Plângere contravenţională. Sentința nr. 9937/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9937/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 27-10-2015 în dosarul nr. 9937/2015
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr. 3185
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
JUDEȚUL CLUJ
DOSAR NR. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9937/2015
Ședința publică din data de 27.10.2015
Instanța formată din:
PREȘEDINTE: D. O.-M.
GREFIER: Z. R.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile formulată de petentul R. B. P. împotriva intimatului IPJ CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare a cauzei, se prezinta martora Cecălcean L., lipsa partile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedință, după care:
Instanta a procedat la audierea martorei, a carei declaratie a fost consemnata in scris si atasata la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de solutionat, instanța se considera lamurita, declară încheiată cercetarea procesului și, aratand ca exista o cerere de judecare in lipsa, intrucat partile nu sunt prezente pentru a le fi acordat cuvântul în dezbateri, reține cauza în pronunțare
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, constată:
Prin cererea de chemare in judecata înregistrată pe rolul Judecatoriei Cluj-N. la data de 13.03.2015, sub nr._, petentul R. B. P. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, incheiat la data de 11.03.2015.
În esenta, in motivarea plângerii, petentul a invocat netemeinicia starii de fapt retinuta de agentul constatator. A sustinut, astfel, petentul ca, la intersectia ., pe directia catre centru, a patruns in intersectie pe semaforul de culoare galbena si nu pe culoarea rosie, cum este relatat.
În probațiune, petentul a depus inscrisuri si a solicitat administrarea probei testimoniale constand in audierea persoanei care se afla in masina cu el la momentul constatarii faptei.
Cererea a fost legal timbrata.
La data de 08.04.2015, prin serviciul registratură al acestei instanțe, a fost înregistrată la dosarul cauzei întâmpinarea comunicată de intimat. Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ca fiind temeinic și legal încheiat.
A arătat intimatul că: sub aspectul legalității, procesul-verbal contestat conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității în cuprinsul art. 16, art. 17 din OG nr. 2/2001, iar, sub aspectul temeiniciei, agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului.
A apreciat intimatul că, întrucât fapta petentului a fost constatată prin propriile simțuri de agentul constatator, actul de sancționare și constatare se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie și face întotdeauna dovadă până la proba contrară, sarcina probei revenind, conform art. 249 din Codul de Procedură Civilă, petiționarului și nu intimatului.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205-206, art. 249, art. 223 alin. 3 și art. 315 alin. 1 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă, OG nr. 2/2001 si OUG nr. 195/2002.
În probațiune, intimatul a depus, la dosarul cauzei, istoricul contravențional al petentului si raportul agentului constatator.
Fiindu-i, în mod legal, comunicată întâmpinarea, petentul a formulat raspuns la întâmpinare, reiterându-și pozitia procesuala adoptata prin acțiunea introductiva, in sensul ca semaforul avea culoarea galben la momentul cand el a trecut prin intersectie.
Pentru solutionarea cererii, instanta a incuviintat si administrat proba cu înscrisuri, mijloace materiale de proba si proba testimoniala.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
În fapt, din cuprinsul procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, incheiat la data de 11.03.2015, rezulta ca, la data de 11.03.2015, ora 18:16, lucratorii de politie din cadrul Biroului Rutier Cluj-N., aflati in exercitarea atributiilor de serviciu, au depistat autoturismul marca Seat cu nr. de inmatriculare_, condus de petentul R. B. P., care se deplasa pe . înspre directia Centru Cluj-N. si, la semaforul electric din intersectia cu . trecut pe culoarea rosie a semaforului electric aflat in functiune pentru autoturisme.
Ca atare, s-a procedat la sanctionarea contraventionala a persoanei ce a condus autoturismul marca Seat cu nr. de inmatriculare_, prin aplicarea sanctiunii principale a amenzii în cuantum de 390 lei și a sancțiunii complementare constând în suspendarea exercitarii dreptului de a conduce un autoturism pentru o perioadă de 30 zile, retinandu-se in sarcina sa săvârșirea contravenției instituita prin dispozițiile art. 100 alin. 3 lit. d din OUG nr. 195/2002.
