Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 30/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 30/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 30-09-2013 în dosarul nr. 7944/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL NR. 3047
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 30.09.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. C.
GREFIER: L. A.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta ., cu sediul în C., . B, .. B, ., județul C., și pe pârâta ., cu sediul în București, ., . obiect anulare somație de plată.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 16.09.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face corp comun cu prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 23.09.2013, apoi la data de 30.09.2013, iar, după ce a deliberat în secret, conform art. 256 C.pr.civ., a adoptat următoarea hotărâre:
INSTANȚA
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 21.03.2013, sub nr._, reclamanta S.C. D. T. S.R.L. a formulat, în contradictoriu cu pârâta S.C. T. 2001 S.R.L. cerere în anulare împotriva sentinței civile nr. 698/21.01.2013 emisă de Judecătoria C. în dosarul nr._/212/2012, solicitând anularea sentinței atacate, deoarece aceasta este netemeinică, nelegală și nu îndeplinește condițiile cerute imperativ de dispozițiile OG nr. 5/2001.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că în cursul derulării contractului au apărut anumite deficiențe în ce privește bunurile furnizate de pârâtă, motiv pentru care reclamanta a refuzat să mai efectueze plata și a invocat excepția neexecutării contractului.
A mai arătat reclamanta că factura depusă de pârâtă în primul dosar nu este semnată de primire și nu poate fi apreciată ca o recunoaștere a debitului de către reclamantă, astfel încât debitul nu are un caracter cert.
În drept, a invocat dispozițiile OG nr. 5/2001, art. 969 Cod Civil.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 39 lei și timbru judiciar de 0,3 lei (fila 8).
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii în anulare, ca neîntemeiată, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de avocat.
Pârâta a arătat că excepția neexecutării contractului invocată de către reclamantă este doar o simplă afirmație, nesusținută de probe, la fel ca și apărarea acesteia conform căreia factura nu ar fi fost semnată de un reprezentant legal al societății reclamante.
A mai arătat pârâta că reclamanta nu a notificat-o în nici un mod, de la momentul acceptării facturii, respectiv 26.03.2010, până la data introducerii cererii de somație de plată, respectiv 30.08.2012, cu privire la pretinsele obligații contractuale ce nu ar fi fost respectate.
Analizând cererea formulată, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 698/21.01.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr._/212/2012, a fost admisă cererea pârâtei din prezenta cauză, S.C. T. 2001 S.R.L. și s-a dispus obligarea reclamantei din prezenta cauză la achitarea sumei de 5866,01 lei reprezentând debit principal, precum și la plata dobânzii legale calculată la debit, de la scadență până la achitarea efectivă a debitului, cu cheltuieli de judecată.
Instanța a reținut că, potrivit facturii fiscale nr. CTTHP60158/26.03.2010, pârâta-creditoare S.C. T. - 2001 S.R.L. a livrat reclamantei-debitoarei S.C. D. T. S.R.L piese auto în valoare totală de 5866,01 lei.
Conform mențiunilor de pe factură, scadența acesteia era în 26.03.2010, iar din valoarea facturii, creditoarea a pretins suma de 5866, 01 lei, factura fiscală fiind semnată de debitoare și acceptată de către debitoare.
Prin cererea în anulare formulată, se pretinde de către reclamanta-debitoare că nu ar fi achitat factura pentru că produsele livrate ar fi prezentat anumite deficiențe, respectiv că factura nu a fost semnată de un reprezentant legal al reclamantei.
Instanța nu va reține aceste apărări, apreciind că nu sunt întemeiate, deoarece reclamanta-debitoare nu a făcut nicio dovadă a faptului că ar fi adus la cunoștința reprezentanților legali ai societății pârâte-creditoare că refuză la plată factura respectivă.
Din probele administrate în cauză, rezultă că bunurile au fost livrate reclamantei, care le-a primit fără obiecțiuni.
M. mult, pârâta a notificat reclamanta la data de 22.06.2012 (fila 7 din dosarul nr._/212/2012), după mai bine de 2 ani de la momentul primirii facturii și a bunurilor de către reclamantă, prin notificarea respectivă reclamanta fiind somată să achite contravaloarea facturii și dobânda legală aferentă debitului restant, însă reclamanta nu a răspuns în nici un mod acestei solicitări.
Față de atitudinea pasivă a reclamantei în toată perioada anterioară introducerii cererii înregistrate sub nr._/212/2012, respectiv 05.09.2012, instanța apreciază că reclamanta a recunoscut și acceptat că a primit bunurile respective și a avut cunoștință despre valoarea acestora, însă a refuzat fără temei să achite debitul datorat.
În consecință, instanța constată că sentința civilă nr. 698/21.01.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr._/212/2012 este legală și temeinică, motiv pentru care va respinge cererea în anulare, ca neîntemeiată.
Reținând culpa procesuală a reclamantei în formularea prezentei acțiuni, instanța va obliga reclamanta, în temeiul dispozițiilor art. 453 C.proc.civ., la plata către pârâtă a sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu avocat, conform dovezii de plată aflată la fila 15 din dosar).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea în anulare, formulată de reclamanta ., cu sediul în C., . B, .. B, ., județul C., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în București, ., ..
Obligă reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu de avocat).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30.09.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. C. L. A.
Red. Jud. C.D. /07.02.2014;
Tehnored. Grf. A.L. / 07.02.2014 / 2 exp.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 30/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5127/2013.... → |
|---|
