Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 08-10-2015, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 08-10-2015 în dosarul nr. 9231/2015
Operator de date cu caracter personal - 3185
ROMÂNIA
JUDECǍTORIA C.-N.
Dosar nr._
Ordonanța președințială nr.9231
Ședința publică din 08.10.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. G. R.
GREFIER: F. C.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. F. H. & OFFICE S.R.L., în contradictoriu cu pârâții M. C.-N. și P. M. C.-N., avand ca obiect - ordonanță președințială.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 07.10.2015, fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta ordonanță; la acel termen, instanța, pentru a le acorda părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de azi, 08.10.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante sub nr._ /22.09.2015, reclamanta S.C. F. H. & OFFICE S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții M. C.-N. și P. M. C.-N., pronunțarea unei ordonanțe președințiale prin care să i se permită împrejmuirea provizorie (până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/211/2014) a celor două balcoane existente la etajele 1 și 2 ale imobilului situat în C.-N., ., jud. C., înscris în CF nr._ C.-N., nr. cad._,_-C, prin împrejmuire demontabilă alcătuită din profil metalic și panouri opace din plexiglas cu înălțimea de 180 cm, conform anexei întocmite de S.C. M. Design S.R.L.; cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că a edificat la adresa mai sus menționată un imobil cu destinația de locuință, în baza autorizației de construire nr.719/2010, având ca obiect mansardare locuință familială pe ..
În data de 06.06.2011, în urma controlului efectuat în perioada 23.05 - 06.06.2011 la imobilul din C.-N., . de către inspectorii de specialitate din cadrul Inspectoratului Județean de Construcții C. a fost întocmit procesul-verbal de inspecție nr.794/06.06.2011. La data controlului, așa cum s-a reținut și în procesul-verbal, era realizată structura, închiderile din zidărie, șarpanta și învelitoarea. S-a mai constatat faptul că față de proiectul autorizat a fost realizat un subsol extins, pe latura nordică a imobilului, faptul că în documentație nu există planșele de fundații și detalii de fundații, precum și completarea expertizei tehnice referitoare la lucrările de desfacere a zidăriei și de extindere a subsolului, precum și faptul că în proiect nu sunt întocmite detalii privind prevederile Codului civil referitoare la vederea spre proprietatea învecinată, de la nr.37.
În data de 06.10.2014, ca urmare a controlului efectuat în data de 27.08.2014 de către polițistul local din cadrul Serviciului de Control și Disciplină în Construcții, a fost întocmit procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._. Prin acest proces-verbal au fost constatate următoarele fapte care ar atrage răspunderea sa contravențională: 1) a extins pivnița existentă de la cca 6 mp la cca 36 mp; 2) a renunțat la peretele structural dintre sufragerie și camera de zi de la parter; 3) a majorat înălțimea parapetului la unele dintre ferestrele dinspre curte de la 30 cm la cca 50 - 60 cm. În consecință, i-a fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale în valoare de 3000 lei și a fost dispusă măsura opririi lucrărilor și solicitarea de la Primăria M. C.-N. de analizare a situației în vederea soluționării conform prevederilor art.28 coroborat cu art.32 din Legea nr.50/1991 republicată.
A formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție mai sus menționat, plângere înregistrată pe rolul Judecătoriei C.-N. sub nr._/211/2014. La data de 03.08.2015 instanța de fond s-a pronunțat în sensul respingerii plângerii sale. Intenționează să formuleze appel împotriva acestei sentințe, de îndată ce îi va fi comunicată hotărârea.
Sub aspectul condițiilor de admisibilitate a ordonanței președințiale, reclamanta a arătat că în ceea ce privește aparența dreptului său, această cerință este îndeplinită, întrucât prin autorizația de construire nr.719/2010 i-a fost conferit dreptul de a realiza lucrările de construcție privind împrejmuirea celor două terase. Oprirea lucrărilor a fost dispusă deoarece există anumite aspecte cu privire la care agentul local a apreciat că ea nu ar respectat întrutotul autorizația de construire, însă niciuna dintre aceste critice nu vizează terasele edificate.
