Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 2513/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2513/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 2513/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2513/2015
Ședința publică din: 09.03.2015
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: A. M.
GREFIER: R. L.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamanta G. C. G. și pe pârâtul R. M., având ca obiect partaj bunuri comune.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că s-au depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 06.03.2015, concluzii scrise din partea pârâtului. De asemenea, se constată că dezbaterile pe fond au avut loc în ședința publică din 16.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat inițial pronunțarea pentru 23.02.2015 și ulterior pentru 02.03.2015 și 09.03.2015.
INSTANȚA
Prin acțiunea civilă precizată și completată înregistrată la această instanță sub Dosar nr._ reclamanta G. C.-G., cu domiciliul în Cluj-N., ., ., în contradictoriu cu pârâtul: R. M., cu domiciliul în Cluj-N., ., ., a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța:
- să se constate dreptul de creanță constând in contravaloarea ratelor achitate în cotă de 1/2 parte, din suma de 39,52 RON, (echivalentul a 395.257 lei vechi (ROL), aferentă cumpărării apartamentului situat în mun. Cluj-N., ., ., ., jud. Cluj, conform contractului de vânzare cumpărare nr._/1994, și să fie obligat pârâtul să-i restituie această cotă;
- să se dispună obligarea pârâtului să-i restituie suma de 55,69 RON (echivalentul a 556.981 lei vechi (ROL), achitată de ea pentru achitarea integrală încă o dată a apartamentului în timpul căsătoriei.
- să se dispună reactualizarea drepturilor de creanță de mai sus, raportate la valoarea actuală de circulație a apartamentului și obligarea pârâtului la plata sumelor de mai sus reactualizate
- să se constate dreptul de creanță al reclamantei în cuantum de 1/2 parte din investițiile efectuate în timpul căsătoriei la apartamentul nr. 83 situat în Cluj-N., ., ., . baie - montat gresie și faianță — în valoare de 1000 lei; în bucătărie — montat gresie, faianță lambriuri — în valoare de 1000 lei - geam termopan — 350 lei; în hol — montat gresie, faianță, lambriuri — în valoare de 1000 lei; în camera mare — izolare și închidere balcon — 300 lei, geam și ușă termopan — 1.300 lei; în camera mică — parchet laminat — 400 lei, geam— 350 lei; izolat termic exterior tot apartamentul—1.200 lei.
- să se constate spotul de valoarea, bun comun, la apartamentul nr. 83 situat în Cluj-N., ., ., . urma investițiilor făcute la acest apartament în timpul căsătorie.
- să se constate că împreună cu soțul său au dobândit următoarele bunuri mobile comune: 3 corpuri suspendate, 1 dulap cu două uși, 1 dulap cu sertare, mască chiuvetă — 900 lei; aragaz- 400 lei; hotă-200 lei; combină frigorifică-1.200 lei; mașină de spălat automată — 1.000 lei; 2 dulapuri cu o usa, 3 corpuri mari, 3 corpuri mici în camera mare — 2.000 lei, pat - 200 lei; 2 măsuțe mici -100 lei; 1 masă de două persoane - 250 lei; 2 fotolii pat - 70 lei; TV-500 lei; covor - 80 lei; draperie cu perdea — 100 lei; mobilă formată din patru corpuri — camera mică — 100 lei; pat 50 lei; doua fotolii pat 500 lei o măsuță TV 70 lei; TV -500 lei; covor 80 și perdea plus draperie 100 lei.
- să se dispună sistarea stării de indiviziune prin formarea a două loturi, iar lotul său să fie compus din fotoliile pat și mobila din camera mare, un televizor, mașina de spălat și combina frigorifică, restul bunurilor mobile urmând a fi atribuite pârâtului.
- să se dispună instituirea unui drept de retenție asupra apartamentului situat în mun. Cluj-N., ., ., . până la achitarea integrală a sumei actualizate de mai sus .
