Legea 10/2001. Sentința nr. 6920/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6920/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 06-07-2015 în dosarul nr. 6920/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6920/2015
Ședința publica din 06.07.2015
Instanța constituită din :
JUDECĂTOR: P. VICTORIȚA P.
GREFIER: A. M.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii in dosarul civil nr._, avand ca obiect Legea 10/2001 inaintata de reclamantii NYAKACS SUANA, K. E., P. E. G., P. G., MESEI E., L. I., J. I., C. (n. P.) A., P. P., P. A., D. O. E., in contradictoriu cu paratii C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR CLUJ N., P. M. CLUJ N., C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR CLUJ, P. J. CLUJ, C. C. PENTRU STABILIREA DESPAGUBIRILOR DIN C. AUTORITATII NATIONALE PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR.
Se constată ca dezbaterea pe fond a avut loc in ședinta publica din 02.07.2015, conform încheierii de ședinta din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotarare.
JUDECĂTORIA
Deliberând, constată că:
Prin cererea înregistrată inițial sub nr. de dosar_ pe rolul Tribunalului Cluj la data de 14.05.2013, depusă la curier la data de 11.05.2013, f. 16, reclamanții au solicitat în contradictoriu cu pârâții C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR CLUJ N., P. M. CLUJ N., C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR CLUJ, P. J. CLUJ, C. C. PENTRU STABILIREA DESPAGUBIRILOR DIN C. AUTORITATII NATIONALE PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR să fie obligată C. Locală să soluționeze cererea de reconstituire formulată în baza prevederilor L 247/2005 prin emiterea unei propuneri pe care să o înainteze spre validare împreună cu întreaga documentație Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, să fie obligată C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor să emită o hotărâre de validare a propunerii Comisiei Locale; în situația în care hotărârea de validare se referă la restituirea în natură să fie obligată instituția Prefectului să emită ordin în acest sens; în situația în care hotărârea de validare se referă la plata de despăgubiri, să fie obligată Instituția Prefectului să înainteze Autorității Naționale pentru restituirea Proprietăților, respectiv Comisiei Centrale pentru stabilirea despăgubirilor întreaga documentație pentru finalizarea procedurii prin echivalent conform titlului VII al L 247/2005; să fie obligată C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților să analizeze să evalueze dosarul și să emită decizie reprezentând titlul de despăgubire.
Motivele cererii se regăsesc la filele 2-3 din dos. civ._ .
P. mun. Cluj-N. a depus întâmpinare la data de 27.06.2013, f. 77, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, excepție admisă de instanță în ședința publică din data de 02.07.2015.
C. Locală de fond funciar a M. Cluj N. a depus întâmpinare la data de 27.06.2013, f. 78, invocând excepția necompetenței materiale a Tribunalului Cluj, învederând faptul că cererile vor fi soluționate cf. dispozițiilor L 165/2013.
C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a formulat întâmpinare, f. 123, prin care a invocat excepția prematurității cererii introductive, invocând dispoz. art. 4 din L.165/2013, conform căruia noile dispoziții legale sunt aplicabile și cauzelor ce au ca obiect materia resituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor; pe de altă parte, noua procedură de stabilire a despăgubirilor este cea prev. de art. 1 coroborat cu art. 27 din L 165/2013. De asemenea, prin același act normativ se înființează C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, care preia atribuțiile Comisiei Centrale pentru stabilirea Despăgubirilor.
Ca urmare a regulatorului de competență, s-a înregistrat cererea pe rolul Judecătoriei Cluj-N., sub nr._ .
La data de 20.11.2014 s-a dispus introducerea în cauză a pârâtei C. Națională pentru Compensarea imobilelor, f. 105.
La termenul din data de 02.07.2015 s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Prefectului Județului Cluj.
Analizând excepția prematurității formulării cererii invocată de pârâta C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor prin întâmpinare, instanța reține următoarele:
Legea nr. 165 din 16 mai 2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în M.Of. nr. 278 din 17 mai 2013, definește la art. 3 noțiunea de cereri – ca fiind „notificările formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cererile formulate în temeiul prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, cererile formulate potrivit Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, cererile de retrocedare formulate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, republicată, aflate în curs de soluționare la entitățile învestite de lege sau, după caz, la C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor”; precum și persoana care se consideră îndreptățită - persoana care a formulat și a depus, în termen legal, la entitățile învestite de lege cereri din categoria celor prevăzute la pct. 1, care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
La art. 4 se prevede că „Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor (…)”.
