Plângere contravenţională. Sentința nr. 5890/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5890/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 2245/211/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5890/2015
Ședința publica din 11.06.2015
Instanța constituită din :
JUDECĂTOR: P. VICTORIȚA P.
GREFIER: A. M.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii in dosarul civil nr._, avand ca obiect plangerii contraventionale înaintată de petenta B. G., in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, privind procesul verbal de constatare a contraventiei ., nr._ din data de 09.02.2015.
Se constată ca dezbaterea pe fond a avut loc in ședinta publica din 04.06.2015, conform încheierii de ședinta din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotarare.
JUDECĂTORIA
Deliberând, constată că:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 10.02.2015 petenta B. G. a arătat că procesul verbal ., nr._ din data de 09.02.2015 este nul, iar sancțiunea aplicată este netemeinică, arătând că semaforul aflat pe Calea Florești, intersecție cu . de mers Florești către centrul orașului Cluj-N. s-a schimbat în culoarea galbenă în momentul în care se afla la aprox. 2-3 metri de trecerea de pietoni, în condițiile în care rula cu viteza de aprox.45-50 km/h, carosabilul era umed iar temperatura de – 5 gradre a considerat că nu poate opri în condiții de siguranță, iar o frânare bruscă ar fi avut consecințe nefaste.
Arată că la aproximativ 50 m a fost oprită de o agentă de circulație care i-a comunicat că a treuct pe culoarea galbenă, precum și faptul că a fost filmată din autoturismul agenților constatatori, situată în spatele semaforului, după intersecție, d eund enu se putea vedea culoarea semaforului. I s-a comunicat că semaforul din partea opusă, de pe direcția de mers centru spre Florești a fost roșu când aceasta a trecut prin intersecție și că acestea sunt în sincron, astfel că atunci când petenta a traversat intersecția semaforul de pe direcția sa de mers avea tot culoarea roșie.
Petenta arată că din anul 1998 de când are carnete de conducere nu a fost sancționată contravențional și a plătit amenda aplicată prin prezentul process verbal.
Solicită anularea procesului verbal, și a măsurii reținerii permisului de conducere și exonerarea de la plata amenzii.
In drept invocă dispoz. art 118 din OUG 195/2002, art 53 din OUG 195/2002.
Plângerea a fost legal timbrată, f. 3.
S-a anexat în copie CI, f. 4, dovada de circulație, f. 5, procesul vebral f. 6, dovada achitării amenzii – f. 7.
Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj, a formulat ÎNTÂMPINARE, f. 18, solicitând instanței ca pe baza probelor ce vor fi administrate în cauză să respingă plângerea contravențională formulată de petiționar împotriva procesului-verbal ., nr._ din data de 09.02.2015 încheiat de IPJ Cluj; să mențină procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ca fiind temeinic și legal încheiat.
Apreciază că plângerea petiționarului este neîntemeiată din următoarele motive:
Sub aspectul legalității, procesul-verbal contestat conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității deart.16 și art. 17 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Sub aspectul temeiniciei
Învederează instanței că agentul constatator a respectat dispozițiile art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului.
Arată că se opune unei eventuale solicitări de administrare a probei cu martori cu vreuna dintre persoanele prevăzute de art. 315 alin. (1) din Legea nr. 134 privind C.pr.civ, care, potrivit dispozițiilor legale invocate, nu pot fi audiate ca martori.
Totodată, se opune administrării oricăror probe cu caracter extrajudiciar, întrucât acestea nu respecta principiul contradictorialității și al nemijlocirii probelor în procesul civil.
In fapt. în data de 09.02.2015, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, agentul de poliție a constatat că autoturismul marca VW cu număr de înmatriculare_ condus de către petentă pe Calea Florești din mun. Cluj-N., iar la interescția cu . respectat culoarea roșie a semaforului electric aflat în funcțiune.
Întrucât fapta comisa de către petentă a fost constatata prin propriile simțuri de către agentul constatator, actul de constatare si sancționare a contravenției se bucura de prezumția de legalitate si temeinicie si face totdeauna dovada până la proba contrarie, astfel încât sarcina probei revine petiționarului și nu intimatului, conform art. 249 din Legea nr, 134 privind C. Pr. Civ.
Procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție de legalitate, în sensul că acesta face întotdeauna dovada până la proba contrară (în acest sens Curtea Constituțională pronunțându-se prin Decizia 197/2003, Decizia 259/2007 ș.a), forța probantă a procesului verbal este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999), iar petiționarul, prin susținerile sale, nu face dovada contrară stării de fapt reținută prin actul de constatare și sancționare a contravenției, măsura aplicată de agentul constatator este întemeiată și, pe cale de consecință, procesul verbal contestat este temeinic și legal încheiat.
În drept, ne întemeiem întâmpinarea pe dispozițiile art. 205-206, art. 223 alin. (3), art. 249 și art. 315 alin. (1) din Legea nr. 134 privind C. Pr. Civ., OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Petenta a formulat răspuns la întâmpinare, f. 23 prin care a a arătat că agentul constatator nu avea cum să vadă semaforul, aflându-se în direcția opusă, nefiind în spatele mașinii condusă de petentă. Atașează schița locului în care s-a comis fapta și extras din arhiva meteo a acelei zile, f. 25-27.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Astfel cum rezultǎ din cuprinsul procesului verbal ., nr._ din data de 09.02.2015 ( f. 6), petenta B. G. a fost sancționată contravențional pentru sǎvârșirea faptei prevǎzute de art. 100 alin. (3) lit. d) din O. U. G. nr. 195/2002, reținându-se în actul de constatare cǎ aceasta din urmǎ a condus, în ziua de 09.02.2015, autoturismul marca VW cu număr de înmatriculare_ condus de către petentă pe Calea Florești din mun. Cluj-N., iar la interescția cu . respectat culoarea roșie a semaforului electric aflat în funcțiune.
Potrivit art. 16 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001, Procesul verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost sǎvârșitǎ, precum și arǎtarea tuturor împrejurǎrilor ce pot servi la aprecierea gravitǎții faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. Pe de altă parte, conform art. 17 din același act normativ, Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Procedând, în prealabil, la examinarea procesului verbal contestat din prisma prevederilor art. 17 din O. G. nr. 2/2001, ce consacrǎ în mod limitativ cazurile de nulitate necondiționatǎ ale actului de constatare și sancționare contravenționalǎ, care pot fi invocate și din oficiu, instanța observǎ cǎ acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii stabilite prin dispozițiile legale anterior menționate.
În ce privește temeinicia procesului verbal contestat, instanța observǎ, mai întâi, cǎ potrivit art. 100 alin. (3) lit. d) din O. U. G. nr. 195/2002, Constituie contravenție și se sancționeazǎ cu amenda prevǎzutǎ în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendǎrii exercitǎrii dreptului de a conduce pentru o perioadǎ de 30 de zile sǎvârșirea de cǎtre conducǎtorul de autovehicul sau tramvai a urmǎtoarelor fapte: … d) nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului. În al doilea rând, instanța reține cǎ fațǎ de probele administrate în cauzǎ, nu existǎ motive rezonabile care sǎ susținǎ ipoteza cǎ situația de fapt, astfel cum a fost consemnatǎ în procesul verbal atacat, ar fi diferitǎ de cea realǎ.
Astfel, nu au rezultat elemente concrete care să releve împrejurarea cǎ petenta ar fi traversat intersecția cu . galbenă a semaforului electric, neputând fi primite susținerile în acest sens ale petentei, astfel cum se desprind din cuprinsul plângerii formulate ( f. 1 ). Pe de altă parte, culoarea galben a semaforului nu dă dreptul de a-și continua deplasarea în intersecție, ci atenționează conducătorii auto în vederea frânării, respectiv a opririi, urmând schimbarea culorii semaforului în roșu.
Art. 30, alin. 3 din OUG 195/2002 prevede că: (3) Semnalele luminoase pentru dirijarea circulației în intersecții au următoarele semnificații:
a) semnalul de culoare verde permite trecerea;
b) semnalul de culoare roșie interzice trecerea;
c) semnalul de culoare galbenă împreună cu cel de culoare roșie interzic trecerea
În ceea ce privește apărarea cum că datorită condițiilor meteo nu era posibilă frânarea în condiții de siguranță, instanța reține faptul că participanții la trafic au obligația de a respecta regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevra în condiții de siguranță, cf art 48 din OUG 195/2002, astfel că nu poate reține acest motiv pentru anularea procesului verbal.
Instanța reține că, contravenția imputată petentei este susceptibilă de a primi calificarea de acuzație în materie penală, potrivit art. 6 par. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale ( CEDO ), în lumina criteriilor consacrate în jurisprudența constantă a Curții de la Strasbourg ( spre exemplu, cauza A. c. România, Hotărârea din 4 octombrie 2007, cererea nr._/03, par. 51 - 52 ).
