Plângere contravenţională. Sentința nr. 9862/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9862/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 23-10-2015 în dosarul nr. 9862/2015
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 9862/2015
Ședința publică de la 23.10.2015
Completul constituit din
JUDECĂTOR: C.-S. N.
GREFIER: A. M. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petenta S. P. SRL în contradictoriu cu intimata A. N. SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR-DIRECTIA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
Instanța constată că dezbaterile au avut loc în ședința din 09.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, a amânat pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise, pentru data de 23.10.2015.
Se constată că la data de 20.10.2015 petenta a depus concluzii scrise la dosar.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată sub nr._ la data de_ (filele 1-11), petenta S. P. SRL, prin avocat B. L. M., cu împuternicire avocațială la fila 15, a solicitat în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR CLUJ în principal anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit de organul constatator la data de 21.07.2015, anularea în parte a procesului verbal de constatare nr. 5385/21.07.2015, respectiv anularea ultimei măsuri – aplicarea sancțiunii contravenționale, înlăturarea sancțiunii principale a amenzii, obligarea intimatei la achitarea contravalorii produselor confiscate în valoare de 298,80 lei, iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, petenta arată în esență, că starea de fapt reținută în cuprinsul procesului verbal corespunde realității, că este vorba de o greșeală de etichetare. A invocat faptul că procesul verbal este lovit de nulitate pentru lipsa mențiunilor privind fapta săvârșită, încadrarea greșită a faptei într-un alt articol este un alt motiv de nulitate invocat de petentă. A mai invocat faptul că descrierea faptei nu întrunește elementele prev. de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul verbal nu arată toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei, lipsind gradul de pericol social al faptei. Procesul verbal nu arată împrejurările care pot servi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, iar între procesul verbal de contravenție și procesul verbal de constatare nu există identitate deplină. Procesul vernal de constatare cuprinde mențiuni referitoare la amenda aplicată, mențiuni incompatibile cu formulatul. Motivele pe larg sunt expuse la filele 2-10 din dosar.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 16. 17 din OG nr. 2/2001, HG nr. 984/2005, Ordinul nr. 111/2008.
În dovedire, s-au depus înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei (fila 30).
La data de 27.08.2015, intimata A. NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR CLUJ a depus la dosarul cauzei prin Serviciul Registratură întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal ca legal și temeinic. Motivele pe larg sunt expuse la filele 39-50 din dosar.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 205 C. proc.civ.
În dovedire, s-au depus înscrisuri (filele 51-74).
La data de 15.09.2015, petentul a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare (filele 80-86), iar la data de 07.10.2015, intimata a depus note de ședință, f. 94.
În cauză, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile de la dosar de părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 21.07.2015, a fost întocmit de către un agent din cadrul intimatei procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit de organul constatator la data de 21.07.2015, prin care i s-a aplicat petentei sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 45.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art. 4 alin. (1) lit. d din HG nr. 984/2005, constând în aceea că în data de 21.07.2015, în jurul orei 12.50, a fost identificată în congelatorul unității cantitatea de 21,8 kg de pulpă de vită, lot 2473 cu termenul de valabilitate depășit, produsul a expirat în data de 24.06.2015.
Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost semnat de către reprezentantul legal al societății petente și de către martorul asistent M. R. A..
Examinând sub aspectul legalității întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, din perspectiva cauzelor de nulitate absolută prevăzute de către art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv lipsa mențiunilor referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, semnătura agentului constatator, instanța reține că nu este incidentă niciuna dintre ele.
Sub aspectul pretinsei încălcări a dispozițiilor art. 16 alin. (1) OG nr. 2/2001, instanța reține că precizarea în cuprinsul procesului verbal a mențiunilor privitoare la data și locul unde este încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția (…) este obligatorie.
Astfel, față de prevederile anterior menționate coroborate cu cele ale art. 17 OG nr. 2/2001, care prevăd în mod expres și limitativ cauzele de nulitate absolută ale procesului verbal, coroborate cu cele ale art. 175 și art. 176 C.proc.civ., instanța reține că neindicarea mențiunilor privitoare la descrierea faptei contravenționale atrage o nulitate virtuală și relativă a procesului verbal.
În aceste condiții, vătămarea suferită de către petentă trebuie dovedită, iar nulitatea își va produce efectele numai în măsura în care vătămarea nu poate fi înlăturată altfel.
Astfel, dacă dispozițiile art. 16 alin. (1) OG nr. 2/2001 sancționează cu nulitatea relativă lipsa mențiunilor privitoare la descrierea faptei contravenționale, dispozițiile art. 17 din același act normativ sancționează cu nulitatea absolută, de această dată, lipsa mențiunilor referitoare la fapta săvârșită.
În consecință, legiuitorul stabilește sancțiunea nulității necondiționată de dovedirea unei vătămări numai în ipoteza în care lipsesc cu desăvârșire mențiunile privitoare la fapta săvârșită, în sensul că nu se poate stabili care este contravenția care a stat la baza răspunderii contravenționale.
