Plângere contravenţională. Sentința nr. 5923/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5923/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 5923/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECTIA CIVILA
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal -3185
SENTINTA CIVILA NR. 5923/2015.
Ședința publică din data de 11 iunie 2015
Instanța constituita din:
PREȘEDINTE: B. T. G.
GREFIER: M. P.
Pe rol fiind solutionarea cauzei civile privind pe petenta P. M. D., in contradictoriu cu intimatul I. POLIȚIEI JUDEȚULUI CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la prima strigare, se constata lipsa partilor.
Instanța, față de lipsa părților, raportat la prevederile art. 104 alineatul 13 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, aprobat prin H.C.S.M. nr. 387/2005, dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la a doua strigare, se constata lipsa partilor.
Procedura de citare este legal îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedinta, dupa care,
Verificându-și competența conform prevederilor art. 131 C.pr.civ, instanța constată că este competentă general, material și teritorial sa judece pricina.
Raportat la prevederile art. 237 alin. 1 Cod pr.civila, instanța declara deschisa cercetarea judecatoreasca a procesului si totodata în baza art. 258 Cod pr.civila raportat la art. 255 Cod pr.civila, încuviințează proba cu inscrisurile depuse la dosar, apreciind ca este legala, concludenta si pertinenta pentru justa solutionare a cauzei.
În temeiul art. 244 Cod pr.civila, instanța declară cercetarea procesului încheiată.
În temeiul art. 392 Cod pr.civila, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
În temeiul art. 394 alin. 1 Cod pr.civila, instanța declară închise dezbaterile în fond și reține cauza spre soluționare pe baza probelor aflate la dosar.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cîmpeni sub nr._ în data de 23.01.2015, petenta P. M. D. a solicitat în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/22.12.2014.
În motivarea plângerii, petenta arată că pe fiecare brad oferit spre vânzare avea trecut prețul respectiv 20 lei/bucată, iar amenda aplicată de 5.000 lei este disproporționată cu valoarea celor 10 brazi comercializați. Petenta menționează că dispozițiile în baza cărora a fost sancționată nu îi sunt aplicabile, art. 1 lit g din Legea 12/1990 făcând referire la operatori economici și nu la persoane fizice. Petenta precizează că nu s-au respectat dispozițiile art. 19 din OG 2/2001
În drept plângerea este întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001.
Cererea a fost legal timbrată cu 20 lei (f.11).
În dovedire, petenta a depus la dosarul cauzei înscrisuri (f.6-7).
Intimatul legal citat a depus întâmpinare la data de 27.02.2015 (f.15) invocând excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cîmpeni, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În probațiune s-au depus înscrisuri (f.23-25).
Prin s.c. nr. 257/2015 Judecătoria Cîmpeni a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Cluj-N. (f.27).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 22.12.2014 a fost întocmit procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/22.12.2014, prin care i s-a aplicat petentei sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 5.000 lei, pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art.1 lit.g din Legea 12/1990, constând în aceea că în data de 22.12.2014 ora 17:00, în timp ce se afla în piața Mercur din Cluj-N. a oferit spre vânzare brazi fără să aibe prețul afișat (f.24).
Plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 din O.G. nr. 2/2001, modificată, fiind înregistrată pe rolul instanței la data de 23.01.2015, procesul verbal fiind comunicat potrivit art. 27 din OG 2/2001 la data de 13.01.2015 (f.24).
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele: examinând sub aspectul legalității întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, din perspectiva cauzelor de nulitate absolută prevăzute în mod expres și limitativ de către art. 17 din OG nr. 2/2001, instanța reține că nu este incidentă niciuna dintre ele.
În considerentele Recursului în Interesul Legii nr. 22/2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că. art. 17 din OG nr. 2/2001 precizeaza expres că numai pentru cazurile de nulitate conținute de acest text legal, sancțiunea nulității se poate constata și din oficiu. Rezultă așadar că în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor legale, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.
Pentru a se reține incidența nulității relative este necesară existența unei vătămări ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului (art. 175 alin. 1 C.proc.civ.).
Potrivit art. 19 alin. 1 din OG 2/2001 în cazul în care contravenientul nu este de față, refuză sau nu poate să semneze, încheierea procesului verbal de contravenție, agentul constatator va face mențiune despre acest aspect, care trebuie să fie confirmat de cel puțin un martor. Instanța va respinge ca neîntemeiat motivul de nulitate relativă întemeiat pe dispozițiile art. 19 din OG 2/2001, deoarece petenta nu a făcut dovada existenței vreunei vătămări care să întrunească condițiile prevăzute de art. 175 alin. 1 C.proc.civ.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Din punct de vedere al temeiniciei înscrisului, instanța constată că petentului îi incumba potrivit art. 10, 249 C.pr.civ. sarcina probei în combaterea prezumției de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal.
Potrivit art. 1 lit g din Legea 12/1990 următoarele fapte reprezintă activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite și constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni: omisiunea întocmirii și afișării, în unitate, la locurile de desfacere sau servire, de către operatorii economici a prețurilor și tarifelor, a categoriei de calitate a produselor sau serviciilor ori, acolo unde este cazul, a listei de prețuri și tarife.
Potrivit art. 2 alin. 1 din Legea 12/1990 contravențiile prevăzute la art. 1 săvârșite de către persoane fizice se sancționează cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei, iar dacă sunt săvârșite de persoane juridice, cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei.
Având în vedere dispozițiile art. 2 alin. 1 din Legea 12/1990, instanța reține că subiect activ al contravenției prevăzute de art. 1 lit. g poate să fie și o persoană fizică, noțiunea de operator economic fiindu-i aplicabilă petentei care desfășura activități de comercializare a unor brazi.
Instanța reține că petenta nu a solicitat administrarea niciunei probe pentru dovedirea aspectului că avea afișat pretul de vânzare al brazilor, prin urmare argumentul acesteia că nu este vinovată de fapta reținută în sarcina sa pentru motivele descrise în motivarea plângerii contravenționale nu are forța probantă de a combate prezumția relativă de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea procesului verbal de sancționare a contravenției.
Pe cale de consecință, instanța reține că nu a fost înlăturată forța probantă a procesului verbal de sancționare și constatare a contravenției, acesta bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa și că nu este incidentă niciuna din cauzele care înlătură caracterul contravențional al faptei, care sunt prevăzute în mod expres și limitativ la art. 11 din OG nr. 2/2001. Însă are în vedere faptul că art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 îi conferă posibilitatea de a hotărî asupra sancțiunii contravenționale aplicate, ceea ce implică aprecierea asupra legalității și cuantumului sancțiunii aplicate, care trebuie corelate cu gradul de pericol social al faptei. Potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Astfel, față de cele expuse mai sus, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petent și va modifica procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/22.12.2014 în ceea ce privește sancțiunea amenzii în cuantum de 5000 lei în sensul că dispune reducerea cuantumului amenzii aplicate prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/22.12.2014 de la suma de 5.000 lei la suma de 500 lei.
În temeiul art. 453 C.proc.civ., instanța va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta P. M. D., CNP_, cu domiciliul în ., ., jud. A., în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj.
Dispune reducerea cuantumului amenzii aplicate prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/22.12.2014 de la suma de 5.000 lei la suma de 500 lei.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel la Tribunalul Cluj –secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale în termen de 30 zile de la comunicare.
Apelul se depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi 11.06.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5984/2015.... | Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 5919/2015.... → |
|---|
