Partaj judiciar. Sentința nr. 3922/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3922/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 21-04-2015 în dosarul nr. 12418/211/2011
ROMANIA
JUDECĂTORIA CLUJ - N.
Cluj-N., .. 2, cod postal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Operator Date cu Caracter Personal 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3922/2015
Ședința publică din 21.04.2015
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: A. P.
GREFIER: I. C.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta F. D. în contradictoriu cu pârâta V. S., având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal facut in cauză se constată lipsa părților.
Procedura este legal indeplinită.
S-a facut referatul cauzei după care, se constată ca dezbaterea pe fond a avut loc in ședinta publică din 14.04.2015, când părțile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei, conform încheierii de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj N. la data de 03.05.2011 reclamanta T. E. a chemat în judecata pe pârâta V. S. solicitând instanței să dispună sistarea stării de indiviziune asupra imobilului apartament situat în Cluj N., ., nr. 60, ., înscris în CF nr._ Cluj N., A+1, nr topo 4837/1/2/VI, compus din 2 camere, 1 bucătărie, 1 cămara de alimente, 1 baie, 1 antreu, 1 boxa cu suprafața de 6.08 mp, pic în cota de 2,96 parte înscrise în CF colectiv_, cu suprafața utila de 62,33 mp, în sensul vânzării bunului potrivit art. 673 ind 11 c.pr.civ. și distribuirii pretului conform cotei de ½ pentru fiecare parte, cu cheltuieli de judecată.
În drept, au fost invocate disp. art. 728 c.civ., art. 673 si urm. c.pr.civ., art. 274 c.pr.civ.
La data de 29.09.2012, reclamanta a decedat, actiunea fiind continuată de către moștenitoarea acesteia F. D., cf. certificatului de calitate de moștenitor nr. 153/2012 (f. 132).
Prin cererea depusă la data de 09.12.2013 (f. 130-131) reclamanta F. D. și-a modificat cererea în sensul în care a solicitat sistarea stării de indiviziune asupra imobilului apartament situat în Cluj N., ., nr. 60, ., înscris în CF nr._ Cluj N., A+1, nr topo 4837/1/2/VI, compus din 2 camere, 1 bucătărie, 1 cămara de alimente, 1 baie, 1 antreu, 1 boxa cu suprafața de 6.08 mp, pic în cota de 2,96 parte înscrise în CF colectiv_, cu suprafața utila de 62,33 mp, în sensul atribuirii în favoarea acesteia, cu plata sultei corespunzătoare către pârâta; obligarea pârâtei la plata sumei de 5400 de euro, în echivalent în lei la data plății, cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosință a imobilului cu privire la cota de ½, precum și dobânda legala, începând cu data de 09.12.2011 și până la rămânerea definitiva și irevocabila a hotărârii de partaj; compensarea sumei de datorate cu titlu de sulta de către reclamanta cu suma de bani datorata cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosință a imobilului, cu cheltuieli de judecată.
În drept, au fost invocate disp. art. 728 c.civ., art. 673 si urm. c.pr.civ. și art. 998 c.civ., art. 1143 c.civ, art. 274 c.pr.civ.
Prin cererea reconvenționala/întâmpinare depusă la data de 14.02.2014 (f. 145) pârâta V. S. a solicitat atribuirea bunului – imobil, în întregime, către aceasta, cu plata sultei corespunzatoare către reclamanta; obligarea reclamantei la plata către pârâta a sumei de 5000 de euro, în echivalent în lei la data plății, reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului.
În motivare, pârâta a arătat că apartamentul în discuție constituie domiciliul acesteia, iar pretul imobilului a fost achitat în întregime de către pârâta. Cât priveste contravaloarea lipsei de folosință, de la data repunerii pe rol a dosarului, ca urmare a solutionării definitive a dos. nr._/211/2012 reclamanta nu a manifestat nicio intentie de folosi imobilul, nici măcar o notificare cu privire la acest lucru. În toata aceasta perioada, pârâta a adus îmbunătățiri imobilului, respectiv a montat usa de lemn, geamuri termopan, central, a zugrăvit, a plătit impozitele, precum și cheltuielile comune, toate aceste cheltuieli fiind în cuantum de 5000 de euro.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat pentru ambele părtil proba cu înscrisuri, proba cu expertiza tehnica evaluatorie imobiliara, fiind depus la dosar raportul de expertiza întocmit de către expert T. M., completat (f. 217 - 248), iar pentru reclamanta proba cu interogatoriul pârâtei (f. 290 - 291), proba testimoniala cu martorele H. G. (f. 257), G. L. (f. 292), K. E. (f. 367).