Neindicarea în mod corespunzător sau indicarea succintă a faptei contravenționale reținută în sarcina contravenientului atrage nulitatea condiționată de vătămare, respectiv nulitatea relativă în condițiile art. 16 alin. (1) OG nr. 2/2001.
Analizând conținutul procesului verbal criticat de la f. 16, instanța apreciază că s-a făcut o descriere clară și suficientă a contravenției reținută în sarcina petentei, constând în aceea că la data controlului a fost identificată în congelatorul unității cantitatea de 21,8 kg de pulpă de vită, lot 2473 cu termenul de valabilitate depășit. Nu se poate imputa intimatei că nu a înțeles să folosească o altă descriere decât cea făcută prin însăși actul sancționator.
Chiar dacă s-ar considera că aceste dispoziții legale au fost încălcate, instanța apreciază că din ansamblul probator de la dosar nu reiese dovada unei vătămări suferită de către petentă prin lipsa unei descrieri detaliate a contravenției reținută în sarcina sa.
Mai mult, dacă s-ar admite că petenta ar fi făcut dovada unei vătămări, instanța apreciază că sancțiunea nulității ar fi putut fi acoperită în cadrul acestei proceduri.
În consecință, instanța apreciază că nu au fost încălcate dispozițiile art. 16 alin. (1) din OG nr. 2/2001 cu privire la acest aspect.
Din punct de vedere al temeiniciei înscrisului, se reține că forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, instanța având obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
În consecință, instanța constată că petenta nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul verbal, deși acesteia îi incumba sarcina probei în temeiul prezumției relative de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal, astfel cum a statuat Curtea Constituțională în mai multe rânduri, prin deciziile nr. 197/2003, nr. 259/2007.
Potrivit art. 4 alin. (1) lit. 4 din HG nr. 984/2005, următoarele fapte constituie contravenții la normele de igienă sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind producția, prelucrarea, depozitarea și comercializarea produselor alimentare, a subproduselor animale, a hranei pentru animale, a produselor farmaceutice veterinare sau a altor produse de uz veterinar și se sancționează după cum urmează:
d) cu amendă de la 45.000 lei la 50.000 lei valorificarea produselor alimentare cu termen de valabilitate expirat și a celor retrase din consum de către autoritățile competente în acest sens.
Astfel cum reiese din conținutul procesului verbal atacat, petenta a fost sancționată pentru că la data de 21.07.2015, data controlului, au fost încălcate normele sanitar veterinare specifice siguranței alimentare prin aceea că la unitatea controlată, în congelatorul aferent mărfii destinate comercializării a fost identificată marfă expirată, respectiv cantitatea de 21,8 kg de pulpă de vită lot 2473 cu termen de valabilitate depășit, produsul fiind expirat din data de 24.06.2015. Produsul a fost retras din consum în conformitate cu prevederile Ordinului 80/2005.
Instanța reține că eroare de etichetare invocată de petentă, chiar dacă ar fi reală nu o absolvă de vină, întrucât „nemo auditur propriam turpitudinem allegans” nimănui nu-i este îngăduit sa se prevaleze în fata justiției de propria culpa pentru a valorifica un drept, invocând nerespectarea de către el însuși a unor norme legale. Neglijența pe care o recunoaște implicit petenta, este de neadmis într-un domeniu al siguranței alimentare și al produselor destinate consumului public uman. Eventuala lipsă de diligență a petentei în etichetarea produselor alimentare nu poate înlătura caracterul contravențional al faptei, cu atât mai mult cu cât în cauză este vorba de produse de origine animală cu grad ridicat de perisabilitate și care era destinată consumului uman.
Starea de fapt, astfel cum a fost descrisă în procesul verbal . nr._ întocmit de organul constatator la data de 21.07.2015 întrunește elementele constitutive ale contravenției prev. de art. 4 lit. d din HG nr. 984/2005. Fapta a fost constatată în urma unui control efectuat la data de 08.04.2015 la unitatea petentei, unitate de tip depozit alimentar frigorific, situat în loc. Cluj-N., ., jud. Cluj. Așadar, susținerea petentei în sensul că fapta nu s-ar încadra în dispozițiile art. 4 lit. d, ci în cele de la art. 4 lit. a pct. 6 din HG nr. 984/2005, care sancționează ambalarea și etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare și a celor destinate nutriției alimentelor, în vederea depozitării, transportului și valorificării, și comercializarea acestora neetichetate potrivit legislației în vigoare, nu poate fi reținută, pentru că nu s-a dovedit că ar fi vorba de o etichetare necorespunzătoare. Și față de specificul de tip depozit alimentar frigorific al unității petentei, instanța reține că încadrarea juridică corespunde descrierii faptei. Operatorii din sectorul alimentare au obligația legală de a pune pe piață numai produse sigure și conforme, eroarea invocată în apărare de petentă nu o poate absolvi de răspundere, angajatul responsabil cu operațiune de etichetare avea obligația de a verifica concordanța datelor de pe eticheta produsului recepționat cu cele de pe documentele însoțitoare ale acestuia.
