Plângere contravenţională. Sentința nr. 1630/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1630/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 16-02-2015 în dosarul nr. 1630/2015
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 1630/2015
Ședința publică de la 16.02.2015
Completul constituit din
JUDECĂTOR: G. A. F.
GREFIER: A. M. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petenta . în contradictoriu cu intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA, CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICA-CESTRIN, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare, se constata lipsa părților.
Instanța, față de lipsa părților, raportat la prevederile art. 104 alineatul 13 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, aprobat prin H.C.S.M. nr. 387/2005, dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, se constata lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier,care învederează că la data de 02.02.2015 s-a primit răspuns din partea Primăria Municipiului Cluj N., Direcția Taxe și Impozite Locale la adresa dispusă de instanță, fiind depuse înscrisuri la dosar (fl. 45-48).
Potrivit dispozițiilor art. 244 alin.1, instanța declară închisă faza cercetării procesului și potrivit art. 394 alin.1 C.pr.civ., declară închisă etapa dezbaterilor, rămânând în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 03.09.2014, sub nr._, petenta S.C. R. T. S.R.L. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 19.08.2014, iar în consecință exonerarea de la plata amenzii în valoare de 250 lei. În subsidiar, s-a solicitat înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului.
În motivare, petenta a arătat că a înstrăinat la data de 24.01.2014 vehiculul depistat prin intermediul camerelor SIEGMCR că a circulat fără rovinietă valabilă în localitatea G.. Conform facturii nr.7438 din data de 24.01.2014 și a chitanței nr.1366 din 24.01.2014, autoturismul Ford Fiesta cu număr de înmatriculare_ nu se mai afla la data săvârșirii faptei în proprietatea petentei. Tot la data de 24.01.2014, Municipiul Cluj-N. – Direcția de Impozite și Taxe Locale a eliberat certificatul de atestare fiscală nr._, pentru ca noul proprietar să efectueze transcrierea autoturismului la Serviciul de Înmatriculări. S-a argumentat că la întocmirea procesului-verbal nu au fost respectate cerințele impuse de art.16 și art.17 din O.G. nr.2/2001. Acesta nu poartă semnătura agentului constatator și nu i-a fost acordată posibilitatea petentei de a formula obiecțiuni. De asemenea, procesul-verbal a fost încheiat cu nerespectarea prevederilor art.19 alin.3 din O.G. nr.2/2001 întrucât deși a fost încheiat în lipsă, nu a existat un martor asistent, iar agentul constatator nu a menționat nici motivele pentru care actul s-a încheiat fără a fi prezent un astfel de martor. Petenta a susținut că sancțiunea aplicată a fost disproporționată, având în vedere cuantumul amenzii, precum și faptul că petenta a aflat de lipsa rovinietei la respectivul autoturism la data de 26.08.2014, când acesta nu se mai afla în proprietatea sa. În consecință, valoarea socială apărată de norma legală nu a fost atinsă, având în vedere că petenta, nefiind obligată la plata rovinietei, nu a produs un prejudiciu.
În drept, au fost invocate prevederile O.G. nr.2/2001 și ale O.G. nr.15/2002..
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei, conform art.19 din O.U.G. nr.80/2013.
Prin întâmpinarea depusă la data de 10.11.2014, intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. - CESTRIN a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ca fiind temeinic și legal încheiat. S-a susținut că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art.9 alin.2 și 3 din O.G. nr.15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei – S.I.E.G.M.C.R., identitatea petentului fiind stabilită în baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. De asemenea, având în vedere dispozițiile art.7 din Legea nr.455/2001 și ale art.19 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal a fost întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale, fiind generat și semnat electronic de către agentul constatator, în baza certificatului emis de CertSIGN S.A.. S-a arătat că O.G. nr.2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele-verbale de constatare a contravenției, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice. Intimata a argumentat că din analiza dispozițiilor art.7 și 8, coroborate cu cele cuprinse în art.1 alin.1 pct. b din O.G. nr.15/2002 reiese că responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitate a autoturismului ca deținător sau utilizator al autoturismului, indiferent de persoana care îl conduce efectiv la data constatării contravenției. Această înscriere este o condiție de opozabilitate, împreună cu formalitățile prevăzute de O.G. nr.15/2002, iar nerespectarea sa face ca actul juridic să nu producă efecte față de terți. Dacă în urma încheierii contractului de vânzare-cumpărare noul proprietar nu face demersurile necesare transcrierii dreptului de proprietate asupra autoturismului, iar petentul figurează în continuare ca proprietar în certificatul de înmatriculare și în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări acestuia îi revine obligația de a face dovada valabilității rovinietei. Intimata a afirmat că potrivit Ordinului 1501/2006, petentul avea obligația să procedeze la efectuarea formalităților privind înstrăinarea autoturismului în sensul radierii acestuia de pe numele său și în bazele de date, tocmai pentru opozabilitate. S-a menționat că lipsa mențiunilor prevăzute la art.16 alin. 7 din O.G. nr.2/2001 atrage sancțiunea nulității relative, fiind necesar ca petentul să dovedească existenta unei vătămări ce nu se poate acoperi decât prin desființarea actului contestat.
