Obligaţie de a face. Sentința nr. 9990/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9990/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 9990/2015
ROMANIA
JUDECATORIA CLUJ N.
SECTIA CIVILA
Operator de Date cu Caracter Personal 3185
Dosar nr._ /2015
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9990/2015
Ședința publică din data de 28.10.2015
Complet constituit din :
JUDECATOR: F. I.
GREFIER: T. R.
Pe rol se află pronunțarea hotărârii în dosarul civil cu numărul mai sus menționat, privind cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta T. A.-M. în contradictoriu cu pârâtul V. D.-V. având ca obiectobligație de a face.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Se face referatul cauzei, după care:
Instanța constantă că dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 07.10.2015, fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea succesiv pentru data de 14.10.2015, 21.10.2015 apoi pentru astăzi, data de astăzi, 28.10.2015.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile da față,
Reține că prin cererea de chemare în judecată formulată și precizată de către reclamanta T. A.-M. în contradictoriu cu pârâtul V. D.-V. s-a solicită ca prin sentința ce o veți pronunța să se dispună:
- obligarea pârâtului să scoată pe cheltuiala proprie betonul pe care l-a turnat în fundații prin nerespectarea prevederilor documentației tehnice privind adâncimea de fundare la obiectivul „Casă familială P+M” situată în ., edificată pe baza Autorizației de construire nr. 13/11.09.2008 și apoi să transporte betonul evacuat în zona de depozitare a deșeurilor de construcții, ori în caz de refuz, să fie autorizată reclamanta să execute lucrarea în contul și pe cheltuiala pârâtului, urmând ca apoi să fie obligat pârâtul să își îndeplinească obligațiile asumate prin contractul de antrepriză încheiat în anul 2009 cu reclamanta respectiv pentru prețul de 5.500 euro, din care au fost achitați la data semnării contractului suma de 1000 euro, să toarne beton achiziționat pe cheltuiala sa în fundațiile ce le va săpa la adâncimea și dimensiunile prevăzute în documentația tehnică aferentă noii autorizații de construire, să execute parterul și placa peste parter, să execute mansarda (zidărie și structură de rezistență) și acoperișul, ori, în caz de refuz, să fie autorizată reclamanta să execute lucrarea în contul și pe cheltuiala pârâtului, pentru ceea ce va depăși prețul de 4500 euro
- obligarea pârâtului la predarea chitanței pentru avansul de 1000 de euro achitat de reclamantă la semnarea contractului de antrepriză
- obligarea pârâtului la returnarea sumei de 963,9 lei reprezentând diferența dintre prețul celor 14 m3 de beton pe care i-a comandat în mod eronat și i-a plătit din banii reclamantei și prețul celor 10,85 m3 de beton necesari conform documentației tehnice
- obligarea pârâtului la prezentarea facturii și a chitanței de plată pentru pompa utilizată la turnare betonului și returnarea eventualei diferențe dintre suma de 716 lei pe care reclamanta i-a dat-o pentru plata pompei și suma ce este trecută în factură, ori în lipsa facturii și a chitanței, să returneze suma de 716 lei e care a reținut-o pentru plata pompei
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta arată că la data de 05.10.2009 a încheiat cu pârâtul contractul de antrepriză având ca obiect edificare „Casă familială P+M situată în .” conform Autorizației de construire nr. 13/11.09.2008 (anexată în copie) și a documentației aferente iar conform contractului, pârâtul s-a angajat, în calitate de antreprenor, să realizeze execuția imobilului pentru suma de 5500 euro, într-un termen de 3 luni, fiind stabilite de comun acord tranșele de plată a lucrării și urmând ca reclamanta să suporte costul materialelor utilizate.
În continuare, reclamanta arată că l-a dat în judecată pe pârât, deși în contract se menționează că lucarea va fi executată de ..R.L. deoarece contractul a fost semnat de pârât în calitate de antreprenor iar nu în calitate de reprezentant al societății respective.
Mai departe, se susține că în prezența dirigintelui de șantier, ing. F. L. P., la data semnării contractului, reclamanta i-a achitat pârâtului avansul de 1000 euro prevăzut în contract, pârâtul angajându-se să aducă chitanța pentru suma respectivă, obligație de care nu s-a achitat nici până în prezent.
