Plângere contravenţională. Sentința nr. 201/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 201/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 3970/211/2014
Dosar nr._
Cod operator date cu caracter personal 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
SENTINTA CIVILA Nr. 201/2015
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE E.-E. P.
GREFIER A. D. K.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe petent V. N. T. și pe intimat I. J. DE POLITIE CLUJ, având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezinta petentul, personal, asistat de av. Pustai C. M., si martorul S. H. F., lipsa fiind intimatul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, dupa care:
Judecatoria, în temeiul art. 321 NCPC, procedează la audierea martorului S. H. F., declarația acestuia fiind consemnata în procesul-verbal aflat la fila 38 din dosar.
Reprezentantul petentului solicita si audierea d-lui V. N. in calitate de martor, acesta fiind prietenul de familie pe care petentul l-a sunat dupa incident.
Avand in vedere cererea in probatiune formulata de reprezentantul petentului, respectiv audierea d-lui V. N. in calitate de martor, instanta o apreciaza ca nefiind utila si pertinenta, sens in care o va respinge.
Reprezentantul petentului arata ca nu mai are alte cereri.
Instanta acorda cuvantul pe fondul cauzei.
Reprezentantul petentului solicita admiterea plangerii contraventionale asa cum a fost formulata. Arata ca procesul-verbal de contraventie i-a fost comunicat petentului, prin afisare, cu mult dupa 30 de zile de la data intocmirii acestuia. Prin Decizia Inaltei Curti de Casare si Justitie s-a stabilit ca procedura afisarii procesului-verbal e subsidiara celei de comunicare. Solicita costatarea nulitatii celor doua procese-verbale contraventionale si exonerarea petentului de la plata celor doua amenzi. Precizeaza ca nimeni nu poate fi amendat de doua ori pentru aceiasi fapta. In subsidiar, solicita inlocuirea amenzii cu averismentul, avand in vedere ca petentul este elev si nu realizeaza venituri. Mentioneaza ca petentul este un elev foarte bun la invatatura, care participa si la olimpiade.
Judecatoria retine cauza in pronuntare.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată sub nr.d e mai sus la data de 24.04.2014 petentul V. N. T., a solicitat în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ pe cale de excepție, să constatați prescripția executării sancțiunii contravenționale;
PE FOND:
ÎN PRINCIPAL, să se constate nulitatea absolută a procesului-verbal . nr._/18.01.2014 si a procesului-verbal . nr._/18.01.2014, si în consecința să se dispună absolvirea petentului de la plata celor două amenzi contravenționale de câte 500 lei.
ÎN SUBSIDIAR, să se anuleze procesul-verbal . nr._/18.01,2014 cât si procesul-verbal . nr._/18.01.2014, ca netemeinic si nelegal, si în consecință să se dispună absolvirea petentuluji de la plata celor două amenzi contravenționale de câte 500 lei.
ÎN AL DOILEA SUBSIDIAR, să se înlocuiască sancțiunea amenzii contravenționale aplicată prin procesele-verbale menționate anterior, cu măsura avertismentului, si în consecință să se dispună absolvirea petentului de la plata celor două amenzi contravenționale de câte 500 lei, cu cheltuieli de judecată.
MOTIVE:
1. Prin procesul-verbal . nr._/18,01.2014, petentul a fost sancționat cu amenda contravențională în valoare de 500 lei pentru încălcarea prevederilor art. 3 pct. 26 din Legea 61/1991 - pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.
Sancțiunea are la bază dispozițiile art. 4 alin. 1 lit. c) din Legea 61/1991.
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit de către agentul constatator P. C., în data de 18.01.2014, constatând că petentul V. N. T., în ziua de 10.01.2014. ora 22:30, la domiciliul său din Cluj-N., ., ., a deranjat liniștea locuitorilor din imobil prin strigăte, larmă și muzică la intensitate ridicată.
Întrucât petentul nu a fost de față la întocmirea procesului-verbal, acesta a fost semnat de martora B. A., domiciliată în Cluj-N., ., ., identificată cu CI. . nr._, având CNP_…
2. Prin procesul-verbal . nr._/18.01.2014, petentul a fost sancționat cu amenda contravențională în valoare de 500 lei pentru încălcarea prevederilor art. 3 pct. 26 din Legea 61/1991 - pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.
