Plângere contravenţională. Sentința nr. 3812/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3812/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 20-04-2015 în dosarul nr. 23988/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
SENTINȚA CIVILĂ 3812/2015
Ședința publică de la 20 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. C.
Grefier R.-I. P.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de petentul C. R.-V., în contradictoriu cu intimatul I. DE P. JUDETEAN CLUJ- POLITIA MUNICIPIULUI CLUJ-N.- SECTIA 3, având ca obiect plângere contravetionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reprezentanta petentului av. S. B., martora C. D.-I., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedează la audierea martorei C. D.-I., mărturie consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei, fila 42.
Nemaifiind alte cereri sau excepții prealabile de formulat sau probe de administrat, declara închisa faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul pe fondul cauzei reprezentantei petentului.
Reprezentanta petentului solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, reține:
Prin plângerea contravențională formulată la data de 30.10.2014 sub nr._/2011/2014 petentul C. R. V. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata I. DE P. AL JUDETULUI CLUJ, anularea procesului verbal de contravenție . nr._/20.09.2014. Arată că fapta consemnată în procesul verbal atacat, faptul că nu a oprit la semnul agentului de poliție, nu este reală, dovedind cu martorul care se afla cu el în mașină, aceste susțineri. Pe larg, argumentele se regăsesc la filele 1-8.
Cererea este timbrată cu 20 lei, taxa de timbru fiind achitată cu chitanța_/30.10.2014 (f. 8).
Petentul a depus în probațiune copia procesului verbal de contravenție, solicitând administrarea probei testimoniale.
Intimata a formulat întâmpinare (f. 20, 21), solicitând instanței respingerea plângerii pentru argumente ce se regăsesc în cuprinsul cererii.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială.
Din probatoriul administrat, instanța constată următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/20.09.2014 petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 360 lei pentru că la data de 20.09.2014, orele 1250, aflându-se la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare_, a condus pe .. V. Voievod, fără a opri la punerea în funcțiune a semnalelor acustice și luminoase . S-a reținut fapta sancționată și pedepsită de art. 31/a, 100/3/f din OUG nr. 195/2002.
În procesul verbal de contravenție se menționează că în autovehicul se afla pasagera G. D., persoana pe care instanța a audiat-o ca martor.
dispozițiile art.16 alin.1 din OG 2/2001 referitoare la menționarea locului săvârșirii faptei, neregularitate care, de altfel, este sancționată cu nulitatea relativă a procesului – verbal, în măsura în care îi aduce petentului o vătămare ce nu poate fi înlăturată într-un alt mod.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Instanța arată prin proba testimonală administrată petentul a reușit să facă dovada netemeiniciei observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora. Se reține, din declarația martorei audiată la fila 42, că .-N., petentul a ajuns din urmă mașina poliției, care rula cu girofarul în funcțiune cu viteză redusă. După ce a depășit autoturismul poliției, pe ., au virat stânga să intre la parcarea de la Iuliul Mall, când mașina de poliție i-a ajuns din urmă și i-a oprit.
Potrivit art. 31 OUG nr. 195/2002 participanții la trafic trebuie să respecte regulile de circulație, semnalele, indicațiile și dispozițiile polițistului rutier, precum și semnificația diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutiera, în următoarea ordine de prioritate: lit. a) semnalele, indicațiile și dispozițiile polițistului rutier, b)semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore ale autovehiculelor, prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a) și b) (adică semnalele luminoase ale girofarelor).
Din cuprinsul procesului verbal de contravenție se reține că petentul nu a oprit la semnalele acustice și luminoase, faptă contrazisă de martor. Mai mult, din cuprinsul raportului agentului de poliție se desprinde o stare de fapt mult mai complexă, nereținută în actul atacat. În raportul polițistului se face menționează despre faptul că mașina petentului a fost urmărită de pe . . străzi, pentru ca la final acesta să oprească. În schimb, în procesul verbal de contravenție se menționează străzile Unirii și Al V. Voievod. Mai apoi, instanța se întreabă care este contextul în care mașina de poliție a ales să urmărească petentul: dacă rula cu semnalele acustice și luminoase în funcțiune, se presupune că se deplasa la o intervenție cu caracter urgent, iar faptul că a ales să abandoneze misiunea și să urmărească petentul pentru a-l amenda, înseamnă că misiunea nu era atât de urgentă încât să presupună pornirea semnalelor acustice și luminoase. Dacă misiunea era urgentă, polițiștii au acționat excesiv, dând întâietate unei fapte ilicite mai puțin importante, decât fapta la care se îndreptau în misiune. De menționat este faptul că agentul de poliție nu menționează în raport care a fost motivul pentru care rula cu semnalele acustice și luminoase în funcțiune, iar simpla menționare a faptului că se afla în exercitarea atribuțiilor de stat nu este o explicație rezonabilă, de natură să elucideze contextul în care s-a aplicat amenda petentului.
Aceste inadvertențe atrag un serios dubiu asupra veridicității procesului verbal de contravenție, de natură să răstoarne prezumția de legalitate a procesului verbal de contravenție. Cum intimata nu a făcut dovada vinovăției petentului, în temeiul art. 34 O.G. nr. 2/2001, instanța va admite ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul C. R. V. în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI CLUJ și va anula procesul verbal de constatare a contravenției . nr6515690/20.09.2014.
Calea de atac și motivele se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite plângerea contravențională formulată de petentul C. R. V., CNP_, cu dom. în Z., B.dul M. V. nr. 71, ., jud. S., cu dom. procesual ales în Cluj-N. .. 62, jud. Cluj în contradictoriu cu intimata I. DE P. AL JUDETULUI CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj, având ca obiect anularea procesului verbal de contravenție . nr._/20.09.2014.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 20 aprilie 2015.
JUDECĂTOR, GREFIER
C. M. C. R. I. P.
Red. C.M.C./C.M.C., 4 ex., 2015-05-20
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 3340/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4299/2015.... → |
|---|