În plus, art.22 alin.1 din Constituția României garantează dreptul la viață și la integritate fizică al oricărui cetățean român, iar legislația aplicabilă în materia construcțiilor prevede în mod expres că o construcție trebuie să îndeplinească cerințele privind siguranța celor care o vor utiliza. În speță, este evident că siguranța privind viața și integritatea fizică a celor care utilizează acest imobil este pusă în primejdie prin faptul că aceste terase nu sunt la acest moment împrejmuite.
Referitor la vremelnicia măsurii, și această condiție este îndeplinită, întrucât solicită permisiunea de a împrejmui terasele folosind o soluție temporară, respectiv prin montarea unor panouri opace cu profil metalic, demontabile.
În ceea ce privește urgența măsurii solicitate, reclamanta a arătat că aceasta decurge din faptul că o terasă neîmprejmuită, situată la etajul 1 și respectiv etajul 2 al unei locuințe reprezintă un pericol major pentru orice persoană prezentă în acest imobil. Ușile balcoanelor nu au prevăzută posibilitatea de a fi încuiate, astfel încât nu pot asigura o lipsă de acces pe terase.
În plus, construcția fiind de o asemenea amploare a necesitat investiții majore suportate de către ea, costuri ce au fost concepute a fi recâștigate prin exploatarea bunului. Prin urmare, având în vedere că nu îi este permisă . la soluționarea definitivă a constestației, iar procesul respectiv a început în noiembrie 2014, fără a se prefigura soluționarea acestuia în viitorul apropiat, se naște urgența societății de a recupera investiția prin cedarea folosinței, însă acest lucru este împiedicat din considerente de siguranță privind lipsa protecției balcoanelor. Imobilul în discuție a fost construit cu destinația de locuință, adresându-se în special familiilor cu copii, mai ales dată fiind mărimea imobilului.
Sub aspectul neprejudecării fondului, reclamanta a arătat că prin acordarea permisiunii de a monta o împrejmuire demontabilă a balcoanelor nu se pun în discuție, nici măcar tangențial, problemele ridicate în judecarea fondului plângerii contravenționale formulată de către ea. De asemenea, având în vedere că pentru montarea panourilor de protecție la balcoane există autorizație de construire, iar prin procesul-verbal contestat nu s-au constatat niciun fel de nereguli cu privire la acest aspect, rezultă că prin admiterea prezentei acțiuni nu se prejudecă fondul dreptului disputat de către părți.
În drept, au fost invocate disp. art.996 și urm. N.C.P.C.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 06.10.2015 (filele 20 - 25) pârâții au solicitat respingerea cererii de ordonanță președințială, ca neîntemeiată.
În motivare, au arătat că reclamanta nu a dovedit urgența cererii formulate, respectiv a faptului că prin obligarea lor la permiterea intrării în legalitate a acesteia înainte de soluționarea acestui dosar s-ar păstra un drept care s-ar păgubi prin întârziere, ar fi prevenită o pagubă iminentă și care nu s-ar putea repara sau ar fi înlăturate piedicile ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
De asemenea, pârâții au mai precizat că nici până în prezent reclamanta nu a obținut documentația modificatoare în vederea intrării în legalitate.
Referitor la condiția neprejudecării fondului, nici aceasta nu este îndeplinită, întrucât din moment ce reclamanta a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție, rezultă că în cadrul dosarului ce are ca obiect această plângere instanța va verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal în discuție și va hotărî asupra sancțiunii.
Mai mult, potrivit disp. art.35 alin.2 din Legea nr.50/1991, plângerea suspendă executarea sancțiunii amenzii, dar nu suspendă măsura de oprire a executării lucrărilor, dispusă odată cu aplicarea sancțiunii contravenționale, în condițiile art.28 alin.1 și art.29 alin.2. Astfel, prin emiterea ordonanței președințiale s-ar încălca o dispoziție legală expresă, permițând reclamantei să efectueze lucrări de construcții, în condițiile în care prin procesul-verbal de contravenție s-a dispus oprirea imediată a acestora, aspect ce nu poate fi acceptat.
În drept, au fost invocate prevederile legale mai sus menționate, precum și cele ale disp. art.31 alin.3 din O.G. nr.2/2001 și art.35 alin.3 din Legea nr.50/1991.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri.
Analizand cererea dedusă judecății, prin prisma dispozițiilor legale incidente și a înscrisurilor existente la dosar, instanța o apreciază ca fiind inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Astfel, potrivit disp. art.997 alin.1, 2 si 5 N.C.P.C., “Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări;(2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului; (5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.”