Sancțiunea are la bază dispozițiile art. 4 alin. 1 lit. c) din Legea 61/1991
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit de către agentul constatator P. C., în data de 18.01.2014, constatând că petentul V. N. T., în ziua de 10.01.2014, ora 23:10, la domiciliul său din Cluj-N. ..., a organizat o petrecere și a tulburat liniștea locuitorilor imobilului prin zgomote și larmă, folosind aparate muzicale la intensitate ridicată, producând o dezordine socială.
Întrucât petentul nu a putut lua la cunoștință conținutul procesului-verbal, acesta a fost întocmit în prezența martorei B. A., domiciliată în Cluj-N., ., ., identificată cu CI. . nr._, având CNP_..,
Conform celor două procese-verbale fără număr atașate proceselor-verbale atacate prin prezenta, înscrisurile au fost afișate la domiciliul petentuluji în data de 05.02.2014, de către lucrătorul de politie P. A., conform art. 27 din OG 2/2001, în prezenta martorului asistent B. A., aceeași persoană care a semnat ca martor pe cele două procese-verbale atacate prin prezenta.
Petentul a luat efectiv la cunoștință de cele două procese-verbale . nr._/18.01.2014 șl nr._/18.01.2014 doar la data de 21 februarie 2014, dată la care înaintează prezenta.
CU PRIVIRE LA EXCEPȚIA PRESCRIPȚIEI EXECUTĂRII SANCȚIUNII CONTRAVENȚIONALE INVOCATĂ:
Deși prevederile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 vizează expres doar verificarea de către instanța a legalității si temeiniciei procesului-verbal, hotărând asupra sancțiunii, consideră că acest text de lege are in vedere si verificarea măsurii în care sancțiunea poate fi aplicata si executata, implicit, daca nu a intervenit prescripția executării acesteia.
Mai mult, după cum si instanța de fond retine, in sprijinul acestei opinii vine si Minuta C.S.M, cu privire la „Unificarea practicii judiciare" din data de 19 noiembrie 2008, prin care s-a stabilit posibilitatea admiterii plângerii contravenționale si constatării prescripției executării sancțiunii contravenționale in situația nerespectării art 14. din O.G. nr. 2/2001, fara a fi nevoie a se formula contestație la executare.
„Art. 14: (1)Executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicării sancțiunii.
(2)Prescripția executării sancțiunilor contravenționale poate fi constatata chiar si de instanța investita cu soluționarea plângerii contravenționale."
„Art. 32: (l)Plângerea se depune la judecătoria in a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.”
Nerespectarea de către I.P.J. Maramureș a dispozițiilor art. 14 din O.G, nr. 2/2001:
Potrivit art. 26, alin. 3 din O,G. nr. 2/2001, „în căzu! in care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuza sa semneze procesul verbal, comunicarea actului sancționator se face in termen de cel mult o luna de la data încheierii."
Comunicarea se poate face prin doua modalități: prin posta sau prin afișare, conform art. 27 din O.G. nr. 2/2001. Dispozițiile privind comunicarea proceselor verbale de constatare a contravențiilor se completează cu prevederile Codului de procedura civila privind comunicarea actelor de procedura.
Art. 27 din O.G. nr. 2/2001 prevede ca modalități de comunicare nu doar trimiterea prin posta, cu recomandata, ci si afișarea la domiciliul sau sediul contravenientului. Intimatul IPJ Cluj a omis sa recurgă la prima metodă de comunicare - prin poștă cu recomandată, modalitate de comunicare obligatoriu a fi efectuată anterior celei de afișare la domiciliul petentului.
Mai mult, comunicarea trebuie sa fie de așa natura încât sa asigure luarea efectiva la cunoștința de către destinatar a actului sancționator. In sprijinul acestei afirmații citează prevederile art. 27 din O.G. nr. 2/2001 care statuează: "Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poșta, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului".