În drept, au fost invocate prevederile O.G. nr.2/2001, ale O.G. nr.15/2002, Legea nr.455/2001 și Ordinul M.T.I. nr.769/2010.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri (procesul-verbal de constatare a contravenției ..14 nr._ din data de 19.08.2014 – fila 4; factura nr.7438/24.01.2014 – fila 5, fila 47; chitanța nr.1366/24.01.2014 – fila 5, fila 47; copie carte de identitate – fila 6; certificat de atestare fiscală – fila 7; dovada comunicării – file 8-9, fila 29; certificat constatator ORC – file 18-20; certificat calificat – fila 30; planșe fotografice – file 31-32; adresa nr._/492/29.01.2015 – fila 45; declarația pentru scoaterea din evidență a mijloacelor de transport – fila 46; proces-verbal de scoatere din evidența fiscală a mijloacelor de transport nr._ din data de 04.07.2014 – fila 48).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 19.08.2014 (fila 4), emis de către C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. - CESTRIN, s-a reținut că petentul a încălcat dispozițiile art.8 alin.1 din O.G. nr.15/2002, prin aceea că autoturismul cu număr de înmatriculare_, aparținând petentului, a circulat în data de 31.03.2014 pe A3 Km51+170m, G., județul Cluj, fără a deține rovinietă valabilă, fiind sancționat cu amendă în valoare de 250 lei.
La data de 24.01.2014 a fost emisă factura nr.7438 (fila 5) către cumpărătorul B. A., privind autoturismul „Ford Fiesta” cu număr de înmatriculare_, prețul fiind achitat astfel cum reiese din chitanța nr.1366 din aceeași dată (fila 5).
La data de 04.07.2014, petenta a depus la Direcția Impozite și Taxe Locale a Municipiului Cluj-N. o declarație pentru scoaterea din evidență a mijloacelor de transport (fila 46), în temeiul facturii menționate anterior, fiind astfel emis procesul-verbal nr._ din data de 04.07.2014 privind scoaterea din evidența fiscală a autovehiculului (fila 48).
Potrivit art.31 alin.1 din O.G. nr.2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Conform art.16 alin.1 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Conform art.17 din O.G. nr.2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Prin art.8 alin.1 din O.G. nr.15/2002, s-a stabilit că fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă. Articolul 7 din O.G. nr.15/2002 prevede că responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.Conform art.1 alin 1 lit. b din același act normativ, utilizatorii sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state.
Analizând legalitatea procesului-verbal contestat, având în vedere dispozițiile art.16 și art.17 din O.G. nr.2/2001, instanța retine că acesta a fost încheiat cu respectarea tuturor condițiilor formale prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește semnătura existentă pe procesul-verbal, instanța reține că procesul-verbal de constatare a contravenției cuprinde semnătura electronică a agentului care l-a întocmit. Din formularea textului art.17 din O.G. nr.2/2001 nu reiese că legiuitorul ar fi făcut vreo distincție privind modalitatea concretă de executare a semnăturii. În măsura în care s-au respectata prevederile privind generarea unei semnături electronice, se poate considera că s-a respectat rațiunea normei ce prevede obligativitatea semnăturii, respectiv aceea de asumare și certificare a conținutului actului oficial de către agentul constatator. Potrivit art.7 din Legea nr.455/2001, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. De asemenea, semnătura trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de art.4 pct.4 din aceeași lege, aceste condiții fiind prezumate a fi îndeplinite, conform art.9 alin.2 al legii, dacă semnătura electronică extinsă este bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de serviciu. În cauza de față, intimata a făcut proba faptului că agentul constatator deține certificatul calificat la care face referire textul de lege menționat (fila 30). Astfel, întrucât procesul-verbal a fost generat în formă electronică, iar semnătura a fost generată în aceeași modalitate, instanța apreciază că procesul-verbal a fost încheiat în mod valabil.