Analizând materialul probator administrat în cauza, instanta constată următoarele :
Conform certificatului de moștenitor suplimentar nr. 19/2014 emis de BNP Asociați L. (f. 263) reclamanta F. D. este titulara cotei de ½ parte din imobilul apartament situat în Cluj N., ., nr. 60, ., înscris în CF nr._ Cluj N., A+1, nr topo 4837/1/2/VI, compus din 2 camere, 1 bucătărie, 1 cămara de alimente, 1 baie, 1 antreu, 1 boxa cu suprafața de 6.08 mp, pic în cota de 2,96 parte înscrise în CF colectiv_, cu suprafața utila de 62,33 mp, dobândit prin moștenire de la defuncta T. E., decedată în cursul procesului, la data de 29.09.2012.
Pârâta V. S. este titulara cotei de ½ din imobilul apartament situat în Cluj N., ., nr. 60, ., înscris în CF nr._ Cluj N., A+1, nr topo 4837/1/2/VI, dobândit prin cumpărare, cf. dec.civ. nr. 64/A/01.02._ pronunțata de Tribunalul Cluj în dos. nr._ (f. 6-9).
Susținerile pârâtei cu privire la detinerea dreptului de proprietate asupra întregului imobil sunt neîntemeiate si contrazise de dec.civ. nr. 64/A/01.02._ pronunțata de Tribunalul Cluj în dos. nr._, prin care s-a statuat cu putere de lucru judecat faptul că pârâta este titulara doar a cotei parti de ½ din imobil.
Reținând acordul părtilor în ceea ce priveste sistarea coproprietății cf. art. 728 c.civ. potrivit căruia nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, instanța constată căîn ceea ce priveste modalitatea concreta de partaj părtile au avut o poziție divergenta, ambele părti solicitând atribuirea în întregime a bunului, cu plata sultei corespunzătoare către celălalt coproprietar.
În ceea ce priveste criteriile de atribuire, art. 673 ind 9 c.pr.civ. dispune „La formarea si atribuirea loturilor, instanta va tine seama, dupa caz, si de acordul partilor, marimea cotei-parti ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.”
În speță, instanța constată că imobilul constituie domiciliul pârâtei, aceasta locuind în imobil încă din anul 2005, ulterior dobândind cota de ½ din imobil, prin vânzare – cumpărare de la defuncta T. E., pârâta nedeținând alte imobile în proprietate. Pe de altă parte, reclamanta nu a locuit niciodată în imobil, aceasta dobândind cota de ½ prin moștenire la defuncta T. E., având domiciliul stabil într-o alta locație. În plus, aceasta nu și-a manifestat dorința de a locui în mod statornic în imobil, în măsura atribuirii către aceasta a întregului imobil.
Din raportul de expertiza întocmit în dosar, rezulta că pârâta a adus îmbunătățiri apartamentului, montând centrala termica, tavan fals in baie, a schimbat usa de la intrare cu una de brad (f. 221), s-a ocupat de întreținerea apartamentului efectuând lucrări de vopsire si zugravire (f. 302). Instalarea centralei termice de către pârâta a fost confirmata de către martora H. G. (f. 257), însă alte îmbunătățiri fața de cele indicate de expert în raportul de expertiza nu au fost sesizate de martora. Pe de alta parte, reclamanta nu a susținut sau dovedit luarea unor măsuri în ceea ce priveste administrarea, conservarea si întreținerea imobilului apartament.