Legiuitorul a prevăzut necesitatea existentei unui aviz de primire in cazul comunicării prin recomandata tocmai pentru a se putea verifica luarea efectiva la cunoștința de către destinatar a actelor comunicate.
În situația de față, simpla afișare la domiciliul petentului și întocmirea unui proces-verbal în acest sens nu poate fi considerată suficientă de către instanță. Petentul nu a semnat de primire pe nicio dovadă de comunicare sau confirmare de primire, întrucât această modalitate de comunicare impusă de către dispozițiile legale nu a fost efectuată.
In lipsa unor prevederi exprese privind comunicarea actului sancționator prin comunicare, art. 27 din O.G. nr. 2/2001 se completează cu prevederile Codului de procedura civila referitoare la comunicarea actelor de procedura de către agentul procedural, mai precis cele referitoare la comunicarea prin scrisoare cu recomandată în ipoteza în care destinatarul nu este găsit la momentul deplasării agentului procedural la domiciliul acestuia. De asemenea, tot codul de procedură civilă prevede că în cazul imposibilității comunicării actelor prin agenți procedurali, comunicarea se va face prin recomandata cu confirmare de primire sau prin mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Din nou, legiuitorul insista asupra condiției comunicării efective a actelor de procedura.
Toate aceste argumente își au justificarea în principal raportat la faptul că data comunicării reprezintă momentul care marchează începutul termenului in care poate fi contestat procesul verbal de stabilire a contravenției, moment care trebuie să fie clar identificat. Mai mult, trebuie ca destinatarul să ia la cunoștință efectiv de conținutul procesului-verbal la data menționată pe dovada comunicării sau la data afișării acestuia, fapt care nu poate fi dovedit în situația de față.
Organul de constatare avea obligația legala de a depune toate diligentele necesare pentru a asigura comunicarea efectiva către petent a actelor sancționatoare. Simpla afișare la domiciliul petentului nu reprezintă o comunicare in spiritul legii.
Contravenientului trebuie să i se dea posibilitatea să cunoască efectiv actul încheiat, precum și data comunicării acestuia, pentru a-și formula apărările (plângerea contravențională, excepția prescripției aplicării sancțiunii contravenționale).
Decizia nr. 1.254 din 22 septembrie 2011 a Curții Constituționale confirmă ipoteza susținută, statuând că rațiunea comunicării prin poștă, cu aviz de primire, "constă în aducerea ta cunoștința persoanei care a săvârșit o contravenție a documentelor menționate [...]. Rezultă că această modalitate de comunicare a procesului-verbal este de natură a asigura încunoștințarea efectivă a contravenientului în privința faptei săvârșite și a sancțiunilor contravenționale aplicate".
Astfel, procedura afișării procesului-verbal de contravenție la domiciliul/sediul contravenientului va fi utilizată numai în situația în care nu s-a reușit, din diverse motive, comunicarea prin postă, cu aviz de primire.
Simpla expediere a procesului-verbal, fără ca acesta să ajungă efectiv la destinatar, nu este conformă cu dispoziția legală cuprinsă în art. 27 teza l din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, care obliga organul constatator să facă dovada că a comunicat procesul-verbal și că destinatarul a primit actul; pentru o comunicare valabilă, se impune deci ca organului constatator să-i parvină "avizul de primire", care să facă dovada că destinatarul a luat efectiv cunoștință de procesul-verbal de contravenție.
cu privire la dubla sancționare a petentului pentru aceeași faptă
În baza principiului de drept "non bis in idem" si a dispozițiilor art. 5 alin. 7 din O.G. 2/2001 "Pentru una si aceeași contravenție se poate aplica numai o sancțiune contravenționala principala si una sau mai multe sancțiuni complementare", astfel încât agenții constatatori nu mai puteau sancționa în baza aceluiași temei legal, pentru aceeași fapta, pe același contravenient.
Având în vedere că presupusele fapte reținute în procesele-verbale au fost reținute ca săvârșite într-un interval de 40 min, fiind constatată aceeași faptă de „tulburare a liniștii locatarilor între orele 22,00-8,00 și 13,00-14,00 de către orice persoană prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice, în locuințele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinația de locuințe ori situat în imediata vecinătate a acestora", agentul constatator avea posibilitatea eventual de a aplica o amendă mai mare, însă în nici un caz nu poate fi încălcat principiul „non bis in idem."