Potrivit reclamantei, la data de 08.10.2009 i-a dat pârâtului suma de 5000 lei care a fost solicitată pentru costul betonului și a pompei, banii fiind dați în prezența dirigintelului de șantier care a și făcut în acea zi, la solicitarea reclamanei, un schimb valutar pentru obținerea sumei, din banii acesteia. se arată că pârâtul a încheiat pe numele reclamantei un contract de furnizare betoane, șape nr. GHM P./08.10.2009 pe baza căruia a comandat o cantitate de 14m3 de beton pentru care a fost achitată suma de 4284 lei, însă această cantitate a fost mai mare decât cea necesară, fiind suficienți 10,5 m3 în valoare de 3213 lei, conform documentației tehnice, diferența dintre sume fiind solicitată de reclamantă.
În ceea ce privește suma de 716 de lei, a arătat că solicita pca ârâtul să îi prezinte factura și chitanța pentru acea sumă iar dacă există vreo diferență să o plătească iar în situația în care nu poate depune aceste înscrisuri, solicită returnarea întregii sume de 716 lei.
În continuare, se susține că la turnarea fundațiilor, în data de 08.10.2009, pârâtul nu a respectat prevederile documentației tehnice privind adâncimea de fundare astfel: nu au fost respectate adâncimile de 1,10 m indicate în dataliile de fundație a-a, b-b- și c-c din planul de fundații (planșele A11, A12a și A12b); nu au fost respectate tecerile de nivel de la 1,80 m la 1,45 m din planul de fundații (planșa A11) și nu au fost respectate adâncimile pentru tălpi de 1,80 m și 1,25m din secțiunea A-A (planșa A6). Astfel, se arată că lucrarea de turnare a fundațiilor a fost compromisă din culpa pârâtului, așa încât execuția a fost sistată prin Raportul de neconformitate nr. 1 încheiat la data de 23.10.2010 de dirigintele de șantier.
Reclamanta arată că nu poate continua lucrările până când pârâtul nu va scoate pe cheltuiala sa betonul întrucât nu a fost asigurată adâncimea de fundare.
Totodată, reclamanta arată că l-a notificat pe pârât să își îndeplinească obligațiile asumate prin contractul de antrepriză, o dată în anul 2010 și o dată înainte de introducerea prezentei cereri, dar acesta nu s-a conformat solicitării reclamantei de remediere a acestei situații.
In drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 969 și urm., art. 1073 și 1077 cod civil 1864, art. 1270 și art. 1528 Cod Civil 2009.
În probațiune, reclamanta a solicitat adminsitrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, efectuarea unei expertize tehnice judiciare în specialitatea construcții și audierea martorului F. L. P..
Au fost depuse următoarele: contract de antrepriză (f. 9), autorizație de construire/desființare nr. 13/11.09.2008 (f. 10-11), declarație olografă a numitului F. L. P. (f. 12), buletin de schimb valutar din 08.10.2009 (f. 12 verso), contract de furnizare betoane, sape nr. GHM P. 98/08.10.209 (f. 13), avize de însoție a mărfii (f. 13 verso, f. 14-15), chitanță nr. 2977/09.10.2009 (f. 16), facturi (f. 16 verso, f. 17-17 verso), planșe (f. 18-21), notificări (f. 22-23), dovadă de comunicare notificare din 27.06.2012 (f. 24), chitanțe onorariu avocat (f. 25).
Cererea a fost legal timbrată cu 2137,49 lei taxă de timbru și 12,8 lei timbru judiciar.
Pârâtul legal citat nu a formulat întâmpinare dar a fost prezent la luarea interogatoriului, ocazie cu care a arătat că nu este de acord cu admiterea acțiunii. Totodată, la termenul din data de 27.02.2013 (f. 64) pârâtul a declarat faptul că reclamanta l-a sunat înainte de 5 octombrie și a arătat că dorește să discute de el privind construirea unei case iar părțile nu se cunoșteau înainte, reclamanta fiind arhirect iar pârâtul inginer constructor în instalații. Mai departe pârâtul a recunoscut că i-a recomandat reclamantei o echipa de muncitori cu care a colaborat pentru a-și construi propria casă iar prin contract s-a stipulat și plata de 1000 euro, mențiune care echivalează cu chitanța. Totodată, pârâtul susținut că s-a respectat adâncimea de fundare, dar a precizat că nu s-a respectat în documentație planul de înclinație a terenului. Tot la acest termen, pârâtul a depus cele două documentații care au fost făcute pentru turnarea betonului, care nu fuseseră vizate, și a arătat că nici acestea nu au fost folosite fiind făcute ajustări ca urmare a unei discuții verbale cu reclamanta.
La data de 22.05.2013 a fost depus la dosar un înscris intitulat „comunicare” provenit de la numitul M. D., administrator la ..R.L. (f. 74).
