Plângere contravenţională. Sentința nr. 3523/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3523/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 09-04-2015 în dosarul nr. 27279/211/2014
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.-N.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3523/2015
Ședința publică din data de 09 Aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. L.
GREFIER: A. M. F.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind pe petentul Ș. E. R. și pe intimatul M. C.-N., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,
Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile puse de părți au fost consemnate în cuprinsul încheierii ședinței publice din data de 03.04.2015, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de mai mult timp pentru a delibera a dispus amânarea pronunțării hotărârii pentru data de azi 09.04.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C.-N. la data de 17 decembrie 2014 sub nr._, petentul Ș. E. R. a solicitat instanței în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună în principal anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 12.11.2014 și, pe cale de consecință, exonerarea de la plata amenzii contravenționale aplicate în cuantum de 200 lei sau în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul precum și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers procesual constând în taxa de timbru și cele aferente expedierilor poștale.
În motivare, petentul a arătat, în esență, că prin procesul-verbal contestat a fost sancționat cu amendă în cuantum de 200 lei conform art. 3 lit. a) din HCL nr. 61/2014 pentru că ar fi săvârșit fapta contravențională prevăzută de art. 1 alin. (2) lit. (ilizibil) din HCL nr. 61/2014 constând în aceea că autovehiculul având numărul de înmatriculare_ a fost depistat staționând în parcarea publică cu plată orară amenajată pe . dreptul imobilului cu nr. 11 fără a avea afișat în mod vizibil tichet sau abonament de parcare valabil și fără a fi achitat taxa de parcare prin SMS.
A invocat nelegalitatea și netemeinicia actului constatator pentru următoarele motive: starea de fapt a fost greșit reținută deoarece nu a săvârșit presupusa faptă, în data și la ora menționate ca fiind ale comiterii acesteia aflându-se la serviciu pe .. 97 iar nu pe . său este folosit și de alte persoane; obligația de a dovedi săvârșirea faptei revine agentului constatator dacă într-adevăr a perceput-o prin propriile simțuri; nu i-a fost comunicată nota de constatare și nici vreo altă adresă prin care să fie chemat pentru întocmirea procesului verbal; procesul verbal și nota de constatare trebuie încheiate de același agent constatator; simplul fapt că figurează ca și proprietar al autovehiculului nu înseamnă că este vinovat de săvârșirea faptei fiind încălcat principiul prezumției de nevinovăție; aspectele reținute în actul constatator sunt contradictorii iar măsurile luate sunt ilegale și disproporționate comparativ cu gravitatea faptei contravenționale imputate deoarece agentul constatator a reținut în sarcina sa o faptă care nu este prevăzută de HCL 61/2014; nu a semnat procesul verbal și nici nu a fost semnat de un martor asistent.
Chiar dacă s-ar aprecia în mod ipotetic că se impune a fi aplicată sancțiunea reținută în sarcina sa, a menționat că agentul constatator nu a efectuat o corectă individualizare a acesteia cu luarea în considerare a criteriilor prevăzute de art. 21 din O.G. nr. 2/2001. A susținut că în aceste condiții sancțiunea amenzii apare ca fiind excesivă și disproporționată raportat la gravitatea faptei. În acest sens, a precizat că data ultimei sancțiuni contravenționale aplicate a fost luna aprilie 2011 astfel că, printr-o analogie cu instituția de drept penal a reabilitării, termenul de 3 ani și 8 luni este mai mult decât rezonabil pentru a fi reabilitat din punct de vedere contravențional și pentru a fi dispusă înlocuirea amenzii cu avertismentul.
În drept, a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001.
În probațiune, a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri și obligarea intimatului să depună la dosarul cauzei nota de constatare a contravenției.
La cerere a anexat procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 12.11.2014 (f. 7), raportul zilnic de activitate (f. 8).
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei reprezentând taxa judiciară de timbru astfel cum reclamă art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 și cum rezultă din chitanța de plată de la fila 16.
La data de 20 ianuarie 2015, petentul a depus la dosarul cauzei procesul verbal contestat (f. 17) și dovada comunicării lui de către intimat (f. 19)
Deși a fost legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare.
La data de 11 februarie 2015, intimatul a depus în copii certificate pentru conformitate cu originalul nota de constatare . nr._/27.08.2014 (f. 27), procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/12.11.2014 (f. 26), dovada comunicării procesului verbal (f. 27), adresa nr._/01.10.2014 pentru comunicarea datelor utilizatorului autovehiculului (f. 28), borderoul de expediere a acesteia nr._/02.10.2014 (f. 29-35), planșele foto de la data constatării contravenției (f. 36-38).