În consecință, toate garanțiile stabilite de art. 6 din Convenție ar urma sǎ primeascǎ aplicare și în prezentul litigiu, însă, cu toate acestea, nu s-ar putea considera că prin recunoașterea calității de mijloc de probă procesului verbal s-ar prejudicia dreptul la apărare al petentului ori s-ar impieta asupra prezumției sale de nevinovăție, astfel cum este consacrată de art. 6 par. 2 din CEDO, câtǎ vreme instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale este chematǎ a examina legalitatea și temeinicia actului contestat, urmând a hotǎrî și asupra sancțiunii, după cum se exprimă art. 34 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001 ( cauza H. c. România, Decizia din 13 martie 2012, cererea 7034/07, par. 11 ).
În acest sens, Curtea de la Strasbourg a evidențiat cǎ în materia delictelor rutiere, aplicarea art. 6 par. 2 din Convenție, ce privește prezumția de nevinovǎție, nu poate fi consideratǎ cǎ ar interzice instituirea unui mecanism intern în baza cǎruia s-ar consacra o prezumție relativǎ de conformitate a celor consemnate în procesul verbal cu cele petrecute în realitate, câtǎ vreme în alte condiții s-ar ajunge la situația în care delictele rutiere nu ar mai putea fi, în mod efectiv, sancționate ( cauza H. c. România, Decizia din 13 martie 2012, cererea 7034/07, par. 12 ). Pe de altǎ parte, nu poate fi negată împrejurarea că, odată declanșat controlul jurisdicțional, ca urmare a plângerii formulate, petenta a beneficiat de toate garanțiile procedurale inerente unui demers judiciar, chiar fațǎ de caracterul specific al procedurii contravenționale naționale. Mai mult decât atât, indiferent de împrejurarea cǎ actul de constatare servește drept mijloc de probǎ în prezenta cauzǎ, aceasta nu presupune cǎ, în mod iremediabil, ar fi prejudiciat dreptul la apǎrare al petentului ori cǎ acesta s-ar fi aflat în imposibilitatea efectivǎ de a face dovada unei stǎri de fapt diferitǎ fațǎ de cea reținutǎ în procesul verbal contestat, câtă vreme în fața instanței petentul a avut posibilitatea de a administra probe cu respectarea principiilor egalitǎții de arme, nemijlocirii și contradictorialitǎții, pentru a combate cele reținute în procesul verbal, or în cauzǎ nu s-a putut demonstra cǎ situația de fapt reținutǎ în actul de constatare ar fi diferitǎ de cea realǎ, dupǎ cum s-a arǎtat mai sus.
Referitor la modalitatea concretă de individualizare a sancțiunii, instanța observă că potrivit art. 21 alin. (3) din O. G. nr. 2/2001, Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal, iar conform art. 5 alin. (5) din O. G. nr. 2/2001, Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
În ce privește particularitățile cauzei de față, instanța observă mai întâi că amenda stabilită de către agentul constatator a fost determinată prin raportare la minimul punctelor amendă stabilit de art. 100 alin. (3) lit. d) raportat la art. 98 alin. (4) lit. b) din O. U. G. nr. 195/2002, din această perspectivă realizându-se o adecvată individualizare a sancțiunii contravenționale. Pe de altă parte, ținând seama de consecințele pe care le poate determina în trafic fapta de nerespectare a culorii roșii a semaforului electric, trebuie considerat că aplicarea amenzii este justificată.
În consecințǎ, ținând seama de ansamblul aspectelor anterior reliefate, în baza art. 34 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001, plângerea formulatǎ urmeazǎ a fi respinsǎ ca neîntemeiatǎ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiata plângerea contraventionala formulata de petenta B. G., CNP_, cu dom. în Cluj-N., ., . în contradictoriu cu intimatul IPJ Cluj, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj având ca obiect anularea procesului verbal de contraventie ., nr._ emis de intimat la data de 09.02.2015.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea si motivele se depun la Judecatoria Cluj-N..
Pronuntata în sedinta publica de azi, 11.06.2015.
JUDECĂTOR GREFIER
P. Victorița P. A. M.
Red. Dact. PVP/13.07.2015
| ← Suspendare provizorie. Încheierea nr. 6513/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5896/2015.... → |
|---|