În motivarea cererii sale de chemare în judecată reclamanta a arătat că, a locuit împreună cu pârâtul, înaintea încheierii căsătoriei, începând cu anul 1991, gospodărind și dispunând de resursele financiare dobândite împreună. În anul 1994, au hotărât de comun acord să achiziționeze în rate imobilul apartament menționat mai sus, prin efortul susținut al ambilor. În data de 20.10.1994 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu nr._/1994, dată la care a achitat un avans în valoare de 75.000 lei din prețul total al imobilului. Arată că, în 12.04.1997 s-au căsătorit, continuând să achite ratele până în anul 1999, în acest an ea achitând și suma de 556.981 lei, reprezentând suma necesară lichidării contractului, din veniturile personale, pârâtul fiind șomer în acea perioadă.
În probațiune: a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu martori, interogator.
În drept, a invocat dispoz. art. 30, 36 C. Fam., art. 673 al.(l) C.Proc.Civ.
Pârâtul R. M. a formulat ÎNTÂMPINARE: f. 32 – f. 34, prin care a solicitat instanței respingerea pretenției reclamantei cu privire la un așa-zis drept de creață, constând din cota de ½ parte din ratele aferente, diferența de preț, și reactualizarea ratelor pentru apartament; însă să se admită în parte cererea de constatare a unui drept de creanță cu privire la investițiile efectuate, în timpul căsătoriei cu reclamanta, la apartamentul proprietatea sa.
În motivarea întâmpinării formulate pârâtul a arătat, cu privire la investițiile menționate de reclamantă, că următoarele lucrării au fost suportate exclusiv din resursele sale financiare, astfel: lucrările indicate la baie, bucătărie și hol, mai puțin faianța care nu se regăsește în hol; la camera mare: - balconul a fost închis personal de către el cu cornier, anterior căsătoriei și conviețuirii cu reclamanta; ușa și geamul- termopan de la aceiași încăpere a fost achitat tot din banii obținuți de el, în condițiile de mai sus, valoarea actuală a acestora fiind de max. 700 lei nu 1.300 cum se susține; la camera mică - parchetul laminat a fost montat de el, ajutat de fratele reclamantei, ca atare manopera nu a costat, iar valoarea actuală a parchetului aferent este de circa / 70 lei nicidecum 400 lei.
În ceea ce privește partajul bunurilor mobile, pârâtul arată că este de acord cu valorile indicată de reclamantă, cu mențiunea că în lotul subsemnatului să fie incluse doar: combina frigorifică, unul din cele două televizoare color, la alegerea reclamantei, unul din cele două covoare, 2 fotolii menționate la poz. 16 ( din bunurile mobile ) care nu sunt tip. Pat și tip scoică, și măsuța tv ; iar în lotul reclamantei să fie atribuite restul bunurilor mobile, cu plata unei sulte în vederea egalizării loturilor.
Analizând ansamblul materialului probator de la dosarul cauzei instanța reține următoarele:
Conform înscrisurilor anexate cauzei reclamanta G. C. G. și pârâtul R. M. s-au căsătorit la data de 12.04.1997, după o perioadă anterioară de conviețuire încă din 1994, căsătorie, ce a fost desfăcută prin acordul părților prin Sentința Civilă nr. 7407/2011 pronunțată la data de 02 mai 2011 de Judecătoria Cluj-N. în Dosar nr._/211/2010.
La data de 20.10.1994, pârâtul R. M. în calitate de titular al Contractului de închiriere nr._ din 19.10.1993, prin Contractul de vânzare-cumpărare nr._/1994 încheiat cu S.C. URBANA S.A., a cumpărat imobilul apartament situat în mun. Cluj-N., ., ., în schimbul unui preț de 470.257 lei: f. 11.
Prin același contract s-a stabilit că, prețul se va achita în felul următor: 75.000 lei avans, achitat cu chitanța nr._/06.09.1994 iar diferența de 395.257 lei, se va achita în rate lunare, în termen de 5 ani, cu o dobândă de 4% pe an.
Având în vedere cele menționate anterior, instanța reține că, imobilul apartament situat în mun. Cluj-N., ., ., ., jud. Cluj, a fost dobândit de pârâtul R. M. anterior încheierii căsătoriei cu reclamanta G. C. G., având deci calitatea de bun propriu, calitate necontestată de reclamantă, care însă invocând plata integrală și din venituri personale a avansului, plata cotei de ½ parte din ratele lunare precum și plata integrală a sumei de_ lei prin Chitanța nr._ din 22.10.1999 – ce a reprezentat lichidare contract, solicită instanței stabilirea în favoarea sa a unui drept de creanță, drept, contestat integral de pârât.
