Plângere contravenţională. Sentința nr. 3667/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3667/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 14-04-2015 în dosarul nr. 24692/211/2014
ROMANIA
JUDECĂTORIA CLUJ - N.
Cluj-N., .. 2, cod postal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Operator Date cu Caracter Personal 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3667/2014
Ședința publică din data de 14.04.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. G.
GREFIER: M. M.
S-a luat în examinare plângerea contravențională formulată de petentul N. D. în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI CLUJ, intervenienții forțați C. O., . SA O. V. SA, având ca obiect plângere contravențională.
Se constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au avut loc în ședința publică din data de 07.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțare pentru data de astăzi.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, având ca obiect plângere contravențională, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N., la data de 11.11.2014, sub nr. de mai sus, formulată de petentul N. D. în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI CLUJ s-a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 27.10.2014.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că procesul-verbal nu corespunde adevărului, deoarece incidentul s-a produs la intersecția străzior Haidului cu ._, circula în spatele său și nu era parcat.
În drept, plângerea nu a fost motivată.
Petentul, în conformitate cu art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor a anexat copia de pe procesul-verbal de constatare și sancționarea a contravenției (f. 4).
Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, fiind legal timbrată cu taxă de timbru de 20 de lei (f.2).
Intimatul, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, a depus la data de 09.12.2014, întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal ca fiind temeinic și legal, arătând în motivare că plângerea contravențională este neîntemeiată, procesul verbal conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, iar agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit și circumstanțele personale ale contravenientului.
De asemenea, în cazul accidentelor din care rezultă doar pagube materiale ( tamponări), agentul constatator nu are la îndemână pentru stabilirea împrejurărilor producerii impactului, și implicit a stabilirii vinovăției, decât declarațiile părților implicate în evenimentul rutier, regulile de prioritate/circulație aplicabile în locul impactului și analiza poziționării avariilor la autovehiculele în discuție, fiind extrem de rare situațiile în care acesta poate identifica eventuali martori oculari.
În drept, intimatul a invocat prevederile art. Art. 196 alin.1, art. 205-206, art. 249, art. 223 alin.3 și art.215 alin.1 C. proc. civilă, precum și OG nr. 2/2001.
În probațiune a depus raportul agentului constatator (f.13), declarațiile părților implicate în accident (f.14-15).
La primul termen de judecată, în temeiul art. 78 C. proc. civilă instanța a dispus introducerea în cauză a numitului C. O., respectiv a societăților de asigurare în calitate de intervenienți forțați (f.24).
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile și interogatoriul intervenientului forțat (f. 28).
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal . nr._ din 27.10.2014, petentul a fost sancționat cu amendă în valoare de 360 lei, reținându-se în sarcina sa că în data de 27.10.2014, conducând autovehiculul cu nr._, la schimbarea direcției de mers nu s-a asigurat și intrat în coliziune cu autovehiculului cu nr. de înmatriculare_, condus de C. O. (f.4).
Procesul-verbal a fost încheiat în prezența petentului care l-a semnat cu mențiunea că „nu este corectă constatare”.
În drept, potrivit art. 108 alin.1 lit.b, pct. 3 din OUG nr. 195/2002, se aplică 3 puncte de penalizare pentru nerespectarea regulilor privind manevra de intoarcere, mersul inapoi, schimbarea benzii de circulatie sau a directiei de mers, daca prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale. Conform art. 100 alin. 2 din același act normativ, amenda contraventionala prevazuta prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni se aplica si conducatorului de autovehicul sau tramvai care savarseste o fapta pentru care se aplica 3 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. b).
În speță, instanța verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției încheiat de către intimat la data de 14.12.2013, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Astfel, instanța arată că, situațiile care atrag nulitatea absolută a procesul verbal sunt expres și limitativ determinate de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. De aceea, în celelalte cazuri, în care nu sunt îndeplinite anumite cerințe privind întocmirea procesului verbal, nulitatea procesului verbal nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului. În acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia R.I.L. nr. XXII/19.03.2007.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Instanța arată că, prin probele administrate în cauză, situația reținută în procesul-verbal corespunde realității. Astfel, pe . benzi de circulație, circulații fiind cu sens unic. Din susținerile părților rezultă că înainte de a efectua virajul la dreapta, petentul care conducea autocarul cu nr._ se afla pe banda a două. Acest lucru rezultă atât din interogatoriul dat de intervenientul forțat, cât și din susținerea petentului, în fața instanței. Așadar, chiar dacă petentul s-a încadrat pe banda din stânga a sensului de mers, pentru a putea efectua în condiții de siguranță virajul la dreapta, dat fiind gabaritul autovehiculului pe care îl conducea acesta avea obligația impusă de art. 108 alin.1 lit. b, pct. 3 din OUG nr. 195/2002 de a se asigura în momentul în schimbării direcției de mers, ceea ce nu a făcut.
Cât privește individualizarea sancțiunilor ce i-au fost aplicată petentei, instanța reține că potrivit art. 21 din OG nr.2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal contestat.
Referitor la cuantumul amenzii aplicat, respectiv de 360 lei, instanța apreciază că aceasta a fost aplicată în cuantumul stabilit de către legiuitor, cu respectarea dispozițiilor legale anterior menționate, sancțiunea fiind proporțională faptei săvârșite și gradului de pericol social, ținând seama că este vorba de cuantumul minim al amenzii.
Față de aceste considerente, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de către petentul N. D., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ și intervenienții forțați C. O., . ., având ca obiect anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 27.10.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de către petentul N. D., cu domiciliul în com. Cojocna, .. 2, jud. Cluj în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, cu sediul în mun. Cluj-N., ., jud. Cluj și intervenientul forțat C. O., domiciliat în Cluj-N., .. 6A, ., ., cu seidul în Cluj-N., ., nr. 19, ., jud. Cluj și ., cu sediul în Cluj-N., .. 53, jdu. Cluj, având ca obiect anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 27.10.2014.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, la Tribunalul Cluj.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Cluj-N., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.04.2014.
JUDECĂTOR, GREFIER,
I. GAGAMIHAELA M.
Red.Dact/I.G./I.G./6 ex/22.04.2014
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3955/2015.... → |
|---|