Starea de fapt consemnata in cuprinsul procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost detaliata de agentul constatator prin raportul intocmit la data de 26.03.2015, ce a fost atasat intampinarii. Acest raport face mentiunea faptului ca intersectia unde a fost constatata contraventia este monitorizata prin camere de supraveghere a traficului rutier si arata ca organul constatator a solicitat Municipiului Cluj-N.- Serviciul Siguranța Circulației Urbane stocarea imaginilor surprinse de camerele de supraveghere amplasate in intersectia Piata Unirii- Regele F.- . data de 11.03.2015, orele 18:16-18:17. . ilustrand imaginile stocate la cererea politiei rutiere a fost comunicată instantei de Municipiul Cluj-N.- Serviciul Siguranța Circulației Urbane, la data de 19.06.2015 si atașata la dosarul cauzei.
Petentul contesta, insa, starea de fapt avuta in vedere de agentul constator, a sustinut, inca din momentul intocmirii procesului-verbal de contraventie, ca semaforul afisa culoarea galben la momentul cand autoturismul pe care-l conducea a traversat intersectia si a promovat prezenta plangere contraventionala, solicitand anularea actului de sanctionare, ca fiind intocmit in mod netemeinic.
În drept, instanta va decide cu privire la temeinicia pretentiilor deduse judecatii prin raportare la prev. art. 100 alin. 3 lit. d din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, pe baza carora: constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a faptei de a nu respecta semnificația culorii roșii a semaforului. Amenda ce se aplică pentru contravenția reținuta în sarcina petentului se individualizează, în baza prevederilor art. 98 din OUG nr. 195/2002.
Dispozițiile OUG nr. 195/2002 se întregesc cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Conform prevederilor art. 34 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea contravențională, după ce efectuează demersurile procedurale care se impun, procedează la verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii aplicate petentului.
Sub aspectul legalității, instanța apreciază că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției atacat îndeplinește exigențele de legalitate prevăzute în cuprinsul art. 16 din OG nr. 2/2001, neputându-se identifica, în speță, niciunul din cauzele de nulitate prevăzute de lege. De altfel, nici petentul, în sustinerea plangerii sale, nu a invocat aspecte de nelegalitate a sancționării contravenționale, ci doar motive ce privesc temeinicia intocmirii procesului-verbal de contraventie.
Raportat la faptul că nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută sau relativă a procesului-verbal contestat, se va constata că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, actul de sancționare bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa, având în vedere că întocmirea procesului-verbal de constatare a contravenției s-a bazat pe o faptă constatată prin propriile simțuri de agentul constatator.
Sub aspectul temeiniciei, instanța apreciază că, deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă, instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul, după cum a reținut Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza „Bosoni împotriva Franței”.
Mai mult, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, garanțiile art. 6 al Convenției în materie penală sunt aplicabile în cadrul procedurilor având ca obiect contestarea unui proces-verbal de contravenție, precum cel de față, ce vizează o plângere contravențională împotriva unui act de sancționare întemeiat pe legislația rutieră, având în vedere scopul pur punitiv al amenzii aplicabile, precum și caracterul general al normei de incriminare, după cum s-a arătat într-o cauză recentă pronunțată împotriva României, “cauza I. P.”. Esențială pentru determinarea aplicabilității art. 6 din Convenție, în latura sa penală, este, așadar, analiza naturii faptei imputate și a sancțiunii corespunzătoare, conform legislației naționale în vigoare (cauza „Öztürk împotriva Germanei”).
Astfel, plângerea contravențională de față se poate, cu ușurință, circumscrie noțiunii de „acuzație în materie penală” în acord cu practica judiciară impusă de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Totuși, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare, după cum s-a reținut în cauzele „Salabiaku împotriva Franței” sau „Västberga taxi Aktiebolag și Vulic împotriva Suediei”.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, după cum reiese și din dispozițiile art. 31- art. 36 din OG nr. 2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor. Sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional, astfel cum s-a arătat în cauza „A. împotriva României”.
Totodată, instanța va da eficiență considerentelor exprimate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza “I. P. împotriva României” și reiterată în cauza „N. G. împotriva României”, hotărâri în cuprinsul cărora s-a arătat că, din moment ce sarcina probei îi revine celui care pretinde ceva în fața instanței de judecată conform dreptului național, petentul se expune în mod conștient riscului de a fi „condamnat” doar în baza elementelor de la dosar, inclusiv în temeiul procesului-verbal de contravenție, care se bucură de o prezumție de temeinicie ce ar putea fi răsturnată, dacă nu reușește să facă dovadă contrară celor reținute în cuprinsul actului de constatare și sancționare a contravenției. Esențial este ca instanțele naționale să îi ofere petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale.
Aplicând aceste considerente la speța dedusă judecății, instanța reține că petentul a reușit să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție.