În cauză, întrucât petentul nu a putut lua la cunoștință conținutul proceselor-verbale, acestea au fost întocmite în lipsa petentului, fiind însă întocmit în prezența martorei asistent B. A..
De asemenea. B. A. a semnat si procesele-verbale întocmite la data de 05.02.2014, de către lucrătorul de politie P. A., conform art. 27 din OG 2/2001.
Consideră că în mod nelegal au fost semnate procesele-verbale atacate prin prezenta, cât și procesele-verbale întocmite la data de 05.02.2014, de către aceeași persoană. Există în această situație un dubiu evident cu privire la legalitatea întocmirii proceselor-verbale.
in plus, procesul-verbal . nr._/18.01.2014 nu cuprinde adresa șl toate datele de identificare a martorei asistente, ci doar cnp-ul.
Raportat la fapta reținuta de către agentul constator in procese le-verbale atacate:
Arată că dna. B. A. este singura vecină care este deranjată de „petrecerile" petentului.
La data de 10.02.2014 petentul nu a avut nicio petrecere, ci doar câțiva invitați la cină, fără ca muzica să fie la intensitate ridicată și nici să se creeze larmă.
Gălăgia o creează dna. B. A. care nu poate accepta că petentul are dreptul sa invite la domiciliul său oricâte persoane dorește, însă fără să se producă gălăgie în imobil.
Afirmațiile petentului pot fi susținute și de declarațiile altor vecini ai petentului, respectiv ...., domiciliat .... și……, cât și unul dintre invitații săi din seara de 10.02,2014, care pot confirma faptul că nu s-a creat larmă, iar muzica nu a fost ridicată peste volumul rezonabil și decent.
Consideră că între faptele presupus a fi săvârșite de către petent și cele două amenzi de 500 lei fiecare nu există proporționalitate.
O sancțiune cu avertismentul consideră că ar fi suficientă în măsura în care instanța consideră că situația de fapt reținută de către agentul constatator este reală.
Petentul este la prima abatere contravențională de acest gen, și consideră că aplicarea sancțiunii cu amenda a fost aplicată doar raportat la susținerile martorei B. A. care, fiind o persoană în vârstă, are idei preconcepute față de atitudinea tinerilor, și inclusiv a petentuluii, cu toate că nu are un comportament necorespunzător.
Având în vedere toate argumentele prezentate mai sus solicită admiterea plângerii contravenționale împotriva proceselor-verbale . nr._/18.01.2014 și . nr._/18.01.2014 astfel cum a fost formulată.
În drept: dispozițiile menționate din cuprinsul Legii 61/1991, ale OG 2/2001, precum și toate celelalte dispoziții legale menționate în cuprinsul prezentei.
Prin întâmpinarea formulată intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulată de petiționar împotriva proceselor verbale . nr._/18.01.2014 încheiate de IPJ Cluj; menținerea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ca fiind temeinic și legal încheiat.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma exceptiei prescriptiei executarii sanctiunii contraventionale se retin urmatoarele:
Potrivit art. 27 din OG nr. 2/2001 “Comunicarea procesului verbal si a instiintarii de plata se face prin posta cu aviz de primire sau prin afisare la domiciliul sau la sediul contraventientului.
In speta, intimatul a procedat la afisarea proceselor verbale de contraventie la data de 05.02.2014 data de la care a inceput sa curga termenul in care se putea formula plangere de catre petentu.Acest lucru a fost realizat, acesta comunicad plangerea si actele anexa, prin posta data postei fiind 21. 02.2014.
Ca urmare exceptia invocata nu este intemeiata motiv pentru care o va respinge cu aceasta motivare.