Referitor la faptul că petenta nu a avut posibilitatea de a formula obiecțiuni în cuprinsul procesului-verbal, instanța constată că prin Decizia nr. XXII/2007, dată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin.7 din O.G. nr.2/2001 atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției, fiind necesar să fie îndeplinite toate condițiile stabilite de art.175 C.proc.civ., astfel încât nulitatea nu poate fi invocată decât dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin desființarea acelui act. Menirea inserării acelor mențiuni în cuprinsul procesului-verbal este acela de a permite persoanei sancționate să prezinte propriile constatări, precum și punctul său de vedere asupra celor reținute. Având în vedere că petenta a putut să își formuleze pe larg apărările în fața instanței, se constată că aceasta nu a fost privată de posibilitatea de a contesta cele consemnate în procesul-verbal, astfel încât nu se poate considera că s-a adus o vătămare ce să nu poate fi remediată decât prin anularea actului.
Fața de lipsa semnăturii martorului asistent, se reține că nu există o obligație a agentului constatator de a încheia pe loc procesul-verbal, ci acesta poate fi încheiat și ulterior, sub condiția ca în acest caz să existe confirmarea situației respective de către un martor asistent. Cu toate acestea, se constată că pentru ca lipsa aceasta să determine anularea procesului-verbal este necesar să fie îndeplinite toate condițiile prevăzute de art.175 C.proc.civ.. Nefiind în situația unei nulități absolute din cele prevăzute limitativ de art.17 din O.G. nr.2/2001, este necesar să se dovedească vătămarea suferită. Având în vedere că procesul-verbal a fost generat în mod electronic la sediul intimatei, nu se poate considera că faptul că nu a fost prezent un martor asistent pentru a confirma faptul că persoana sancționată nu este de față, refuză sau este în imposibilitate de a semna procesul-verbal ar fi în măsură să aducă o vătămare petentei, aceasta nefăcând o dovadă în acest sens.
În ceea ce privește temeinicia, se reține că procesul-verbal de constatare a contravenției prezintă natura de act administrativ oficial cu caracter jurisdicțional, astfel încât acesta se bucură de prezumția de legalitate și temeinice, prezumție care are o natură relativă, putând fi răsturnată prin proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a apreciat că, în ciuda naturii bănești a sancțiunii efectiv aplicate, suma sa mică și natura civilă a legii de pedepsire a contravenției respective, procedura în cauzele de natură contravențională poate fi asimilată unei proceduri penale, în măsura în care dispoziția a cărei încălcare a fost atribuită reclamantului are un caracter general și nu se adresează unui anumit grup de persoane ci tuturor cetățenilor; ea le impune un anumit comportament și însoțește această cerință cu o sancțiune care încerca în același timp să descurajeze și să pedepsească (cauza A. împotriva României, Hotărârea din 4 octombrie 2007, parag.51; cauza Öztürk împotriva Germaniei, Hotărârea din 21 februarie 1984, parag.53). Astfel, vor fi analizate trei criterii: încadrarea juridică a măsurii în litigiu în legislația națională, caracterul propriu-zis al măsurii, precum și caracterul și gravitatea „sancțiunii”, criterii ce sunt alternative, nu cumulative, astfel încât pentru aplicarea art. 6 cu privire la termenii „acuzații în materie penală”, este suficient ca, prin natura sa, contravenția în cauză să fie de natură penală din punct de vedere al Convenției, sau să fi expus persoana respectivă la o sancțiune care, în virtutea caracterului și gravității ei, să se încadreze în general în „materie penală” (cauza I. P. împotriva României, Decizia cu privire la admisibilitatea cererii nr._/04, parag.22). Având în vedere aceste criterii, instanța constată că în cauza de față devin aplicabile reglementările Curții privind noțiunea de „acuzație în materie penală”, în înțelesul art.6 din Convenție, urmând a avea aplicabilitate toate garanțiile ce însoțesc o astfel de procedură.
