Cerere necontencioasă. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 19-12-2013 în dosarul nr. 9548/118/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2013
Ședința din data de 19.12.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. D.
GREFIER: M. DĂNUȚA M.
Pe rol judecarea cauzei civilă privind pe reclamant . și pe pârât ., având ca obiect cerere necontencioasă pretenții.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 09.12.2013 fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 16.12.2013 și la data de 19.12.2013când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. la data de 16.08.2012 sub număr de dosar_, reclamanta S.C. M. P. S.R.L. a chemat în judecată pârâtul S.C. O. T. S.A., solicitând instanței obligarea acestora la plata sumei de_,60 lei, reprezentând lucrări reparații gard, conform facturii fiscale . nr._, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că între părți a fost încheiat contractul de lucrări nr. 198/65/05.11.2009, având ca obiect prestarea de reparații gard S.P.Sud, în baza căruia reclamanta a executat lucrările aferente a 1945,3 ml de gard, conform proces verbal stadiu fizic nr. 1/31.05.2010, semnat de ambele părți.
Reclamanta arată și că, conform proceselor verbale de recepție nr. 1/31.05.2010 și nr. 2/30.06.2010, lucrările pentru 645,23 ml și 195 ml gard au fost achitate de societatea pârâtă conform facturilor fiscale nr._/31.05.2010 și nr._/30.06.2010, însă în urma analizei situației lucrărilor executate și decontate a rezultat că a rămas de achitat contravaloarea lucrărilor aferente suprafeței de 1105 ml gard, pentru care a emis factura nr._.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 969, art. 970, art. 1270, art. 1073 C.civ. și art. 112 C.proc.civ.
În dovedirea susținerilor au fost depuse la dosar notificarea pentru convocarea pârâtului la conciliere, facturile fiscale nr._/20.07.2012,_/31.05.2010 și nr._/30.06.2010, situație de plată parțială nr. 1, proces verbal de recepție nr. 1/31.05.2010, situație de plată parțială nr. 2, proces verbal de recepție nr. 2/30.06.2010, proces verbal de stadiu fizic nr. 1/31.05.2010, contractul de lucrări nr. 198/65/05.11.2009.
Cererea a fost timbrată cu taxa de timbru în cuantum de 7373 lei și timbru judiciar de 5 lei.
Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că în data de 31.05.2010, S.C. O. T. S.A. a semnat procesul-verbal de stadiu fizic care atestă faptul că în urma măsurătorilor s-a constatat o lungime de 1945,23 mp care nu îndeplinea criteriul funcțional așa cum prevede art. 16.4 din contract, astfel comisa nu a recepționat lucrarea, iar în data de 14.12.2010 prin actul adițional nr. 1/14.12.2010 contractul nr. 198/05.11.2009 a fost reziliat, iar părțile au declarat că nu au pretenții una față de cealaltă.
Prin Sentința civilă nr. 3267/23.10.2012, Tribunalul C. a admis excepția de necompetență materială și a declinat cauza în favoarea Judecătoriei C., unde a fost înregistrată la data de 30.12.2012.
În cursul procedurii, pentru soluționarea cauzei a fost încuviințată administrarea probei cu înscrisuri, proba cu interogatoriul părților și proba cu expertiză tehnică imobiliară.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între părți a fost încheiat Contractul de lucrări nr. 198/65/05.11.2009, având ca obiect executarea de către reclamant a lucrării „Reparare garduri S.P.Sud”, prețul stabilit fiind de 238 lei/ml fără TVA.
La data de 31.05.2010 a fost întocmit Procesul verbal de recepție nr. 1, situația de plată parțială nr. 1 pentru cantitatea de 645,23 ml și a fost emisă factura nr._/31.05.2010.
De asemenea, la data de 31.05.2010 a fost întocmit un proces verbal de stadiu fizic, în care reprezentanții ambelor părți arată că în urma măsurătorilor s-a stabilit o lungime de 194,23 m de plasă de sârmă sudată, montată pe 751 buc. montanți, fixați pe panourile de tip IPMC ce alcătuiesc gardul S.P.Sud.