Analizand actele si lucrarile dosarului pe fondul cauzei se retin urmatoarele:
La data de 16.03.2014 in timp ce se afla in executarea atributiilor de serviciu, agentul de politie a fost dirijat de catre ofiterul de serviciu al Sectiei 3 Politie pe ., unde numita B. A. a reclamant tulburarea linistii publice din interiorul .> Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Analizând procesul-verbal de constatare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța consideră că în vederea justei soluționări a cauzei trebuie să facă o distincție între neregularitățile unui act juridic care sunt ocrotite în mod expres sub sancțiunea nulității și cele pentru care legea nu stabilește în mod expres o astfel de sancțiune.
Si aceasta intrucat, in primul rand, în procedeul verificării legalității unui act juridic, judecătorul nu poate să se limiteze doar la aspectele invocate de petenta în cererea sa, ci fiind sesizat cu analiza legalității actului trebuie să aibe în vedere și acele neregularități care rezultă din cuprinsul actului și care pot fi invocate de către acesta din oficiu. În al doilea rând, dacă judecătorului nu i-ar fi permis să verifice legalitatea actului atât din punct de vedere al nulităților exprese, cât și a celor virtuale, s-ar putea ajunge la situația în care un act juridic nelegal întocmit să rămână în vigoare.
Dacă în cercetarea legalității unui act juridic, judecătorul învestit în acest sens ar fi obligat să respecte întru-totul principiul disponibilității fără a avea posibilitatea de a verifica alte aspecte decât cele sesizate de petent în cererea sa, ar putea ajunge la situația în care deși constată prin propriile verificări că actul este nul, în lipsa unei solicitări exprese în acest sens în conținutul cererii de chemare în judecată, ar trebui limitându-se doar la cele invocate de petent, să-i respingă acțiunea și să păstreze un act nevalabil întocmit.
Tocmai pentru evitarea unor astfel de consecințe nedorite pe plan procesual, legiuitorul a creat cele două tipuri de sancțiuni respectiv nulitatea absolută și relativă, diferența dintre cele două constituind faptul că prima poate fi invocată de orice persoană, inclusiv de judecător cu ocazia judecării unei acțiuni în care este sesizat cu verificarea legalității unui act.
Prin urmare, în opinia instanței în momentul în care acesta este sesizată cu verificarea legalității unui act juridic, aceasta - în vederea evitării păstrării în circuitul juridic a unui act ilegal - trebuie să-l analizeze, având în vedere toate condițiile de valabilitate ale acestuia, așa cum au fost stabilite de textele legale în vigoare în momentul întocmirii lui, indiferent dacă condițiile ad validitatem de fond și/sau de formă sunt sau nu stabilite sub sancțiunea nulității exprese și absolute sau vituale și relative.
În concret, acest demers înseamnă verificarea nu numai a acelor aspecte de nelegalitate care au fost invocate de petenta în cererea sa, ci și a acelora care au fost omise, dar care sunt stabilite sub sancțiunea nulității exprese și absolute, putând fi, astfel, invocate și constatate din oficiu de către judecător.
Analizând conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._, instanța constată că acesta respectă întocmai condițiile de fond și de formă ad validitatem stabilite de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității exprese și absolute.
Cu privire la sancțiune, instanța reține că aceasta a fost corect individualizată în raport de limitele speciale prevăzute de lege.
Din această cauză, instanța consideră că procesul-verbal mai sus amintit este un act juridic legal întocmit nefiind lovit de vreo cauză de nulitate absolută sau relativă. Totodată, instanța constată că fiind vorba de un act juridic legal întocmit de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor stabilite expres în acest sens de lege, procesul-verbal de constatare a contravenției este un act autentic în înțelesul art. 1171 Cod civil.
Procesul-verbal de constatare a contravenției fiind un act autentic se bucură până la dovada contrară de o prezumție de veridicitate, în sensul că cele arătate în cuprinsul acestuia sunt considerate ca fiind elemente de fapt ce reprezintă adevărul.
Această prezumție în cazul proceselor-verbale de constatare a contravenției spre deosebire de alte acte autentice nu este una absolută (dovada contrarie putându-se face în aceste cazuri doar prin înscrierea în fals), ci doar una relativă în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.
Din cele arătate mai sus reiese că această inversare a prezumției, nu operează automat doar prin simpla solicitare de anulare a actului, ci petentul(a), cu respectarea prevederilor art. 1169 Cod civil, trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art. 167 Cod procedura civila, încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.
