (paragrafele 162-177 de mai sus). Aceste obiective ar putea fi atinse, de exemplu, prin modificarea mecanismului de restituire actual, cu privire la care Curtea a constatat anumite lipsuri, si prin implementarea urgenta a unor proceduri simplificate si eficiente, intemeiate pe masuri legislative si pe o practica judiciara si administrativa coerenta, care sa poata mentine un just echilibru intre diferitele interese in cauza (Viasu, mentionata mai sus, A§ 83).
233. Punerea in balanta a drepturilor in cauza si a castigurilor si pierderilor diferitelor persoane afectate de procesul de transformare a economiei si a sistemului juridic al statului constituie un exercitiu de o dificultate deosebita, presupunand interventia diverselor autoritati interne. Prin urmare, Curtea apreciaza ca statului parat trebuie sa i se lase o marja larga de apreciere pentru a alege masurile destinate sa garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau sa reglementeze raporturile de proprietate din tara si pentru punerea lor in aplicare (paragrafele 169-177 de mai sus).
234. Curtea ia act cu interes de propunerea avansata de Guvern in planul sau de actiune ce vizeaza stabilirea unor termene constrangatoare pentru toate etapele administrative. O astfel de masura, cu conditia sa fie realista si dublata de un control jurisdictional efectiv, ar putea avea un impact pozitiv asupra eficientei mecanismului de despagubire.
Prin L.165/2013 statul a luat măsuri, în sensul celor sugerate de către Curte în hotărârea pilot, înființând insituții noi, spre exemplu C. locală de inventariere a terenurilor, art 5, C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, art.7 și fixând termene în care să fie efectuate diverse proceduri administrative, spre exemplu, art 6 « În termen de 180 de zile de la data constituirii, comisia prevăzută la art. 5 întocmește, conform normelor de aplicare a prezentei legi, situația terenurilor agricole, cu sau fără investiții, și forestiere, aflate în domeniul public sau privat al statului sau, după caz, al unității administrativ-teritoriale, care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ-teritorială. », art 65 alin. 5 « În termen de 60 de zile de la data primirii situațiilor centralizate pe fiecare județ, Agenția Domeniilor Statului și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților demarează procedurile legale necesare în vederea schimbării regimului juridic al terenurilor ce fac obiectul situației centralizatoare, aflate în proprietatea publică a statului, și trecerii acestora, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului pentru a fi afectate restituirii în natură sau, după caz, valorificării punctelor acordate potrivit prezentei legi. » sau s-a fixat procedura de urmat în situația în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă – art 12, iar prin art 16 se regelementează « Cererile de restituire care nu pot fi soluționate prin restituire în natură la nivelul entităților învestite de lege se soluționează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte, care se determină potrivit art. 21 alin. (6) și (7). »
Astfel cum am precizat, prin art. 11 din lege s-a stabilit „(1) Comisiile locale și județene de fond funciar sau, după caz, C. de Fond Funciar a Municipiului București au obligația de a soluționa toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie și de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2016.
Prin urmare, câtă vreme încă nu s-a împlinit termenul prevăzut la art. 11 din L 165/2013 pentru a fi rezeolvate cererile aflate pe rolul Comisiilor locale, respectiv Județene, prezenta cerere apare ca fiind prematură, excepția invocată de instanță urmând a fi admisă, iar cererea reclamantei respinsă ca prematur formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prematurității formulării cererii invocată de instanță din oficiu.
Respinge ca prematură cererea formulată de reclamanții C. A. E., CNP_, dom. în Florești, ., jud.Cluj și G. M. născută F., CNP_, dom. în Cluj-N., ., jud. Cluj, prin mandatar C. C. D., CNP_, dom. în Florești, ., jud.Cluj în contradictoriu cu pârâtele C. LOCALĂ DE FOND FUNCIAR FLOREȘTI, cu sediul în Florești, .. 170, jud. Cluj, C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., nr. 58, jud. Cluj,
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea și motivele se depun la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședința publică din data de 28.09.2015.
JUDECĂTOR GREFIER
P. Victorița P. A. M.
Red. Dact. PVP/09.10.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9411/2015.... | Anulare act. Sentința nr. 9409/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
