Plângere contravenţională. Sentința nr. 6788/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6788/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 02-07-2015 în dosarul nr. 6788/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6788/2015
Ședința publică din 02 Iulie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. R. C.
GREFIER: C. F.
Pe rol este judecarea cauzei privind pe petent D. S. și pe intimat I. DE P. JUDETEAN CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul D. S., care se legitimează cu CI . nr._, lipsă fiind reprez. reprez. intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezentul dosar.
La întrebarea instanței, petentul arată că nu are probe de solicitat, respectiv martori de propus în vederea audierii, iar la data întocmirii procesului-verbal nu a solicitat înregistrarea video de la locul faptei.
Nefiind alte cereri formulate sau excepții invocate, instanța încuviințează proba cu înscrisurile de la dosar, declară închisă cercetarea judecătorească și în baza art.392 C.pr.civ. deschide dezbaterile pe fondul cauzei.
Petentul solicită admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului-verbal de constatare a contravenției.
Instanța în baza art.394 alin.1 C.pr.civ. închide dezbaterile pe fond și reține cauza pentru deliberare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față având ca obiect plângere contravențională reține următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul instanței sub nr. de mai sus, petentul D. S., în contradictoriu cu intimatul IPJ Cluj, a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 30.12.2014, arătând în motivare, în esență, că a oprit la trecerea de pietoni, dar mașina a alunecat 1m, oprindu-se înainte de trecere, fiindu-i reținute permisul și buletinul, fără un proces verbal sau o înștiințare.
Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, fiind legal timbrată.
Intimatul, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal ca fiind temeinic și legal, arătând în motivare că plângerea contravențională este neîntemeiată, procesul verbal conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, iar agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit și circumstanțele personale ale contravenientului. Intimatul a mai arătat că procesul verbal se bucură de o prezumție de legalitate, făcând dovada până la proba contrară, în acest sens pronunțându-se Curtea Constituțională prin Deciziile nr. 197/2003 și nr. 259/2007.
În drept, intimatul a invocat prevederile art.205, 206, 223 alin.3, 249, 315 alin.1 C.pr.civ., OG nr.2/2001, Legea nr.61/1991.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile de la dosar.
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ din data de 30.12.2014, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 540 lei, pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art.100/3/b din OUG nr.195/2002 și art.108/1/a/3 din aceeași ordonanță, reținându-se în sarcina acestuia că la data de 29.12.2014, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe .-N. și nu a acordat prioritate de trecere unui pieton care traversa .. Totodată, petentul nu purta centura de siguranță.
Procesul verbal a fost încheiat în prezența petentului, care a refuzat să semneze procesul verbal, la rubrica alte mențiuni consemnându-se obiecțiunile petentului care declară că a oprit înainte de trecere.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției atacat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Potrivit art.100 alin.3 lit.b din OUG nr.195/2002, „(3) Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte:… b) neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului, tractorului agricol sau forestier ori tramvaiului;”, iar potrivit art.108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG nr.195/2002 „(1) Săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează: a) 2 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte:
……3. nerespectarea obligației de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță ori căștile de protecție omologate, după caz;”.
Petentul contestă starea de fapt reținută prin procesul verbal doar în ceea ce privește neacordarea priorității de trecere pietonului, recunoscând săvârșirea contravenției privind nerespectarea obligației de a purta centura de siguranță, susținând că a oprit, mașina a alunecat 1 m., dar s-a oprit înainte de trecerea de pietoni.
Instanța urmează a constata că susținerile petentului nu sunt dovedite.
Astfel, chiar dacă petentul a susținut că starea de fapt nu este conformă cu realitatea, acesta nu a produs nici o probă în acest sens.
Procesul-verbal de contravenție face dovada deplină asupra situației de fapt reținute, întrucât împrejurările comiterii faptei contravenționale reprezintă constatări personale (ex propriis sensibus) ale agentului constatator, până la proba contrară care incumbă petentului. Astfel, dacă petentul susține netemeinicia celor arătate în procesul-verbal, trebuie să o dovedească. Nu se poate spune că, în acest mod, s-ar încălca cerința referitoare la sarcina probei ce decurge din prezumția de nevinovăție, pe motiv că organul constatator este cel care trebuie să probeze contravenția reținută.
În realitate, fapta reținută este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenției – actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond si de forma prevăzute de lege – și cu prezumția de veridicitate – actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă – prezumții care, deși nu sunt consacrate expres de lege, sunt recunoscute atât de doctrină, cât și de practica judiciară, putând fi considerate a fi prezumții legale, în sensul pe care instanța europeană îl dă acestei noțiuni.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor în materie penală, instanța consideră că una din limitele până la care poate să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, cum este și situația în cauza de față – fapta fiind constatată nemijlocit de către agentul constatator – procesul-verbal, dacă este legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie, astfel încât va reveni petentului sarcina de a proba netemeinicia.
Instanța apreciază că această soluție este în acord cu articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, din moment ce instanța are oricum obligația de a verifica din oficiu, legalitatea procesului verbal, în raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absolută a acestuia. Astfel, deși pornește de la prezumția de temeinicie a procesului verbal, soluția cauzei nu se va întemeia doar pe aceasta, fapt care constituie o limită rezonabilă în aplicarea prezumției.
Astfel, instanța reține situația de fapt astfel cum a fost consemnată în procesul-verbal, iar în drept faptele petentului întrunesc elementele constitutive ale contravențiilor prevăzute de art.100/3/b și art.108/1/a/3 din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice și sancționate conform aceluiași text normativ.
Mai mult, petentul nu a probat în speță existența unei cauze justificative, obiective având forța unei stări de necesitate de natură a înlătura caracterul contravențional al faptei săvârșite.
Având în vedere că, în cauza de față, prin probele administrate în cauză nu rezultă o situație de fapt contrară celei atestate de agentul constatator în cuprinsul actului contravenției, petentul nereușind să răstoarne prezumția de veridicitate a procesului-verbal, instanța constată că procesul-verbal de contravenție contestat este legal și temeinic.
Față de considerentele ce preced și în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petent și va menține procesul-verbal de contravenție contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul D. S., cu domiciliul în Cluj-N., ..10, ., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj, cu sediul în Cluj-N., ., jud.Cluj, ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal . nr._/30.12.2014, ca fiind temeinic și legal întocmit.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.07.2015.
JUDECĂTOR,GREFIER,
D. R. C. C. F.
Red./Dact.CD/4ex./02.09.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6784/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6789/2015.... → |
|---|