Din probatoriul administrat in cauza, rezulta o sancționare neîntemeiată, deoarece mijlocul material de proba reprezentat de inregistrarea video comunicata de Municipiul Cluj-N.- Serviciul Siguranța Circulației Urbane, continand imaginile surprinse de camerele de supraveghere amplasate in intersectia Piata Unirii- Regele F.- . data de 11.03.2015, orele 18:16-18:17, coroborat cu depozitia martorei, Cecălcean L. este de natura a dovedi netemeinicia intocmirii procesului-verbal de contraventie.
Analizand mijlocul material de proba existent la dosar, instanta considera ca nu rezulta dovada savarsirii contraventiei, ci, dimpotriva, momentul la care autovehiculul condus de petent a trecut de semafor, astfel cum a fost surprins prin inregistrarea camerelor de supraveghere amplasate in intersectie, sustine ipoteza prezentata de martora Cecălcean L., in sensul ca semaforul afisa culoarea galben, cand autoturismul marca Seat, cu nr. de inmatriculare_, a traversat intersectia.
Martora Cecălcean L. - martor ocular al evenimentelor, ce se afla in masina cu petentul, chiar in mijlocul banchetei din spate si, ca atare, a putut percepe in mod fidel starea de fapt din momentul constatarii contraventiei- a aratat ca petentul a trecut prin intersectie la momentul cand semaforul afisa culoarea „galben” si a învederat instantei motivele pentru care petentul a fost nevoit sa-si continue deplasarea, cu toate ca semaforul afisa culoarea „galben”, respectiv necesitatea de a nu incurca desfasurarea fluenta a traficului in zona si crearea unei stari de pericol pentru siguranta celorlalti participanti la trafic.
In conditiile in care martora Cecălcean L. este chiar martor ocular al evenimentelor, se afla in vehicul impreuna cu petentul, . ii oferea totala vizibilitate asupra intersectiei semaforizate, se impune ca instanta sa acorde valoare probatorie informatiilor oferite prin proba testimoniala administrata in cauza, cu atat mai mult cu cat se coroboreaza cu mijlocul material de proba comunicat instantei de Municipiul Cluj-N..
Asadar, raportandu-se la probatoriul administrat in cauza, instanta considera ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale contraventiei prevazuta de art. 100 alin. 3 lit. d din OUG nr. 195/2002, deoarece fapta petentului a constat, in concret, in traversarea intersectiei la momentul in care semaforul electric afisa culoarea „galben”, dupa cum a si recunoscut prin plangerea contraventionala de fata.
Dand eficienta prezumtiei de nevinovatie ce guverneaza materia contraventionalului, din moment ce garanțiile din materie penală sunt aplicabile în cadrul procedurilor având ca obiect contestarea unui proces-verbal de contravenție, dupa cum s-a aratat in cele ce preced, instanța apreciază că situația faptica reținută de agentul constatator în cuprinsul procesului-verbal de contravenție nu justifica sanctiunile aplicate. . a fost probata, în mod neechivoc, de organul constatator, in timp ce petentul a reusit, prin proba testimoniala administrata in cauza, sa rastoarne prezumtia de legalitate si temeinicie a procesului-verbal de contraventie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța urmează a admite plângerea contravențională, a anula procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției și a înlătura sanctiunile aplicate, atat sanctiunea principala a amenzii, cat si sancțiunea complementară constand in suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Dand eficienta principiului disponibilitatii ce guverneaza procesul civil, instanta va lua act ca nu s-a formulat cerere pentru acordarea cheltuielilor de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petentul R. B.-P., având CNP_, cu domiciliul în localitatea Cluj-N., ., corp C1, ., jud. Cluj în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, cu sediul în localitatea Cluj-N., ., jud. Cluj și, în consecință:
Anuleaza procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, astfel cum a fost intocmit la data de 11.03.2015, de Biroul Rutier din cadrul Politiei Muncipiului Cluj-N. si inlatura sanctiunile contraventionale aplicate, atat sanctiunea principala a amenzii în cuantum de 390 lei, cat si sancțiunea complementară constand in suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Ia act ca nu s-a formulat cerere pentru acordarea cheltuielilor de judecata.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii. Cererea si motivele de apel se vor depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.10.2015.
Președinte, Grefier,
D. O.-M. Z. R.
Red. D./Dact. D.
4 ex./30.10.2015
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 9433/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Validare poprire. Sentința nr. 9939/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
