Anulare act. Sentința nr. 570/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 570/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 17-01-2013 în dosarul nr. 11493/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR.570
Ședința publică din data de 17.01.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: A.-G. J.
GREFIER: D. Ș.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamanții M. C. I. și M. S., ambii cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat N. A. R., din București, ., sector 5 în contradictoriu cu pârâții BNPA M. I. și P. I. G., cu sediul în C., ., nr.86, ., R. V., cu domiciliul în C., ., ..7, ., P. D. G., cu domiciliul în Râmnicu V., ..2, jud.C. și I. R. I., cu domiciliul în București, ., ., având ca obiect anulare act nulitate absoluta parțială.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în data de 10.01.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 17.01.2013 când,
INSTANȚA
Prin cererea formulată reclamanții M. C. I. și M. S., înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, s-a solicitat în contradictoriu cu pârâții R. V., P. D. GEOGE și I. R. I. constatarea nulității absolute parțiale a contractului de donație autentificat sub nr.2124/21.08.2009 în ceea ce privește liberalitatea făcută față de pârâtul P. D. G..
Prin cererea de investire a instanței, reclamanții au solicitat instanței să constate nulitatea absolută parțială a contractului de donație, în temeiul dispozițiilor art.1246 și urm. NCC. În motivarea cererii, reclamanții au arătat că nu au intenționat să doneze imobilul către pârâtul P. D. G., ci exclusiv către pârâta I. (fostă P.) R. I.. În acest sens au arătat că prin procura autentificată sub nr.2660/17.09.2008 rezultă că numita R. V. a fost mandatată exclusiv pentru încheierea contractului de donație cu P. R..
Au susținut reclamanții că sancțiunea aplicabilă pentru nerespectarea legii este nulitatea.
În drept au fost invocate dispozițiile art.1246 și urm. Cod civil.
În susținerea cererii au fost depuse: contractul de donație autentificat sub nr. 2124/21.08.2009 de BNPA M. I. și P. I. G. și procura autentificată sub nr.2660/17.09.2008.
La termenul din data de 06.09.2012, apărătorul reclamanților a formulat precizări la cererea introductivă, solicitând introducerea în cauză în calitate de pârât și a BNPA M. I. și P. I. G..
La termenul următor, respectiv la data de 18.10.2012, s-au depus alte precizări cu privire la cadrul procesul pasiv, care reprezentau o veritabilă renunțare la judecata în contradictoriu cu pârâții BNPA M. I. și P. I. G. și R. V., act procesual pentru care avocatul ales nu avea mandat special.
Totodată, pârâtul BNPA M. I. și P. I. G. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia, anexând și întreaga documentație aferentă contractului de donație încheiat.
Pârâtul P. D. G. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei de interes a acțiunii, excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
A arătat pârâtul în acest sens că singura intenție a reclamanților în promovarea prezentei acțiuni este de a scoate imobilul din patrimoniul comun al foștilor soți P.. Astfel, apreciază pârâtul că interesul nu este personal și direct, având în vedere că folosul produs prin admiterea cererii se produce în persoana pârâtei I. R. I..
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active, pârâtul a arătat că acțiunea de constatare a nulității se poate promova doar de către o persoană interesată. Or, reclamanții nu vor obține niciun folos ca urmare a admiterii acestei cereri.
Pe fondul cauzei, pârâtul a mai învederat că în realitate prețul de cumpărare a acestui imobil de către soții M. a fost achitat de pârâții P., înțelegerea secretă a părților fiind ca, ulterior vânzării, soții M. să doneze apartamentul către fiica pârâților, P. O.. De altfel, acesta este și motivul pentru care odată cu încheierea contractului de donație a fost încheiat și testament de către pârâtul P. D. G. prin care instituia ca legatar universal pe fiica acestuia, P. O..
Prin încheierea din data de 15.11.2012, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de BNPA M. I. și P. I. G., precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei R. V., invocată de instanță din oficiu.
În probațiune a fost administrată proba cu înscrisuri și interogatoriul părților.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Cu privire la excepția lipsei de interes, potrivit art. 137 Cod procedură civilă ”Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac de prisos în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii”.
Instanța a fost sesizată cu o cerere de constatare a nulității absolute parțiale a unui contract de donație.
Excepția lipsei de interes este o excepție de fond, absolută și peremptorie, care în caz de admitere face de prisos cercetarea pe fond a cererii, motiv pentru care, având în vedere dispozițiile art. 137 C.proc.civ., instanța are obligația să se pronunțe cu prioritate asupra acesteia.
Interesul, ca și condiție de exercițiu a acțiunii civile, reprezintă folosul pe care îl are o persoană pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare. În cvasitotalitatea doctrinei, condițiile pe care interesul trebuie să le îndeplinească sunt acelea de a fi legitim (corespunzător cerințelor legii materiale și procesuale), născut și actual (să existe la momentul la care a fost formulată cererea), direct și personal (să aparțină celui care a formulat cererea).