La data de 09.10.2013 reclamanta a depus la dosar contractul nr, 215/2009 (f. 102) și memoriul geotehnic (f. 103-106).
În cauză a fost adminsitrată proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtului (f. 42-43), proba testimonială cu martorii F. L.-Petere (f. 72), M. D. (f. 129-130) și Ladariu A. (f. 131) precum și proba cu expertiza tehnică de specialitate, raportul fiind depus la dosar la filele 178-185.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 05.10.2009 între părți a fost încheiat un contract de antrepriză (f. 9) având ca obiect edificare „Casă familială P+M situată în .” conform Autorizației de construire nr. 13/11.09.2008 și a documentației aferente iar, conform contractului, pârâtul s-a angajat, în calitate de antreprenor, să realizeze execuția imobilului pentru suma de 5500 euro, într-un termen de 3 luni, fiind stabilite de comun acord tranșele de plată a lucrării și urmând ca reclamanta să suporte costul materialelor utilizate.
La data de 08.10.2009, între reclamantă și ..R.L. a fost încheiat Contractul de furnizare betoane, sape . P. 98.
Autorizația de costruire nr. 13/11.09.2008 (f. 10), a avut în vedere planurile realizate de S.C SADINA COMERȚ care au fost vizate spre neschimbare, acestea fiind depuse de reclamantă la filele 18-21 din dosar, planuri care însă, din analiza tuturor probelor administrate în dosar, nu au fost respectate la momentul săpării fundației și turnării betonului.
Instanța reține că stabilirea conținutului convenției dintre părți este esențială pentru soluționarea cauzei, întrucât reținerea unei eventuale culpe a pârâtului nu poate fi făcută decât prin raportare la înțelegerea părților, deci la obligațiile care îi reveneau pârâtului potrivit acestei înțelegeri.
Antrepriza este contractul prin care una dintre părți (antreprenor) se obligă să execute pe riscul său o anumită lucrare pentru cealaltă parte, numită client, în schimbul unei remunerații. În caz de neexecutare a lucrării, antreprenorul răspunde față de client potrivit dreptului comun (clauză penală, daune-interese, daune cominatorii, executarea în contul debitorului cu autorizația justiției, etc. – art. 1066 și următoarele Cod civil). Totodată, antreprenorul răspunde față de client și pentru neexecutarea corespunzătoare a lucrării până la momentul recepției lucrării, iar pentru viciile ascunse și după primirea lucrării de către client și chiar dacă lucrarea nu a fost executată personal de către antreprenor (art. 1487 Cod civil).
În cauza de față, instanța reține că la dosar, pe lângă planurile aprobare prin Autorizație, au fost depuse o . planuri pentru executarea lucrării care face obiectul contractului de antrepriză, planuri realizate tot de S.C. SADINA COMERT S.R.L. pentru același beneficiar – reclamanta T. Annamria (f. 45-62), planuri diferite de cele care fac obiectul autorizației de construire și care, în mod evident, nu au fost vizate spre neschimbare de către Primăria Mărișel.
Existența acestor planuri, realizate de același proiectant, conduce instanța la prezumția posibilității existenței unei înțelegeri contrare contractului de antrepriză încheiat între părți, înțelegere prin care părțile să stabilească săparea și turnarea fundației într-un mod diferit față de cel autorizat. Pentru că, altfel, de ce ar fi existat acest planuri și cum ar fi putut intra pârâtul în posesia lor pentru a le pune la dispoziția instanței, dacă nu i-ar fi fost înmânate de reclamantă? Sub acest aspect, instanța reține că reclamanta nu a făcut absolut nicio referire la aceste planuri alternative în cererea sa introductivă.
În continuare, analizând declarația martorului propus de reclamantă, d-l F. L.-P. (f. 72) instanța reține că acesta a declarat că nu cunoștea existența unei înțelegeri între părți, cu privire la schimbarea modalității de săpare a fundației, însă acest martor mai arată că, după efectuarea săpăturii, le-a adus la cunoștință atât reclamantei cât și pârâtului faptul că nu sunt respectate planșele autorizate iar până la momentul încheierii procesului verbal de neconformitate, reclamanta a încercat să oficializeze modalitatea de executare a lucrărilor de fundație cu proiectantul și verificatorul de proiect. Astfel, dacă reclamanta nu s-ar fi înțeles cu pârâtul pentru executarea cu modificări a planurilor, de ce a încercat oficializarea acestora modificări, pentru a evita încheierii unui proces verbal de neexecutare când ar fi trebuit la acel moment, dacă chiar nu exista o înțelegere între părți, să solicite ceea ce a solicitat la aproape 3 ani de la efectuarea lucrărilor? Această situația reprezintă, în opina instanței, o altă dovadă a existenței unei înțelegeri între părți cu privire la modificarea proiectului inițial.