Într-adevăr, prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 88 din 27 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 281 din 16 aprilie 2014 a fost admisă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, constatându-se că acestea sunt constituționale, în măsura în care, termenele prevăzute la art. 33 din aceeași lege nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii.
Dar, conform art. 31, alin.1 din L.47/1992 Decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie.
Conform art. 147 din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
Prin urmare, această Decizie a Curții Constituționale își produce efectele pe care le prevede Constituția României, de la publicarea Deciziei Curții Constituționale.
Instanța apreciază așadar, că la data formulării cererii de către reclamanți (11.05.2013), și până la data de 16.04.2014 ( data publicării deciziei în M.of.) articolul 4 din L.165/2013 și-a produs efectele, astfel cum era redactat în forma inițială a legii, în ceea ce privește speța de față, în sensul că Legea 165/2013 se aplica și cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor.
Mai este de reținut și faptul că Decizia CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 88 din 27 februarie 2014 se referă la neconstituționalitatea art.4 teza finală în ceea ce privește aplicarea termenelor prev. la art.33 din lege. De altfel, s-a mai pronunțat și DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 9 iulie 2014, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, stabilindu-se că sunt constituționale în măsura în care termenele prevăzute la art. 34 alin. (1) din aceeași lege nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii.
Or, nici Decizia CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 88 din 27 februarie 2014 și nici DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 269 din 7 mai 2014 nu se referă la prevederile art. 11 din L.165/2013 care privesc excepția de prematuritate a formulării cererii.
Art. 11 din aceeași lege prevede următoarele:
„(1) Comisiile locale și județene de fond funciar sau, după caz, C. de Fond Funciar a M. București au obligația de a soluționa toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie și de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2016.
(2) În situația neîndeplinirii obligațiilor în termenul prevăzut la alin. (1), persoana care se consideră îndreptățită poate formula plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile. Hotărârea pronunțată de instanța judecătorească este supusă numai apelului. Plângerea este scutită de taxa judiciară de timbru.
(3) În termen de 30 de zile de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), comisiile locale de fond funciar sunt obligate să predea Agenției Domeniilor Statului suprafețele preluate și neutilizate în cadrul procesului de restituire.
(4) În situația în care plângerea formulată potrivit alin. (2) are ca obiect un teren predat Agenției Domeniilor Statului conform alin. (3), această instituție are calitatea de intervenient forțat în cauză.
Prin urmare, doar de la data de 1 ianuarie 2016, termenul limită de soluționare de către comisiile locale și județene de fond funciar a cererilor de restituire care s-au depus de către persoanele interesate, în opinia instanței ,se va naște dreptul de acțiune în instanță prin formularea plângerii, astfel cum este prev. la alin.2 al art. 11 din L.165/2013.
Art. 50, teza finală din L.165/2013 prevede că orice dispoziție contrară prezentei legi se abrogă. Instanța apreciază că astfel, au fost abrogate, odată cu . acestei legi, 20 mai 2013 prevederile art. 64 din L.18/1991, respectiv ale art.53, 54 din L.18/1991.
Trebuie reținut că L 165/2013 a fost emisă ca urmare a hotărârii pilot pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor omului în cauza M. A., din data de 12.10.2010.
S-a reținut în considerentele acesteia că « Hotararile deja pronuntate permit identificarea anumitor cauze ale disfunctionalitatilor din legislatia si din practica administrativa care, adaugate la dificultatile expuse de Guvern, au afectat si pot inca sa afecteze in viitor un numar mare de persoane (paragrafele 198-202 de mai sus).
220. Printre aceste cauze, cea mai importanta pare sa fie extinderea treptata a aplicarii legilor de reparatie aproape asupra tuturor bunurilor imobile nationalizate, la care se adauga lipsa unei plafonari a despagubirilor.
221. Complexitatea prevederilor legislative si schimbarile ce le-au fost aduse s-au tradus printr-o practica judiciara neconstanta si au generat o incertitudine juridica generala in ceea ce priveste interpretarea notiunilor esentiale referitoare la drepturile fostilor proprietari, ale statului si ale tertilor dobanditori ai bunurilor imobile nationalizate.
222. Curtea observa ca, in fata multitudinii procedurilor de restituire, autoritatile interne au reactionat prin adoptarea Legii nr. 247/2005 care a stabilit o procedura administrativa de despagubire . revendicate.
223. Aceasta unificare, care merge in directia buna prin faptul ca implementeaza proceduri simplificate, ar fi eficienta daca autoritatile competente, si in special C. C., ar fi dotate cu mijloace umane si materiale corespunzatoare nivelului sarcinilor ce trebuie indeplinite.