În ceea ce priveste disponibilitatea financiara a părtilor pentru plata sultei corespunzătoare cotei de ½ din imobil, detinuta de celălalt coproprietar, susținuta de reclamantă în ceea ce o priveste conform înscrisurilor depuse (f. 368) si negata de către pârâta, în ceea ce o priveste (raspuns întrebare 6 interogatoriu, f. 291), instanța apreciază că acesta nu este un criteriu hotărâtor, titularul sultei având privilegiu asupra imobilului cf. art. 1737 pct 3 c.civ., în măsura înscrierii acestuia, pentru achitarea sultei.
Ca atare, ținând cont de criteriile prevăzute de art. 673 ind 9 c.civ. și împrejurările de fapt mai sus expuse, instanța va admite cererea ambelor părti în ceea ce priveste sistarea indiviziunii, însă în modalitatea de partaj solicitata de pârâta, respectiv prin atribuirea imobilului apartament situat în Cluj N., ., nr. 60, ., înscris în CF nr._ Cluj N., A+1, nr topo 4837/1/2/VI, compus din 2 camere, 1 bucătărie, 1 cămara de alimente, 1 baie, 1 antreu, 1 boxa cu suprafața de 6.08 mp, pic în cota de 2,96 parte înscrise în CF colectiv_, cu suprafața utila de 62,33 mp, în natura, în favoarea pârâtei VÎTCA S..
În ceea ce priveste sulta corespunzătoare cotei de ½ detinuta de reclamanta, raportat la valoarea imobilului indicata de expert in raportul de expertiza evaluatorie, respectiv suma de_ lei, reprezentând echivalentul a_ euro, instanța va obliga pârâta la plata către reclamanta a sumei de_ lei, cu titlu de sulta, stabilind termen de plata 6 luni de la data rămânerii irevocabilă a hotărârii. Valoarea indicata de către expert este retinuta de către instanța ca fiind o valoare reala a imobilului, expertul justificând criteriile tehnice si economice avute în vedere pentru stabilirea valorii indicate.
În ceea priveste sumele solicitate de către reclamanta cu titlu de contravaloare a lipsei de folosință a imobilului pentru cota de 1/2, instanța va respinge acest capăt de cerere ca neîntemeiat. Astfel, cu privire la imobil nu a existat un partaj de folosință între coproprietari, coproprietarul unei părti ideale din bun, având cf. art. 480 c.civ., dreptul de a folosi în întregime imobilul, cu condiția sa nu dăuneze folosinței celuilalt/celorlalți coproprietari. Reclamanta și-a întemeiat acest capăt de cerere pe disp. art. 998 c.civ. – raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie, însă nu a făcut dovada unor fapte concrete de împiedicare a folosintei imobilului. Folosința exclusiva de către un coproprietar nu este în sine o fapta ilicita, iar din probele administrate nu a rezultat o împiedicare a folosinței bunului. Este adevarat că defuncta a părăsit din imobilul în urma unei dispute cu pârâta, însă niciunul din martori nu a asistat la discuția dintre părti, relatările acestora fiind din auzite, astfel încât, nu se poate determina motivul plecării defunctei din spațiu. Chiar si în condițiile plecării silite, defuncta și/sau succesoarea acesteia aveau posibilitatea să solicite reintegrarea în spațiu sau partajul folosinței, starea conflictuala dintre părți nefiind un criteriu unic si hotărâtor pentru aprecierea asupra lipsei de folosința. Împiedicarea folosinței rezulta din acte si fapte concrete, precum schimbarea încuietorilor, închirierea bunului unor terti, ori, astfel de împrejurări nu s-au invocat si retinut în cauza. Coproprietarul are dreptul de folosinta asupra întregului bun și nu asupra unei cote părti ideale din acesta, însă acesta nu trebuie să îngrădească folosința celorlalți, prin împiedicarea cu buna știință a celuilalt coproprietar, ori, în speță, nu s-a dovedit acest lucru în ceea ce o priveste pe pârâta, cererea reclamantei privind plata contravalorii lipsei de folosință fiind neîntemeiată.