La data de 10 martie 2015, petentul a depus răspuns la întâmpinare (f. 52-57) prin care a reiterat motivele expuse pe larg în cererea introductivă de instanță. Adițional, a precizat că din fotografiile depuse de intimat nu rezultă săvârșirea contravenției deoarece în două planșe se observă un autovehicul parcat regulamentar care are un tichet de parcare afișat la loc vizibil, cum de altfel a susținut de la început iar celelalte fotografii puteau fi făcute în oricare altă zi și la orice altă oră.
La termenul de judecată din data de 03 aprilie 2015, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile depuse de părți la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 12.11.2014 (f. 17) și comunicat la data de 27.11.2014 astfel cum rezultă din dovada de la fila 19, petentul Ș. E. R. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 200 lei conform art. 3 lit. a) din HCL nr. 61/2014 pentru aceea că autovehiculul având numărul de înmatriculare_ a fost depistat staționat în parcarea publică cu plată orară amenajată pe . dreptul imobilului cu nr. 11 fără a avea afișat la loc vizibil tichet sau abonament de parcare valabil și nici nu a achitat taxa de parcare prin SMS, faptă prevăzută de art. 1 alin. (2) lit. a) din același act administrativ normativ.
Procesul-verbal poartă mențiunile că a fost încheiat în lipsa petentului în urma identificării proprietarului în baza de date.
Din adresa nr._/01.10.2014 (f. 25) neridicată de petent de la oficiul poștal astfel cum rezultă din dovada de comunicare de la fila 35, instanța reține faptul că intimatul a solicitat acestuia să comunice în maximum 15 zile datele de identificare ale utilizatorului autoturismului cu numărul de înmatriculare susmenționat care a săvârșit o contravenție la data de 27.08.2014, ora 10.22 în Mun. C.-N., .. 11 în vederea întocmirii procesului-verbal de contravenție pentru fapta de staționare neregulamentară. Totodată, i-a pus în vedere că necomunicarea de către proprietarul/utilizatorul autovehiculului a datelor solicitate ori comunicarea lor incompletă constituie contravenție, faptă prevăzută de art. 2 alin. (2) din HCL nr. 61/2014 și sancționată la art. 3 lit. c) cu amendă de la 300 – 500 lei.
În drept, conform art. 1 alin. (2) lit. a) din HCL nr. 61/2014 Constituie contravenție oprirea, staționarea și parcarea vehiculelor/autovehiculelor pe domeniul public sau privat al municipiului C.-N. în alte locuri decât cele amenajate în acest scop, după cum urmează: a) oprirea, staționarea și parcarea vehiculelor/autovehiculelor pe trotuar care se sancționează în temeiul art. 3 lit. a) cu amendă de la 200 – 400 lei.
Potrivit art. 2 alin. (2) din HCL nr. 61/2014 Proprietarul/utilizatorul vehiculului/autovehiculului are obligația de a comunica Poliției locale, în termen de 15 zile de la solicitare, datele de identitate ale persoanei căreia i-a încredințat vehiculul spre a fi condus iar potrivit alin. (2) Necomunicarea în termenul solicitat sau comunicarea incompletă a datelor de identitate ale conducătorului vehiculului/autovehiculului constituie contravenție care se sancționează în temeiul art. 3 lit. c) cu amendă de la 300 – 500 lei, în cazul persoanei fizice.
Instanța procedează, cu precădere, la analiza legalității procesului-verbal de contravenție contestat, observând respectarea cerințelor legale a căror nesocotire se sancționează cu nulitatea absolută ce poate fi invocată și din oficiu.
Astfel, instanța reține că înscrisul întocmit trebuie să se conformeze, în ceea ce privește condițiile de fond și formă ale încheierii sale riguroase prevederilor O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, exigențe care reprezintă tot atâtea garanții menite să asigure legalitatea și temeinicia celor reținute în cuprinsul procesului-verbal.
În conformitate cu dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție trebuie cuprindă, în mod obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute care poate fi invocată și din oficiu mențiuni referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea/numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia. Totodată, procesul-verbal va trebui să poarte și semnătura agentului constatator.
Observând procesul-verbal de contravenție, instanța constată că agentul constatator a făcut mențiunile cuvenite, în sensul mai sus arătat, astfel că în cauză nu este incident nici unul din cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Mențiunile prevăzute de textul art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, altele decât cele la care face referire art. 17 din O.G. nr. 2/2001, trebuie să fie cuprinse în mod obligatoriu în cuprinsul înscrisului contravenției însă sancțiunea care intervine în caz de neconformare este nulitatea relativă și implicit, condiționată de o vătămare a cărei existență trebuie dovedită de către petent.