Totodată, instanța constată că, în acest sens, puterile sale sunt limitate de principiul disponibilității, aceasta neputând administra dovezi din oficiu în vederea dovedirii netemeiniciei celor constatate și, astfel, a inversării prezumției de veridicitate. Această sarcina este una exclusivă și îi aparține, potrivit art. 1167 cod civil doar petentului.
Prin urmare, în situația în care un petent, în cursul judecății, prin coroborarea oricăror probe legale, concludente și pertinente încuviințate și administrate de instanța, în temeiul art. 167 Cod procedura civila, reușește să dovedească faptul că situația reținuta în conținutul procesului-verbal nu este corespunzătoare adevărului, instanța va constata faptul că prezumția de veridicitate a fost răsturnată, va admite acțiunea și va anula procesul-verbal.
În consecință, instanța sesizată cu analiza temeiniciei unui proces-verbal de constatare a contravenției trebuie să cerceteze, în primul rand, faptul dacă petentul a solicitat sau nu probe în vederea răsturnării prezumției de veridicitate, în al doilea rând dacă probele administrate susțin sau nu o altă stare de fapt decât cea reținută în conținutul procesului-verbal și, în al treilea rand, dacă această stare de fapt dovedită în fața instanței este sau nu în măsură să ducă la anularea procesului-verbal.
Astfel, în primul rand, instanța constată faptul că petentul a solicitat instanței ca aceasta, în conformitate cu prevederile art. 167 Cod procedura civila, să-i încuviințeze probe în vederea dovedirii existenței în speță a unei stări de fapt contrare cu cele reținute prin procesul-verbal de constatare a contravenției contestat în prezenta cauză.
Prin urmare, coroborând cele declarate de martorii oculari ai evenimentelor petrecute, S. H. F. si Mesesan V. I. audiati nemijlocit de instanta rezultă că in luna ianuarie 2014 in apartamentul petentului s-au strans cativa prieteni insa prin intermediul facebook-ului, au aflat de intalnire si alte vreo 10 persoane care se aflau in cercul de prieteni ai petentului.Galagia a fost provocata de acele persoane care au sosit la apartamentul paratului si care nu au fost lasati sa intre in apartament
Astfel, instanța constată că declaratii;le martorilor se coroborează cu cele arătate de petent în cuprinsul plângerii.
În ceea ce privește cea de-a treia condiție, respectiv aceea ca răsturnarea prezumției relative vizand veridicitatea celor reținute în conținutul procesului-verbal să poată avea un efect care să permită instanței admiterea acțiunii și anularea procesului-verbal
Având în vedere că, în speța de față, prin probele administrate în cauză, petentul dovedind faptul că a nu a intentionat sa tulbure linistea locuitorilor a reușit nu numai să răstoarne prezumția de veridicitate a procesului-verbal, ci a dovedit și lipsa unui element esențial pentru întrunirea tuturor condițiilor laturii obiective a contravenției.
Văzând dispozițiile art. 1 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată ca atare prin lege, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului nu întrunește elementul material necesar pentru a califica fapta drept contravenție, întrucât, așa cum rezultă din întregul material probator administrat în cauză, contestatoarea nu a manifestat o comportare activă, conștientă și voluntară în sensul de a încălca regulile cu privire la tulburarea linistii publice.
Ca urmare, instanta apreciaza plangerea formulata ca fiind intemeiata, motiv pentru care o va admite cu aceasta motivare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge exceptia prescriptiei executarii sanctiunii contraventionale.
Admite in parte plangerea formulata de petentul V. N. T. domic. in Cluj-N., ., . impotriva proceselor verbale de contraventie . nr._/18.01.2014 si . nr._/18.01.2014 incheiate de intimatul I. J. de Politie Cluj si in consecinta:
Dispune inlocuirea amenzilor aplicate de cate 500 lei, cu sanctiunea “Avertisment”.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 13.01.2015.
P. GREFIER
E. E. P. A. D. K.
PEE./PEE./4 EX./ 02.06.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 339/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 696/2015. Judecătoria... → |
|---|