Totodată prin prezenta cerere de chemare în judecată reclamanta a mai invocat recunoașterea unui drept de creanță reprezentând cota de ½ parte din investițiile efectuate la imobilul apartament mai sus identificat, investiții recunoscute parțial de pârât, precum și cota sa din sporul de valoare adus la imobilul în litigiu prin investițiile efectuate.
În dovedirea susținerilor părților, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul și proba testimonială. De asemenea, a fost încuviințată proba cu expertiza tehnică pentru stabilirea valorii investițiilor efectuate la imobilul în litigiu și a sporului de valoare adus la imobilul în litigiu în urma investițiilor efectuate.
De menționat că, la dosarul cauzei a fost anexat de S.C. URBANA S.A. fișa personală de cont-rate a titularului de contracte nr._/1994 R. M. precum și Chitanța nr._ din 22.10.1999: f. 40 – f. 48, din cuprinsul căruia rezultă fără echivoc că, ratele lunare precum și toate celelalte plăți au fost făcute de pârât personal.
Răspunzând la interogatoriu pârâtul R. M. își menține poziția procesuală exprimată prin întâmpinare, însă aduce unele lămuriri cu privire la situația sa materială. Astfel, acesta menționează că, cardul său de salarii era în permanență la reclamantă, că și în perioada în care el era în șomaj presta activități private - în construcții și topometrie - și că suma de_ lei din Chitanța nr._ din 22.10.1999, a fost plătită de mama sa: f. 51 – f. 55.
Răspunzând la interogatoriu reclamanta G. C. G.: f. 56 – f. 59, recunoaște că pârâtul a ajutat-o în creșterea și educare minorului său din altă căsătorie, că ea deținea cardul de salarii ale reclamantului, care avea venituri mai mari ca ale sale și că ratele lunare pentru plata apartamentului în litigiu erau reținute direct din salariului pârâtului. Însă, întrebată fiind, reclamanta susține că, pentru plata sumei de_ lei din Chitanța nr._ din 22.10.1999 ea s-a împrumutat de la mama pârâtului iar ulterior ea personal din veniturile sale a restituit suma împrumutată. Prin același răspuns, reclamanta arată că est de acord cu partajul bunurilor mobile conform propunerii formulate de pârât.
Martora Kobori V. E.: f. 65, arată că, ea a vizitat casa părților încă din anul 1991, că acestea se gospodăreau împreună și că ratele pentru imobilul în litigiu erau reținute direct din salariul pârâtului însă acesta a intrat în șomaj în anul 1997, motiv pentru care s-au acumulat mai multe rate restante, ce au fost achitate de reclamantă din ordonanță,- inițial banii fiind împrumutați de la mama pârâtului iar ulterior restituiți de reclamantă din banii personali. Aceiași martoră arată că investițiile au fost efectuate de ambele părți cu contribuție comună însă că avansul pentru plata imobilului în litigiu a fost suportat de mama pârâtului. Faptul că se gospodăreau împreună părțile, împreună efectuând și îmbunătățirile la imobilul în litigiu, este confirmat și de martora T. L. M.: f. 76. Instanța nu va putea reține însă declarațiile acestor două martore cu privire la împrejurarea că restul de preț pentru imobilul în litigiu ar fi fost achitat din plățile compensatorii primite de reclamantă de la Clujana, pe de o parte pentru considerentul că acestea cunoșteau acest fapt din spusele reclamantei, iar pe de altă parte pentru considerentul că, aceste declarații nu pot fi coroborate cu declarațiile celorlalți martori, care cunosc situația plății imobilului din constatări personale.
Astfel, în ceea ce privește declarația martorei F. C.: f. 66, care a fost prietenă cu mama pârâtului, aceasta confirmă întru totul susținerile pârâtului privind plata avansului, a ratelor și a restului de preț pentru imobilul în litigiu. Această martoră arată că, titularii inițiali ai contractului de închiriere privind imobilul în litigiu, au fost pârâtul și fratele acestuia. Că în prezenta sa și a soțului său, mama pârâtului a dat părților avansul pentru imobilul în litigiu, aceasta fiind cea care a achitat și restul de preț și că acest ajutor a fost oferit de mama pârâtului pentru ca acesta să renunțe, în beneficiul fratelui său, la averea după tată. De asemenea, martora arată că, plățile compensatorii primite de reclamantă au fost folosite de aceasta pentru achitarea unor datorii și că niciodată mama pârâtului nu a dat bani părților cu titlu de împrumut.