Referitor la capătul de cerere formulat de către pârâta privind contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului, evaluate de acestea la suma de 5000 de euro, instanța îl va respinge ca neîntemeiat. Astfel, expertul a identificat cu titlu de îmbunătățiri doar lucrările de instalare a centralei termice, tavanul fals in baie și schimbarea ușii de la intrare cu una de brad (f. 221), sporul de valoare adus de aceste lucrări fiind inclus în valoarea imobilului, nefiind supus restituirii separate. Lucrările de vopsitorie si zugrăvelile nu au fost incluse de către expert, acestea neconstituind îmbunătățiri, ci – apreciaza instanța - lucrări normale pentru întreținerea si conservarea imobilului. Celelalte cheltuieli, taxele si impozitele achitate, nu pot fi calificate îmbunătățiri, ci sarcini legale și normale ale detinerii în proprietate a unui bun, iar cheltuielile de întreținere nu pot fi suportate decât de către cele care are folosința bunului, în speța pârâta, cu rezerva ca niciuna dintre aceste cheltuieli nu a fost dovedita.
În ceea ce priveste cheltuielile de judecata, solicitate de ambele părti, având în vedere soluțiile mai sus dispuse precum și culpa procesuală generată de către deducerea acestora spre judecare, în temeiul art. 274 c.pr.civ coroborat cu art. 276 c.pr.civ. va compensa cheltuielile de judecată constând în taxa de timbru pentru partaj, onorariul de avocat și, parțial, onorariu de expert și va obliga pârâta la plata către reclamanta a sumei de 250 de lei, reprezentând onorariu de expert partial. Astfel, taxa de timbru pentru capetele de cerere respinse se vor suporta de către părtile cărora li s-au respins, iar taxa de timbru pentru partaj (3686,8 lei, reclamanta și 3507 lei, pârâta) se compensează, cheltuielile partajului apartinând ambilor coproprietari. Obiectivul 4 încuviințat pârâtei privind evaluarea îmbunătățirilor, în cuantum de 600 de lei, rămâne în sarcina pârâtei, iar obiectivul nr. 1 de evaluare a imobilului în cuantum de 500 de lei (obiectivul nr. 3 fiind în cuantum de 800 de lei, cf. precizării de la f. 264) va fi suportat de ambele părti, câte 250 de lei fiecare, situație în care pârâta urmeaza a achita suma de 250 de lei către reclamanta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite în parte acțiunea principala, precizată, formulata de reclamanta T. E.-decedata în cursul procesului și continuată de succesoarea F. D., cu domiciliul procesual ales la C..av. B. A. L., cu sediul în Cluj N., .- 16, ., împotriva pârâtei VÎTCA S., cu domiciliul procesual ales la cab. av. C. B. I., cu sediul în Cluj N., ./8, jud. Cluj.
Admite în parte cererea reconvențională formulata de pârâta – reclamanta reconvenționala VÎTCA S..
Dispune sistarea stării de indiviziune asupra imobilului apartament situat în Cluj N., ., nr. 60, ., înscris în CF nr._ Cluj N., A+1, nr topo 4837/1/2/VI, compus din 2 camere, 1 bucătărie, 1 cămara de alimente, 1 baie, 1 antreu, 1 boxa cu suprafața de 6.08 mp, pic în cota de 2,96 parte înscrise în CF colectiv_, cu suprafața utila de 62,33 mp, prin atribuirea acestuia în natura pârâtei VÎTCA S..
Obliga pârâta la plata către reclamanta a sumei de_ lei, cu titlu de sulta, în termen de 6 luni de la data rămânerii irevocabilă a hotărârii.
Respinge cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata contravalorii lipsei de folosință a cotei de ½ din imobil, ca neîntemeiată.
Respinge cererea pârâtei privind obligarea reclamantei la plata contravalorii îmbunătățirilor aduse imobilului, ca neîntemeiată.
Compensează cheltuielile de judecată constând în taxa de timbru pentru partaj, onorariul de avocat și, parțial, onorariu de expert.
Obliga pârâta la plata către reclamanta a sumei de 250 de lei, reprezentând onorariu de expert partial.
Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.
Pronuntată în ședința publică din 21.04.2015.
JUDECĂTOR, GREFIER,
P. A. C. I.
Red./tehn. PA/4ex./15.06.2015.
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 3921/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4224/2015.... → |
|---|