De asemenea, prin jurisprudența sa, Curtea a constatat că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, iar Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag, art. 6 alin. 2 cerând statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare (cauza A. împotriva României, parag.60). S-a mai precizat, însă, că în măsura în care instanțele interne au audiat declarațiile reclamantului și i-au permis să prezinte dovezi în sprijinul afirmațiilor sale, faptul că reclamantul nu a cerut instanței să examineze dovezi și că, în consecință, instanță a hotărât, în baza unei hotărâri motivate, să se încreadă în dovezile prezentate de către intimat, nu pare a fi inechitabil sau arbitrar (cauza I. P. împotriva României, parag.33), relevantă fiind astfel posibilitatea efectivă de a propune și prezenta probe.
Raportat la probele existente la dosar, astfel cum acestea au fost analizate în paragrafele anterioare, instanța constată că deși la dosar s-a depus factura nr.7438 din data de 24.01.2014 și chitanța aferentă, înscrisul ce se dorește a dovedi vânzarea autovehiculului a dobândit dată certă, în înțelesul art.278 C.proc.civ., doar ulterior momentului în care fapta ilicită a fost constatată ca fiind săvârșită. Astfel, respectiva factură a fost depusă la Direcția de Impozite și Taxe Locale a Municipiului Cluj-N., împreună cu declarația de scoatere din evidență a mijloacelor de transport, doar la 04.07.2014, dată la care a fost emis și procesul-verbal de scoatere din evidența fiscală. Având în vedere că fapta a fost săvârșită la data de 31.03.2014, se constată că nu există certitudinea că la acel moment a avut efectiv loc transferul de proprietate a autovehiculului către o altă persoană.
În consecință, instanța constată că nu s-a făcut dovada existenței unei alte stări de fapt decât cea reținută în cuprinsul procesului-vernal de constatare a contravenției.
Din formularea art.1 alin.1 lit. b din O.G. nr.15/2002 reiese că pentru ca o persoană să fie considerată considerat utilizator, este necesară îndeplinirea a două condiții cumulative, respectiv aceasta să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare și să aibă în proprietate sau să poată folosi vehiculul în baza unui drept legal. În cauză nu s-a reușit să se facă dovada certă că petenta nu mai avea în proprietate autoturismul cu număr de înmatriculare_ la data la care acesta a fost depistat ca circulând fără rovinietă valabilă, aceasta figurând și în certificatul de înmatriculare. În consecință, aceasta avea calitatea de utilizator, prin îndeplinirea cerințelor stabilite prin actul normativ menționat, de unde rezultă și obligația acesteia la plata tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, atestată prin rovinietă.
Referitor la modalitatea concretă de individualizare a sancțiunii, instanță observă că potrivit art. 21 alin.3 din O.G. nr.2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța apreciază că sancțiunea aplicată a fost în mod corect individualizată, amenda fiind stabilită la minimul prevăzut de art.8 alin.2 din O.G. nr.15/2002 și Anexa nr.2 la acest act normativ, reflectând în mod justificat gradul de pericol social al contravenției săvârșite. Înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului nu ar fi justificată, atâta vreme cât nu s-a făcut dovada că petenta nu mai avea în proprietate autoturismul, astfel încât îi revenea obligația de a achita tariful prevăzut de textele legale, iar în caz contrar, să facă demersurile necesare pentru a clarifica situația juridică privind bunul în cauză.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de către petentă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de către petenta S.C. R. T. S.R.L., cu sediul în municipiul Cluj-N., ..1, județul Cluj, J_, C.U.I. RO212089, cont bancar RO58RZBR_9061 deschis la Raiffeisen Bank Cluj, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – CESTRIN, cu sediul în municipiul București, ..401A, sector 6, C.U.I._, J40/552/15.01.2004, cont bancar RO84 RNCB_ 0001 deschis la BCR sector 1, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.02.2015.
Judecător, Grefier,
G. A. FodorAna M. M.
Red./Dact./GAF/4 ex./24.02.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1637/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1514/2015.... → |
|---|