224. In acest sens, Curtea ia nota de faptul ca, fiind confruntata inca de la infiintarea sa cu un volum important de lucru, C. C. a examinat dosarele in ordine aleatorie. Desi criteriul de examinare a fost modificat, in luna mai 2010, dintr-un total de 68.355 de dosare inregistrate la Comisie, numai in 21.260 dintre ele s-au emis decizii de acordare a unui "titlu de despagubire" si mai putin de 4.000 de plati au fost efectuate (paragraful 77 de mai sus).
225. Lipsa unor termene pentru analizarea dosarelor de catre C. C. constituie un alt punct slab al mecanismului intern de despagubire, care a fost deja identificat de Curte in hotararea Faimblat mentionata mai sus si a fost recunoscut de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Aceasta din urma a criticat lipsa de diligenta a Comisiei Centrale si a obligat-o pe aceasta sa analizeze dosarele ." (paragraful 76 de mai sus).
226. Totusi, in lipsa unui termen legal constrangator, Curtea apreciaza ca obligatia mentionata mai sus risca sa fie teoretica si iluzorie si ca dreptul de acces la o instanta pentru a denunta intarzierea acumulata in fata Comisiei Centrale ameninta sa fie golit de continutul sau.
227. In fine, Curtea ia nota de sarcina foarte importanta pe care legislatia in materie de bunuri imobile nationalizate o impune bugetului de stat si referitor la care Guvernul recunoaste ca este dificil de suportat. Cu toate acestea, Curtea este surprinsa de lentoarea cu care inainteaza procedura de cotare la bursa a Fondului "Proprietatea", desi aceasta cotare a fost prevazuta inca din anul 2005, iar lansarea tranzactiilor ar fi de natura sa orienteze o parte din beneficiarii "titlurilor de despagubire" spre piata bursiera, ceea ce ar scadea presiunea bugetara.
228. Avand in vedere acumularea de disfunctionalitati ale mecanismului de restituire sau de despagubire, ce persista dupa adoptarea hotararilor Viasu, Faimblat si Katz, Curtea apreciaza ca este imperativ ca statul sa ia de urgenta masuri cu caracter general, care sa poata conduce la realizarea efectiva a dreptului la restituire sau la despagubire, pastrand un just echilibru intre diferitele interese in cauza.
232. Statul parat trebuie, asadar, sa garanteze prin masuri legale si administrative adecvate respectarea dreptului de proprietate al tuturor persoanelor aflate . celei a reclamantelor, tinand cont de principiile enuntate in jurisprudenta Curtii cu privire la aplicarea art. 1 din Protocolul nr. 1 (paragrafele 162-177 de mai sus). Aceste obiective ar putea fi atinse, de exemplu, prin modificarea mecanismului de restituire actual, cu privire la care Curtea a constatat anumite lipsuri, si prin implementarea urgenta a unor proceduri simplificate si eficiente, intemeiate pe masuri legislative si pe o practica judiciara si administrativa coerenta, care sa poata mentine un just echilibru intre diferitele interese in cauza (Viasu, mentionata mai sus, A§ 83).
233. Punerea in balanta a drepturilor in cauza si a castigurilor si pierderilor diferitelor persoane afectate de procesul de transformare a economiei si a sistemului juridic al statului constituie un exercitiu de o dificultate deosebita, presupunand interventia diverselor autoritati interne. Prin urmare, Curtea apreciaza ca statului parat trebuie sa i se lase o marja larga de apreciere pentru a alege masurile destinate sa garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau sa reglementeze raporturile de proprietate din tara si pentru punerea lor in aplicare (paragrafele 169-177 de mai sus).
234. Curtea ia act cu interes de propunerea avansata de Guvern in planul sau de actiune ce vizeaza stabilirea unor termene constrangatoare pentru toate etapele administrative. O astfel de masura, cu conditia sa fie realista si dublata de un control jurisdictional efectiv, ar putea avea un impact pozitiv asupra eficientei mecanismului de despagubire.