Și martorii Pirosca H. I.: f. 81 și M. E. D.: f. 85, confirmă împrejurarea că pârâtul și mama sa au fost cei care au plătit costul imobilului în litigiu, ca urmare a unei înțelegeri de familie.
Totodată, martorul T. T.: f. 75, arată că, ratele la imobilul în litigiu au fost achitate din salariul pârâtului iar după ce acesta a intrat în șomaj din veniturile obținute de acesta din munca prestată suplimentar.
Analizând susținerile părților prin raportare la probatoriul administrat, instanța reține că, în mod evident, pârâtul – ajutat de mama sa, din veniturile sale, ca salariat sau ziler, este acela care a suportat exclusiv costul cumpărării imobilului – apartament în litigiu, bun propriu al acestuia, la care însă părțile au efectuat îmbunătățiri pe perioada conviețuii, îmbunătățiri suportate deopotrivă de ambii soți.
Așa cum am arătat în cauză a fost administrată proba cu Raportul de expertiză judiciară efectuat de expert tehnic judiciar în specialitatea evaluări imobiliare C. R.: f. 91 – f. 105, prin care a fost stabilită valoarea investițiilor efectuate la imobilul apartament mai sus identificat la suma de 9700 lei precum și sporul de valoare adus la imobilul în litigiu prin investițiile efectuate la suma de_ lei, sume din care reclamanta are o cotă de ½ parte de contribuției, așa cum am reținut, fiind valoarea dreptului său de creanță.
În dovedirea susținerilor părților, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri
Față de cele reținute și în temeiul dispoz. art. 30 C. fam. și ale art. 111 și 673 ind. 1 și urm. C.pr. civilă va admite în parte ca întemeiată acțiunea civilă precizată și completată formulată de reclamantă, și în consecință:
Va constata dreptul de creanță al reclamantei în cuantum de ½-a parte din investițiile efectuate în timpul căsătoriei la apartamentul nr. 83 situat în Cluj-N., ., ., .> Va obliga pârâtul la plata în favoarea reclamantei a sumei 3943 lei Ron, cu titlu de contravaloarea cotei părți din investițiile anterior menționate.
Va constata că sporul de valoare, bun comun, la apartamentul nr. 83 situat în Cluj-N., ., ., . urma investițiilor făcute în apartament în timpul căsătoriei, este în sumă de 17.280 lei.
Va obligă pârâtul la plata în favoarea reclamantei a sumei de 8.640 lei, reprezentând cota de ½-a parte din sporul de valoare.
În ceea ce privește bunurile mobile dobândite în timpul căsătoriei, valoarea acestora și modalitatea de sistare a stării de indiviziune, instanța reține că părțile au ajuns la o înțelegere, prin răspunsul la interogatoriu formulat, reclamanta arătând că este de acord cu partajul bunurilor mobile conform propunerii formulate de pârât.
Față de cele reținute și în temeiul dispoz. art. 111, art. 673 ind. 5 și art. 673 ind. 9 C.pr. civilă va constata că reclamanta și pârâtul au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri mobile comune: 3 corpuri suspendate, 1 dulap cu două uși, 1 dulap cu sertare, mască chiuvetă – 900 lei, aragaz – 400 lei, hotă – 200 lei, combină frigorifică – 1200 lei, mașină spălat automată – 1.000 lei, 2 dulapuri cu o ușă, 3 corpuri mari, 3 corpuri mici în camera mare – 2000 lei, 2 măsuțe mici – 100 lei, 1 masă de două persoane – 250 lei, 2 fotolii pat – 70 lei, TV – 500 lei, covor – 80 lei, draperie cu perdea – 100 lei, pat – 50 lei, două fotolii pat – 500 lei, măsuță TV – 500 lei, covor – 80 lei și perdea plus draperie – 100 lei..
Va dispune sistarea stării de indiviziune asupra bunurilor mobile mai sus identificate prin formarea a două loturi și atribuirea lor după cum urmează:
Lotul nr. 1, format din: combină frigorifică, un televizor color, un covor, o măsuță TV și două fotolii tip scoică, se atribuie pârâtului.