La data de 30.06.2010 a fost întocmit Procesul verbal de recepție nr. 2, situația de plată parțială nr. 2 pentru cantitatea de 195 ml și a fost emisă factura nr._/30.06.2010.
Prin Actul adițional nr. 1 din 14.12.2010, Contractul de lucrări nr. 198/65/05.11.2009 a fost reziliat de comun acord. În cuprinsul acestui act, se arată că părțile nu au pretenții una față de cealaltă.
Din susținerile părților, rezultă că facturile nr._/31.05.2010 nr._/30.06.2010 au fost achitate de pârât, însă ulterior a fost emisă și factura nr._/20.07.2012, pe care acesta nu a mai achitat-o.
În întâmpinarea formulată de pârât, acesta arată faptul că la data rezilierii contractului nu existau lucrări executate și recepționate și nicio factură scadentă emisă către S.C. O. T. S.A. în vederea achitării, precum și că în data de 31.05.2010 a semnat procesul-verbal de stadiu fizic care atesta faptul că în urma măsurătorilor s-a constatat o lungime de 1945,23 m de plasă de sârmă sudată, dar întrucât nu îndeplinea criteriul funcțional așa cum prevede art. 16.4 din contract, comisia nu a recepționat lucrarea, executantul nefiind în măsură să emită factura pentru lucrările executate.
Astfel, din susținerile pârâtului, rezultă faptul că reclamantul a executat lucrarea pentru cantitatea de 1945,23 m, însă pârâtul nu a recepționat-o întrucât nu îndeplinea criteriul funcțional prevăzut în contract, invocând astfel o excepție de neexecutare a contractului.
Această situație de fapt a fost recunoscută de pârât și cu ocazia administrării interogatoriului, acesta arătând că în fapt s-au executat lucrări pe o lungime de 1945,23 ml plasă de sârmă sudată fixată pe panouri de beton, însă la data semnării procesului-verbal de stadiu fizic nr. 1/31.05.2010, pe porțiuni izolate din lungimea executată au fost semnalate de către beneficiar neconformități din punct de vedere calitativ, în sensul că pe unele porțiuni gardul nu era vopsit, ia pe unele prezenta pete de rugină.
Conform raportului de expertiza tehnică efectuat în cauză (f 64-67), suprafața totală de gard executată de reclamantă a fost de 1945,23 ml, din care a fost decontată suprafața de 840,23 ml. De asemenea, în raport s-a stabilit de expert aptul că „lucrările executate de reclamantă corespund din punct de vedere calitativ cu cele solicitate de pârât conform contractului de lucrări nr. 198/65/05.11.2009 și a caietului de sarcini. Suprafața totală necesară a se executa nu a fost stipulată inițial în cadrul documentelor încheiate între părți, ci numai prețul/unitatea de măsură. La fața locului s-a constatat faptul că gardul existent a S.C. O. T. S.A. – Secția Platforma Sud a fost completat și supraînălțat pe tot perimetrul.”
Instanța va avea în vedere și faptul că niciuna din părți nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză efectuat în cauză.
În drept, instanța constată următoarele:
Potrivit art. 969 C.civ. convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar, conform art. 1073 C.civ., creditorul are dreptul la îndeplinirea exactă a obligației, în caz contrar fiind îndreptățit la dezdăunare.
Din ansamblul probator administrat în cauză, instanța reține că reclamanta a făcut dovada existenței convenției încheiate între părți, conform dispozițiilor art. 1169 C.civ. și art. 46 C.. baza art. 1082 C.civ., se naște prezumția de neexecutare culpabilă a obligațiilor de către pârâtă, fiind în sarcina acesteia probarea executării obligației, și anume plata contravalorii restului de 326.107,60 lei din prețul contractului. În caz contrar, este antrenată răspunderea contractuală a pârâtei care și-a nesocotit obligațiile.