Interesul trebuie corelat însă de obiectul cererii formulate, în cazul de față nulitatea unui act de donație. În cazul acestui act cu titlu gratuit, interesul donatorului nu poate fi analizat doar din punct de vedere patrimonial, respectiv dacă nulitatea actului îi aduce beneficii materiale directe, în sensul măririi patrimoniului prin reîntoarcerea bunului la foștii proprietari, ci are și o latură „intențională”, legată de atingerea scopului imediat al actului. Astfel, în cazul actelor cu titlu gratuit, scopul imediat îl reprezintă intenția de a gratifica; or atingerea acestui scop este urmărită de donator. În situația în care acest scop nu a fost atins, donatorul, în cazul de față reclamanții, are tot interesul de a remedia situația și de a îndrepta actele încheiate, în sensul de a da actului (instrumentum) forma conformă manifestării lor de voință clar exprimate.
Aceleași considerente le are în vedere instanța și la analiza excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților, aceasta fiind strâns legată de noțiunea de persoană interesată, după cum însuși pârâtul arată.
Prin urmare, pentru aceleași motive, reținând calitatea de persoană interesată a donatorilor de a sancționa actul încheiat cu depășirea limitelor mandatului și de a fi respectată pe deplin voința de a gratifica o singură persoană, având în vedere calitatea acesteia (P. R. fiind sora reclamantei M. C.), instanța va respinge cele două excepții invocate ca neîntemeiate.
Pe fondul cauzei, instanța reține că reclamanții invocă lipsa intenției de a-l gratifica pe pârâtul P. D. G. prin contractul de donație încheiat. În acest sens, instanța are în vedere că prin procura acordată numitei Ruxandrescu V., soții M. au împuternicit-o pe aceasta să încheie în numele și pe seama lor un contract de donație cu P. R. cu privire la apartamentul situat în C., ., .> Contractul de donație a fost încheiat atât cu P. R., cât și cu P. D. G., astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 5-8 dosar.
Cu privire la temeiul juridic al cererii, instanța reține, în acord cu prevederile art.6 alin.3 NCC, că legea aplicabilă este legea în vigoare la data încheierii actului de donație.
Potrivit art. 948 Cod civil, condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții sunt: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părților ce se oblige, un obiect determinat si o cauza licita.
Punctul de pornire în formarea voinței juridice îl reprezintă nevoia simțită de o persoană, nevoie pe care vrea sa o satisfacă, iar, pe măsura ce reprezentarea scopului devine tot mai puternică se trece de la tendința la dorința de satisfacere a nevoii. In acest context începe procesul psihologic al deliberării și, ca urmare a apariției unui motiv determinant se trece la hotărârea de a încheia actul juridic, act care apare ca un mijloc de realizare a scopului propus.
Potrivit art.966 din C.civ. vechi ”Obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită nu poate avea nici un efect”.
Doctrina a statuat că atunci când lipsa cauzei, în actele cu titlu gratuit, se datorează lipsei intenției de a gratifica, înseamnă că lipsește un element esențial al actului juridic civil. Lipsa scopului imediat (causa proxima) absoarbe eroarea asupra scopului mediat (causa remota), astfel că sancțiunea aplicabilă este aceea a nulității absolute.
În cauza dedusă judecății, instanța reține că reclamanții nu au avut intenția de a-l gratifica pe pârâtul P. G. D., aspect ce rezultă din procura dată în scopul încheierii actului, coroborată cu răspunsurile la interogatoriu. În raport de această împrejurare constatată, instanța apreciază că lipsește cauza actului juridic încheiat de reclamanți cu pârâtul P. D. G..
Având în vedere aceste considerente, instanța apreciază întemeiată cererea reclamanților, motiv pentru urmează a admite cererea și a constata nulitatea absolută parțială a contractului de donație autentificat sub nr.2124/21.08.2009 în ceea ce privește liberalitatea făcută față de pârâtul P. D. G., pentru lipsa cauzei.
În temeiul dispozițiilor art.274 C.proc.civ., instanța va dispune obligarea pârâților în mod egal la plata către reclamanți a sumei de 3406 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei de interes a acțiunii ca neîntemeiată.
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților ca neîntemeiată.
Respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul BNPA M. I. și P. I. G., cu sediul în C., ., nr.86, ..3, jud.C. și pârâta R. V., cu domiciliul în C., ., ..7, ., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitatea procesuală pasivă.
Admite cererea formulată de reclamanții M. C. I. și M. S., ambii cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat N. A. R., din București, ., sector 5 în contradictoriu cu pârâții P. D. G., cu domiciliul în Râmnicu V., ..2, jud.C. și I. R. I., cu domiciliul în București, ., ..1, ..
Constată nulitatea absolută parțială a contractului de donație autentificat sub nr.2124/21.08.2009 în sensul că P. D. G. nu are calitatea de donatar.
Dispune obligarea pârâților la plata în mod egal către reclamanți a cheltuielilor de judecată în sumă de 3406 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.01.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A.-G. J. D. Ș.
Red.jud.A.G.J./ 21.01.2013
Tehnoredact.D.Ș.
8ex./25.01.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 30/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4503/2013.... → |
|---|