Lotul nr. 2, format din: 3 corpuri suspendate, 1 dulap cu două uși, 1 dulap cu sertare, mască chiuvetă, aragaz, hotă, mașină spălat automată, 2 dulapuri cu o ușă, pat, o masă de două persoane, două fotolii pat, un televizor, un covor, o draperie cu perdea, mobila din camera mică, un pat, o măsuță TV, perdea plus draperie, două măsuțe mici, se atribuie reclamantei.
Va obliga reclamanta să achite pârâtului suma de 2.280 lei, cu titlu de sultă.
Pentru considerentele mai sus reținute instanța va respinge în rest acțiunea civilă precizată și completată formulată de reclamantă.
De menționată că, instanța urmează a respinge ca neîntemeiat și capătul de cerere privind instituirea unui drept de retenție asupra imobilului – apartament în litigiu, pe de o parte având în vedere datoriile reciproce ale părților iar pe de altă parte pe motive de echitate, reclamanta fiind cea care de la despărțirea în fapt a părților, folosește exclusiv imobilul în litigiu de mai bine de cinci ani, pârâtul fiind privat de un bun proprietatea sa pe o durată lungă de timp.
În temeiul dispoz. art. 276 C.pr. civilă va compensa cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea civilă precizata si completată formulată de reclamanta G. C.-G., cu domiciliul în Cluj-N., ., ., în contradictoriu cu pârâtul: R. M., cu domiciliul în Cluj-N., ., ., și în consecință:
Constată dreptul de creanță al reclamantei în cuantum de ½-a parte din investițiile efectuate în timpul căsătoriei la apartamentul nr. 83 situat în Cluj-N., ., ., .> Obligă pârâtul la plata în favoarea reclamantei a sumei 3943 lei Ron, cu titlu de contravaloarea cotei părți din investițiile anterior menționate.
Constată că sporul de valoare, bun comun, la apartamentul nr. 83 situat în Cluj-N., ., ., . urma investițiilor făcute în apartament în timpul căsătoriei, este în sumă de 17.280 lei.
Obligă pârâtul la plata în favoarea reclamantei a sumei de 8.640 lei, reprezentând cota de ½-a parte din sporul de valoare.
Constată că reclamanta și pârâtul au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri mobile comune: 3 corpuri suspendate, 1 dulap cu două uși, 1 dulap cu sertare, mască chiuvetă – 900 lei, aragaz – 400 lei, hotă – 200 lei, combină frigorifică – 1200 lei, mașină spălat automată – 1.000 lei, 2 dulapuri cu o ușă, 3 corpuri mari, 3 corpuri mici în camera mare – 2000 lei, 2 măsuțe mici – 100 lei, 1 masă de două persoane – 250 lei, 2 fotolii pat – 70 lei, TV – 500 lei, covor – 80 lei, draperie cu perdea – 100 lei, pat – 50 lei, două fotolii pat – 500 lei, măsuță TV – 500 lei, covor – 80 lei și perdea plus draperie – 100 lei..
Dispune sistarea stării de indiviziune asupra bunurilor mobile mai sus identificate prin formarea a două loturi și atribuirea lor după cum urmează:
Lotul nr. 1, format din: combină frigorifică, un televizor color, un covor, o măsuță TV și două fotolii tip scoică, se atribuie pârâtului.
Lotul nr. 2, format din: 3 corpuri suspendate, 1 dulap cu două uși, 1 dulap cu sertare, mască chiuvetă, aragaz, hotă, mașină spălat automată, 2 dulapuri cu o ușă, pat, o masă de două persoane, două fotolii pat, un televizor, un covor, o draperie cu perdea, mobila din camera mică, un pat, o măsuță TV, perdea plus draperie, două măsuțe mici, se atribuie reclamantei.
Obligă reclamanta să achite pârâtului suma de 2.280 lei, cu titlu de sultă.
Respinge în rest acțiunea civilă precizată și completată.
Compensează cheltuielile de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 09.03.2015
PREȘEDINTE,GREFIER,
M. AnamariaLoți R.
Dact./Red. Am.M.
4 ex./20.07.2015
| ← Consființire acord mediere. Sentința nr. 1250/2015.... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 2545/2015.... → |
|---|