În ceea ce priveste cererea de ordonanța președintială formulată de către reclamantă, instanța consideră că aceasta nu îndeplinește una dintre cele trei cerințe cumulative de admisibilitate impuse de prevederile legale mai sus citate, si anume urgenta masurii a carei încuviintare se solicită, adic să fie vorba de un “caz grabnic” a carui soluționare pe calea dreptului comun nu ar putea asigura o protectie eficienta a dreptului pretins încălcat.
Astfel, sub aspectul condiției în discuție, instanța reține că în cuprinsul motivării în fapt a cererii de ordonanță președințială reclamanta a susținut faptul că urgența măsurii solicitate decurge, pe de o parte, din starea de pericol major pentru orice persoană prezentă în imobilul în litigiu pe care o implică existența unor balcoane neîmprejmuite, iar, pe de altă parte, din nevoia sa de a-și recupera investiția realizată prin construirea acelui imobil, prin cedarea folosinței acestuia înainte de soluționarea definitivă a dosarului nr._/211/2014 al Judecătoriei C.-N..
Or, primul dintre cele două motive invocate de către reclamantă pentru justificarea urgenței cererii de ordonanță președințială nu poate fi primit, întrucât aceasta, în calitate de proprietar al imobilului, are posibilitatea de a interzice accesul oricărei persoane în perimetrul celor două balcoane și de a preveni astfel producerea vreunui accident. Mai mult, dat fiind faptul că lipsa împrejmuirii balcoanelor nu periclitează în vreun fel siguranța folosirii spațiilor interioare ale imobilului, rezultă că existența unei potențiale stări de pericol s-ar putea ivi în mod concret doar în situația în care în imobil ar avea acces vreun copil și acesta ar rămâne nesupravegheat de către un adult; însă, în condițiile în care reclamanta are posibilitatea de a preveni crearea unei atare stări de pericol prin împiedicarea accesului copiilor în interiorul construcției, rezultă că nu se justifică încuviințarea măsurii solicitate pe acest considerent.
Referitor la cel de-al doilea argument adus de către reclamantă în susținerea cererii sale, instanța îl apreciază ca fiind, de asemenea, nefondat, de vreme ce reclamanta nu a produs nicio probă în dovedirea intenției sale de a ceda folosința imobilului înainte de soluționarea definitivă a plângerii contravenționale ce face obiectului dosarului nr._/211/2014 al Judecătoriei C.-N. și, totodată, a faptului că singurii potențiali locatari care ar dori să închirieze respectivul imobil ar fi familiile cu copii.
Or, în aceste condiții, chiar dacă s-ar admite că interesul reclamantei de a ceda folosința imobilului pentru recuperarea investiției efectuate se circumscrie ipotezei vizate de disp. art.997 alin.1 N.C.P.C. referitoare la păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, câtă vreme aceasta nu a probat aspectele mai sus menționate, pentru a dovedi caracterul real și actual al pretinsului său interes privind închirierea imobilului - obligație procesuală care îi incumba în temeiul disp. art.249 N.C.P.C. - nu se poate considera că măsura solicitată ar fi justificată din perspectiva urgenței nici prin prisma acestui considerent.
Ca atare, față de lipsa de urgență a măsurii ce se urmărește a fi dispusă în prezenta cauză (condiție esențială pentru admiterea oricărei cereri de ordonanță președințială), și ținând cont de necesitatea întrunirii în mod cumulativ a cerințelor instituite de disp. art.997 N.C.P.C., instanța apreciază că prezenta cerere de ordonanță președințială apare ca fiind inadmisibilă, motive pentru care o va respinge ca atare.
Văzând și disp. art.1000 alin.1 N.C.P.C.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de ordonanță președințială formulată de către reclamanta S.C. F. H. & OFFICE S.R.L., cu sediul în C.-N., ., jud. C., în contradictoriu cu pârâții M. C.-N., cu sediul în C.-N., .-3, jud. C. și P. M. C.-N.., cu sediul în C.-N., ., jud. C., ca inadmisibilă.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare.
Cererea pentru exercitarea apelului se va depune la Judecătoria C.-N..
Pronunțată în ședință publică azi, 08.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
D. G. R. F. C.
| ← Contestaţie la executare. Încheierea nr. 2015/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 9229/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