În acest sens, instanța reține că pârâta nu a produs dovada îndeplinirii obligației de a achita și restul de 326.107,60 lei din prețul contractului iar susținerile acesteia conform cărora nu a recepționat lucrarea întrucât nu îndeplinea criteriul funcțional prevăzut în contract, sunt neîntemeiate, conform celor arătate mai sus.
De asemenea, în contextul în care pârâtul nu a achitat factura și nu recepționat întreaga lucrare efectuată, invocând excepția de neexecutare a contractului, susținerile acestuia conform cărora nu poate fi obligată la plata sumei de 326.107,60 lei întrucât reclamanta nu se află în posesia unui proces-verbal de recepție și a unei situații de lucrări din care să rezulte cu certitudine suma pretinsă, sunt neîntemeiate. De altfel, art. 18.5 din Contract stipulează că „Plata ultimelor sume datorate executantului pentru lucrările executate nu va fi condiționată de eliberarea certificatului de recepție finală.”
În ceea ce privește susținerile pârâtului conform cărora prin actul adițional nr. 1/14.12.2010 contractul nr. 198/05.11.2009 a fost reziliat, iar părțile au declarat că nu au pretenții una față de cealaltă, instanța apreciază că acestea nu pot constitui un temei pentru exonerarea pârâtului de la răspunderea contractuală, în contextul în care din probele administrate în cauză a rezultat faptul că lucrările au fost executate de reclamant și acestea corespund din punct de vedere calitativ. Mai mult, din interpretarea acestei mențiuni inserate în Actul adițional nr. 1/14.12.2010, nu rezultă cu certitudine care a fost intenția părților, iar în contextul în care reclamantul arată că nu a avut în vedere și plata serviciilor pentru cantitatea de 1105 ml gard, contractul prevede pe lângă obligația de executare a serviciilor și de plată a prețului și alte obligații între părți, iar părțile nu au stabilit în mod expres faptul că se renunță la pretențiile rezultate din serviciile prestate, instanța apreciază că mențiunea conform căreia părțile nu au pretenții una față de cealaltă nu poate duce la exonerarea pârâului de la plata sumei de 326.107,60 lei.
Față de aceste considerente, instanța va admite cererea și va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 326.107,60 lei reprezentând contravaloarea facturii fiscale . nr._ din 20.07.2012, neachitată.
Având în vedere că pârâtul a căzut în pretenții, conform art. 274 alin. 1 C.proc.civ., instanța îl va obliga la plata către reclamant a sumei de 9378 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 7373 lei taxă judiciară de timbru, 5 lei timbru judiciar și 2000 lei onorariu avocat.
În ceea ce privește cuantumul onorariului solicitat de reclamant, respectiv 4340 lei, în temeiul art. 274 alin. (3) C.proc.civ., instanța reține că, față de complexitatea dosarului și a muncii prestate (redactarea cererii de chemare în judecată, a concluziilor scrise care reiau susținerile din cererea de chemare în judecată și a interogatoriului pârâtului și prezența la termenele de judecată la care cauza s-a amânat pentru soluționarea excepției materiale a instanței, excepția nelegalei compuneri a completului de judecată, sau pentru a se lua la cunoștință de înscrisuri și raportul de expertiză, care a fost dispusă din oficiu de instanță), suma de 2000 lei este proporțională cu activitatea desfășurată de avocatul reclamantului, astfel că va dispune reducerea parțială a cuantumului solicitat de reclamant cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRAȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul S.C. M. P. S.R.L cu sediul în CONSTANTA, T., nr. 40, ., în contradictoriu cu pârâtul S.C. O. T. S.A cu sediul în CONSTANTA, C., nr. 2, J. C..
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 326.107,60 lei reprezentând contravaloarea facturii fiscale . nr._ din 20.07.2012, neachitată.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 9378 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19.12.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. DUMITRUMIRELA DĂNUȚA M.
M.M. 18 Decembrie 2013
Red. Jud. D.D.2ex/ 07.04.2014
Emis 2 comunicări, la data de 07.04.2014
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9139/2013.... → |
|---|