În același timp, instanța reține că martorul Ladariu A., cel care a întocmit proiectul solicitat de reclamantă, a menționat (f. 131) faptul că reclamanta i-a solicitat să realizeze și alte variante la planul inițial.
Totodată, instanța reține că martorul M. D. a arătat expres (f. 129) faptul că betonul a fost turnat în fundația săpată și verificată de reclamanta care a arătat că totul este în regulă. Mai mult, acest martor specifică că, pe parcursul lucrărilor, reclamanta și-a exprimat intenția de a face un zid aparent, lângă zidul de proiect ceea ce implica lățirea fundației iar reclamanta a arătat că este expert arhitect inginer și lucrările pot fi executate pe propria răspundere. Astfel, instanța reține că reclamanta, care în raport de profesia sa avea cunoștințe de specialitate, a verificat fundația și și-a dat acordul, asumându-și răspundere pentru neconcordanța existentă între prevederile menționate în planul autorizat și lucrările efectiv realizate.
În consecință, instanța reține ca dovedit și indiscutabil faptul că părțile s-au înțeles la executarea lucrării în mod diferit de modul prevăzut în planurile autorizate, astfel încât solicitarea reclamantei de obligare a pârâtului la desființarea acestor lucrări și executarea lor în raport cu înțelegerea inițială, este neîntemeiată.
În continuare instanța va respinge ca lipsită de orice temei legal solicitarea reclamantei de obligare a pârâtului la predarea unei chitanțe care să ateste plata avansului de 1000 de euro, fiind culpa reclamantei că nu a solicitat acest act la momentul plății acestui avans.
La fel, având în vedere soluția de la petitul 1, instanța va respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtului la restituirea sumei de bani care reprezintă diferența dintre valoarea betonului comandat și cel necesar executării lucrării conform proiectului autorizat, acesta din urmă fiind schimbat potrivit înțelegerii părților.
Totodată, instanța va respinge cerere reclamantei de obligare a pârâtului la prezentarea facturii și chitanței de plată a pompei ori, în lipsa acestor acte, de returnare a întregii sume achitate pentru aceste lucrări. Astfel, instanța reține că cererea privind prezentarea acestor acte este lipsită de temei legal, la fel, reclamanta putând să solicite pârâtului la momentul achitării sumei dovada valorii acestor lucrări. O persoană nu poate acționa cu neglijență, manifestând încredere în relația sa cu o altă persoană (în speță pârâtul) pentru ca mai apoi să vină în fața instanței și să pună sub îndoială fiecare act îndeplinit de cealaaltă persoană, după cum nimeni nu poate invoca in sustinerea intereselor sale propria sa culpa. De altfel, instanța nu poate să nu reține că, în raport de formularea sa, un astfel de petit este o absurditate juridică, reclamanta solicitând prezentarea unor acte apoi, în ipoteza neprezentării lor, solicitând restituirea acestei sume în condițiile în care în mod evident lipsa acestor dovezi nu semnifică lipsa plății acestor servicii, la fel cum lipsa chitanței care atestă plata avansului de 1000 de euro nu conduce la concluzia neplății acestei sume, convențiile fiind încheiate în mod consensual în lipsa menționării lor în scris. Astfel, principiul consensualismului reprezintă acea regulă de drept potrivit căreia simpla manifestare de voință este nu numai necesară, ci și suficientă pentru ca actul juridic civil să ia naștere în mod valabil sub aspectul formei care îmbracă manifestarea de voință făcută în scopul de a produce efecte juridice. În alte cuvinte, pentru a produce efecte juridice civile, manifestarea de voință nu trebuie să îmbrace o formă specială, desigur în afară unor situații de excepție, expres prevăzute de lege, care nu sunt incidente în cauza de față.
Pentru considerentele arătate, instanța va respinge acțiunea formulată de reclamanta T. A.-M., în contradictoriu cu pârâtul V. D.-V..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta T. A.-M., cu domiciliul în Germania, loc. Herrenmuehlenweg 44,_ Meppen și reședința în mun. Cluj-N., ., ., jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâtul V. D.-V., cu domiciliul în Cluj-N., ..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 28.10.2015.
JUDECĂTOR, GREFIER,
F. IULIATOTH R.
Red./dact. F.I./ 10.11.2015 /4ex.
| ← Somaţie de plată. Hotărâre din 30-10-2015, Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 9985/2015. Judecătoria... → |
|---|