Prin L.165/2013 statul a luat măsuri, în sensul celor sugerate de către Curte în hotărârea pilot, înființând insituții noi, spre exemplu C. locală de inventariere a terenurilor, art 5, C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, art.7 și fixând termene în care să fie efectuate diverse proceduri administrative, spre exemplu, art 6 « În termen de 180 de zile de la data constituirii, comisia prevăzută la art. 5 întocmește, conform normelor de aplicare a prezentei legi, situația terenurilor agricole, cu sau fără investiții, și forestiere, aflate în domeniul public sau privat al statului sau, după caz, al unității administrativ-teritoriale, care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ-teritorială. », art 65 alin. 5 « În termen de 60 de zile de la data primirii situațiilor centralizate pe fiecare județ, Agenția Domeniilor Statului și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților demarează procedurile legale necesare în vederea schimbării regimului juridic al terenurilor ce fac obiectul situației centralizatoare, aflate în proprietatea publică a statului, și trecerii acestora, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului pentru a fi afectate restituirii în natură sau, după caz, valorificării punctelor acordate potrivit prezentei legi. » sau s-a fixat procedura de urmat în situația în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă – art 12, iar prin art 16 se regelementează « Cererile de restituire care nu pot fi soluționate prin restituire în natură la nivelul entităților învestite de lege se soluționează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte, care se determină potrivit art. 21 alin. (6) și (7). »
Astfel cum am precizat, prin art. 11 din lege s-a stabilit „(1) Comisiile locale și județene de fond funciar sau, după caz, C. de Fond Funciar a M. București au obligația de a soluționa toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie și de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2016.
Prin urmare, câtă vreme încă nu s-a împlinit termenul prevăzut la art. 11 din L 165/2013 pentru a fi rezolvate cererile aflate pe rolul Comisiilor locale, respectiv Județene, prezenta cerere apare ca fiind prematură, excepția invocată de pârâta C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor prin întâmpinare, urmând a fi admisă, iar cererea reclamanților respinsă ca prematur formulată.
Mai mult, prin petitul final al cererii reclamanților se solicită ca în situația în care hotărârea de validare se referă la plata de despăgubiri, să fie obligată Instituția Prefectului să înainteze Autorității Naționale pentru restituirea Proprietăților, respectiv Comisiei Centrale pentru stabilirea despăgubirilor întreaga documentație pentru finalizarea procedurii prin echivalent conform titlului VII al L 247/2005; să fie obligată C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților să analizeze să evalueze dosarul și să emită decizie reprezentând titlul de despăgubire.
Or, în primul rând, C. Centrală pentru stabilirea despăgubirilor nu mai există, prin L.165/2013 s-a înființat C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, cf art. 17, care a preluat cf art. 18 atribuțiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și care va funcționa până la finalizarea procesului de retrocedare.
Or, toată procedura acordării de măsuri compensatorii s-a modificat, fiind prev. de art. 21 și următoarele din L.165/2013, entitățile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naționale deciziile care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestora și documentele care atestă situația juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcții demolate.
De asemenea, și restituirea în natură se face la acest moment după noua procedură a legii 165/2013, astfel cum am arătat scopul acestei legi fiind acela de a se soluționa pe cale administrativă, cererile depuse în materia restituirii de imobile de către persoanele îndreptățite.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamanți în contradictoriu cu P. M. Cluj-N. ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea formulată de reclamanți în contradictoriu cu P. Județului Cluj ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite excepția prematurității formulării cererii invocată de pârâta C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor prin întâmpinare.
Respinge ca prematură cererea formulată și precizată introdusă de reclamanții NYAKACS S., CNP_, dom. în Cluj-N., ., jud. Cluj, K. E., CNP_, dom. în Cluj-N., ., ., P. E. G., CNP_, dom. în Cluj-N., ., jud. Cluj, P. G., CNP_, dom. în Cluj-N., ., jud. Cluj, M. E., CNP_, dom. în Căpușu M., .. 117 A, jud. Cluj, L. I., CNP_, dom. în Cluj-N., ., jud. Cluj, J. I., CNP_, dom. în Cluj-N., ., ., C. A., CNP_, dom. în Cluj-N., Calea Dorobanților, nr. 102, ., P. P., CNP_, dom. în Cluj-N., ..33, ., P. A., CNP_, dom. în Cluj-N., ., ., D. O. E., CNP_, dom. în Cluj-N., ., ., jud. Cluj, toți cu dom. procesual ales la cab av. D. P. G., din Cluj-N., Calea Dorobanților nr. 15, . în contradictoriu cu pârâții C. LOCALĂ DE FOND FUNCIAR A M. CLUJ N., cu sediul în Cluj-N., .-3, jud. Cluj, C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., nr. 58, jud. Cluj, C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR DIN C. AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, cu sediul în București sector 1, Calea Floreasca nr. 202, C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, cu sediul în București sector 1, Calea Floreasca nr. 202.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea și motivele se depun la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședința publică din data de 06.07.2015.
JUDECĂTOR GREFIER
P. Victorița P. A. M.
Red. Dact. PVP/09.10.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7273/2015.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 7279/2015. Judecătoria... → |
|---|