Că nu a fost o eroare de etichetare o dovedesc înscrisurile existente la dosarul cauzei. Astfel, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei reiese că petenta a achiziționat produsul pulpă de vită refrigerată conform facturii nr. 7911/18.06.2015 însoțită de certificat de calitate nr. 7911, produsul fiind recepționat în aceeași dată ca produs refrigerat lot nr. 2473 conform Notei de recepție nr. 13/18.06.2015. La data de 19.06.2015 a fost transferată de la depozitul societății din Baia Sprie către depozitul din Cluj-N. cantitate de 4,500 kg conform Avizului de Transfer nr. 172/19.06.2015 și Fișa articol pulpă vită refr. – lot 2473.
Cantitatea rămasă în depozitul din Baia Sprie de 47,500 kg pulpă vită refrigerată lot 2473 a fost congelată la data de 19.06.2015 – în perioada de valabilitate conform Raportului de congelare din 19.06.2015 și a Notei interne nr. 306/19.06.2015. Produsul congelat a fost transferat de la depozitul din Baia Sprie către depozitul din Cluj-N. în data de 08.07.2015 conform Avizului de transfer nr. 203/08.07.2015 poziția 4 lot 2473 cantitatea de 47,600 kg.
Astfel, la data de 19.06.2015 a fost transferată o cantitate de 4,500 kg de pulpă vită conform avizului de transfer de la fila 22, pulpa de vită din lot 2473 adusă în unitatea petentei din Cluj-N., .., adică refrigerată și avea ca dată de expirare 24.06.2015. Pulpa de vită primită la 08.07.2015 provenea din același lot 2473 și din același produs – pulpă de vită REFR. – primită la data de 19.06.2015, astfel că nu se poate reține că ar fi vorba de produs congelat, câtă vreme produsul provenea dintr-un lot refrigerat de pulpă de vită nr. 2473.
Instanța reține că starea de fapt reținută în procesul verbal corespunde realității sub aspectul reținerii împrejurării că s-a identificat cu ocazia controlului desfășurat de către intimată marfă al cărei termen de valabilitate era expirat, marfă care era destinată consumului uman. Chiar dacă în privința motivului care a condus la aceasta, instanța apreciază că petenta nu își poate invoca propria culpă în neîndeplinirea obligațiilor. De asemenea, instanța reține că în procesul verbal de constatare nr. 5385/21.07.2015 s-a reținut aceeași situație de fapt, chiar dacă nu au fost folosite exact aceleași cuvinte în exact aceeași ordine, acest aspect nu este în măsură să conducă la anularea vreunuia din procesele verbale.
Prin raportare la starea de fapt reținută în procesul verbal, în privința căreia petenta nu a făcut dovada contrară, instanța apreciază că în mod corect s-a stabilit răspunderea contravențională în sarcina petentei pentru nerespectarea dispozițiilor art. 4 alin. (1) d din HG nr. 984/2005.
De asemenea, cu privire la susținerea petentei în sensul că în procesul verbal de constatare sunt cuprinse mențiuni referitoare la amenda aplicată, mențiuni incompatibile cu formularul respectiv, instanța reține că și dacă s-ar considera că nu au fost respectate dispozițiile art. 34 alin. 5 din Ordinul nr. 111/2008 – ceea ce nu poate și reținut -, instanța apreciază că din ansamblul probator de la dosar nu reiese dovada unei vătămări suferită de către petentă prin menționarea în cuprinsul procesului verbal de constatare nr. 5385/21.07.2015 a contravenției și a sancțiunii aplicate.
În aprecierea sa asupra sancțiunii contravenționale, instanța va face aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (5) din OG nr. 2/2001, conform cărora „sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, ale art. 21 alin. (3) din același act normativ, potrivit cărora la aplicarea sancțiunii se va ține seama de „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului”.
În consecință, având în vedere că sancțiunea amenzii contravenționale a fost stabilită la minimul prevăzut de lege pentru fapta reținută în sarcina petentei, că sancțiunea avertismentului nu este suficientă pentru a forma convingerea instanței că petenta va respecta pe viitor dispozițiile legale încălcate, instanța apreciază că nu se impune reindividualizarea sancțiunii amenzii.
Față de aceste aspecte, instanța va respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată și va menține ca fiind legal și temeinic procesul verbal de constatare si de sancționare . nr._ întocmit de organul constatator la data de 21.07.2015 și nr. 5385/21.07.2015.
Față de prevederile art. 453 alin. (1) C.proc.civ., și soluția dispusă, va respinge cererea petentei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională precizată de petenta S. P. SRL, cu sediul în Baia Sprie . jud. Maramureș, și sediul procesual ales în loc. Cluj-N., .-10, ., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR CLUJ, cu sediul în Cluj-N., Piața Mǎrǎști nr. 1, jud. Cluj, cod fiscal_.
Menține procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit de organul constatator la data de 21.07.2015 și nr. 5385/21.07.2015.
Respinge cererea petentei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Apelul și motivele de apel se depun la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședința publică din data de 23.10.2015.
JUDECĂTOR, GREFIER,
C.-S. N. A. M. M.
Red. dact. C.S.N./4ex./02.11.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9904/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 9898/2015. Judecătoria... → |
|---|