În același sens a statuat și Î.C.C.J. – Secții Unite prin Decizia nr. XXII din 19.03.2007 de admitere a recursului în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J., decizie publicată în M.OF. al României, Partea I, nr. 833 din 05.12.2007.
Analizând procesul-verbal de contravenție prin prisma motivelor de nelegalitate invocate de petent, instanța constată că a fost sancționat pentru fapta de staționare a autovehiculului cu numărul de înmatriculare_ în parcarea publică din dreptul imobilului nr. 11 de pe . a avea afișat la loc vizibil tichet sau abonament de parcare valabil și fără a achita taxa de parcare prin SMS.
Instanța observă, în acord cu alegațiile petentului, că fapta contravențională descrisă de agentul constatator a fost în mod necorespunzător încadrată în dispozițiile art. 1 alin. (2) lit. a) din HCL nr. 61/2014 din moment ce autovehiculul nu staționa pe trotuar ci, potrivit constatării nemijlocite consemnate în cuprinsul procesului verbal, într-o parcare publică amenajată pe . dreptul imobilului nr. 11.
Prin urmare, sub aspectul identificării faptei contravenționale de care s-ar face vinovat petentul și indicării textului de lege încălcat, procesul-verbal este nelegal și contravine dispozițiilor art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei, potrivit art. (1) din O.G. nr. 2/2001, Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată ca atare prin lege, prin hotărâre a Guvernului ori prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București.
Remarcând că agentul constatator nu a perceput prin propriile simțuri săvârșirea faptei de către petent în calitate de conducător efectiv al autovehiculului, instanța apreciază că imputarea ei automată în sarcina acestuia pentru simplul motiv că figurează în evidențele autorității publice ca și proprietar încalcă principiul caracterului personal al răspunderii contravenționale statuat legislativ și confirmat jurisprudențial inclusiv de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Or, în speță, mențiunile agentului constatator privind descrierea faptei contravenționale nu corespund unei realități constatate în mod direct sau probate și nici nu precizează fapta proprietarului petent de a nu comunica datele utilizatorului autoturismului parcat neregulamentar ca și motiv pentru aplicarea unei sancțiuni.
Chiar dacă instanța constată că intimatul a efectuat demersuri în vederea identificării conducătorului efectiv al autoturismului, prin notificarea transmisă petentului prin poștă cu scrisoare recomandată și confirmare de primire, neridicată în pofida avizării sale de către oficiul poștal, această împrejurare nu reprezintă o probă decisivă de vinovăție pentru fapta de parcare neregulamentară, culpa sa vizând exclusiv omisiunea de comunicare a informațiilor solicitate. Reținând și faptul că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanțele interne trebuie să fie în măsură să confirme procesul-verbal de contravenție în cadrul unei proceduri care să respecte principiul contradictorialității și pe baza probelor apreciate ca fiind concludente și suficiente, doar astfel fiind exclusă apariția arbitrariului (cauza N. c. României), urmează că intimatul nu a dovedit că petentul este persoana care a săvârșit fapta contravențională reținută prin procesul verbal contestat.
Din perspectiva temeiniciei, agentul constatator nu a perceput prin propriile simțiri săvârșirea faptei de către petent și nu a făcut dovada în alt mod.
În considerarea celor expuse, instanța constată că actul constatator nu este legal sau temeinic motiv pentru care va admite plângerea, va anula procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 12.11.2014 și va exonera petentul de la plata amenzii aplicate în cuantum de 200 lei.
În temeiul art. 453 C. pr.civ., instanța reține culpa procesuală exclusivă a intimatului în ocazionarea prezentului litigiu astfel că, la cererea expresă a petentului, îl va obliga la plata în favoarea celui din urmă a sumei de 20 lei reprezentând taxa judiciară de timbru (f. 16) și a sumei de 9,70 lei aferentă expedierilor poștale (f. 18), cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de către petentul Ș. E. R., C.N.P._, cu domiciliul procesual ales în loc. Florești, ., . în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, cu sediul în C.-N., .-7, jud. C..
Anulează procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 12.11.2014.
Exonerează petentul de la plata amenzii contravenționale aplicate în cuantum de 200 lei.
Obligă intimatul la plata în favoarea petentului a sumei de 29,70 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria C.-N..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, data de 09 Aprilie 2015.
Președinte, Grefier,
A. LITEANADRIANA M. F.
Red. L.A./Dact. L.A.
4 ex./06.05.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3955/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3522/2015. Judecătoria... → |
|---|
