Evacuare. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 18-10-2013 în dosarul nr. 17409/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2013
Ședința camerei de consiliu din data de 18.10.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: G. M.
GREFIER: C. B.
Pe rol, soluționarea cererii de evacuare formulată de reclamanta S.C. „C. U.” S.R.L., cu sediul în C., Piața O. nr. 9, jud. C., în contradictoriu cu pârâtul F. T., domiciliat în C., ., . și 11, jud. C..
La apelul nominal realizat în ședința camerei de consiliu se prezintă pentru reclamata .C. „C. U.” S.R.L. consilierul juridic T. C. și pârâtul F. T..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se procedează la verificarea identității pârâtului constatând constatându-se că acesta se numește F. T. iar nu F. T. (CNP_).
Interpelat fiind în sensul de a preciza dacă F. T. este una și aceeași persoană cu F. T., consilierul juridic al reclamantei formulează răspuns afirmativ arătând că înțelege să se judece cu F. T..
Instanța ia act de rectificarea formulată de către reclamantă prin reprezentant convențional, în sensul că pârâtul se numește F. T. și dispune efectuarea modificărilor corespunzătoare în sistemul informatizat.
În temeiul art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă să judece pricina din punct de vedere general, material și teritorial – potrivit art. 1035 C.pr.civ.
Instanța, în temeiul art. 238 C.pr.civ., pune în discuția părților prezente estimarea duratei procesului și, luând act că reprezentantul reclamantului apreciază că pricina va putea fi soluționată în termen de 3 luni, iar lasă la aprecierea instanței, estimează durata procesului până la 01.04.2014.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul părților asupra probelor.
Reprezentantul convențional, pentru reclamantă, în dovedirea acțiunii, solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, chemarea la interogatoriu a pârâtului și administrarea probei testimoniale, în dovedirea împrejurării că pârâtul locuiește în imobilul din care se solicită evacuarea.
Pârâtul arată că până în anul 2007 își achita obligațiile la zi, însă din anul 2002 contractul de închiriere nu i-a fost reînnoit. Arată că dorește să își achite datoriile pe care le are față de reclamantă, însă nu are toți banii.
În temeiul art. 258 C.pr.civ. instanța încuviințează reclamantei proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtului, apreciindu-le concludente, pertinente și utile soluționări cauzei. Prorogă discutarea necesității administrării în cauză a probei testimoniale, după formularea răspunsului la interogatoriu.
Instanța în conformitate cu dispozițiile art. 352 și 354 C.pr.civ. procedează la administrarea interogatoriului formulat de către reclamantă pârâtului, răspunsurile acestuia fiind consemnate în cuprinsul interogatoriului depus la fila 34.
Instanța pune în discuție necesitatea administrării în cauză a probei testimoniale, solicitare formulată de către reclamantă.
Reclamantul solicită administrarea probei.
Pârâtul, lasă la aprecierea instanței.
Instanța, față de teza probatorie expusă și de răspunsurile formulate de către pârât la interogatoriu, prin care recunoaște ocuparea spațiului din care se solicită evacuarea și prin care se recunoaște dispoziția de a achita debitele, respinge ca neutilă solicitarea de a se administra în cauză proba testimonială.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța în temeiul art. 244 C. proc. civ., constată terminată cercetarea judecătorească și, potrivit art. 392 C. proc. civ., declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul părților prezente, pe fondul cauzei.
Consilierul juridic, pentru reclamantă solicită instanței admiterea cererii astfel cum a fost formulată, respectiv emiterea unei hotărâri executori prin care să se dispună evacuarea pârâtului din imobilul pe care îl ocupă abuziv, respectiv camerele 10 și 11 din C., .. Arată că pârâtul nu deține contract de închiriere și nu achită contravaloarea folosinței camerei și utilitățile; cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul arată că a plătit 3200 lei pe cameră, iar ceilalți locatari plăteau câte 100. În prezent plătește 500 lei, iar cei care sunt angajați ai reclamantei plătesc câte 100 lei. Invocă faptul că reclamanta nu îl angajează pe fiul său și de aceea nu are bani pentru a plăti sumele cerute.
În temeiul art. 394 C. proc. civ., instanța declară încheiate dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra cauzei.
JUDECĂTORIA,
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 03.07.2013, sub număr dosar_/ 212/ 2013, reclamanta S.C. „C. U.” S.R.L. a solicitat instanței să dispună evacuarea pârâtului F. T. din imobilul situat în C., ., . și 11, jud. C. și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, se arată că pârâtul a ocupat abuziv, fără vreun titlu, imobilul indicat în petitul cererii și a refuzat eliberarea spațiului, deși a fost notificat în acest sens de către reclamantă.
În drept, au fost invocate prevederile art. 1040-1041 din Codul de procedură civilă, iar în susținere au fost înscrisuri, în fotocopie.
Cererea a fost legal timbrată, cu taxa judiciară de timbru în valoare de 100 lei.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtului.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamanta din prezenta cauză își justifică propria calitate de proprietar asupra imobilului situat în C., ., ..C.L.M. C. nr. 210/ 2011, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la dosarul cauzei (f. 14-33).
La rândul său, pârâtul a ocupat camerele 10 și 11 din imobilul menționat, fără a face dovada înaintea instanței că deține un titlu valabil în acest sens. Astfel, deși prin răspunsul la interogatoriul ce i-a fost administrat (f. 34) a susținut reclamantul că a încheiat un contract de închiriere pentru spațiul ocupat, încă din anul 2002, totuși nu a depus la dosar contractul invocat.
Or, potrivit art. 249 din codul de procedură civilă „cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească”, astfel că Judecătoria apreciază, prin prisma probelor administrate în cauză, că pârâtul nu deține în prezent un titlu valabil care să justifice ocuparea imobilului reclamantei.
Reclamanta l-a notificat pe pârât, potrivit art. 1038 Cod procedură civilă, ca în termen de 5 zile să elibereze imobilul de la adresa indicată, dovadă în acest sens fiind Notificarea nr. 3459/ 20.05.2013 (f. 7), comunicate la data de 21.05.2013, potrivit dovezii de comunicare depuse la dosar (f. 8).
În prezenta cauză, instanța constată că sunt incidente prevederile art. 1033-1048 Cod procedură civilă, privind evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept.
Astfel, potrivit art. 1033 lit. f) reclamanta are calitatea de „proprietar”, iar pârâtul are calitatea de „ocupant”, potrivit art. 1033 lit. e) Cod procedură civilă.
De asemenea, art. 1036 alin. 1 Cod procedură civilă prevede că „locatarul și ocupantul imobilului sunt socotiți ca având domiciliul lor obligatoriu la imobilul pe care îl ocupă fără niciun drept”.
La rândul său, art. 1037 din același cod stipulează: „(1) Atunci când dreptul locatarului de a folosi un imobil s-a stins ca urmare a încetării locațiunii prin expirarea termenului, prin acțiunea locatorului, prin neplata chiriei sau a arenzii, precum și din orice altă cauză și locatorul dorește să intre în posesia imobilului, acesta va notifica locatarul, în scris, prin intermediul executorului judecătoresc, punându-i în vedere să elibereze și să-i predea liber imobilul, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării notificării. (2) Dacă locațiunea este pe durată nedeterminată, denunțarea cerută de lege pentru încetarea contractului va fi considerată și notificare de evacuare a imobilului, în condițiile prezentului articol. (3) Când locațiunea este pe durată determinată, notificarea de evacuare a imobilului trebuie făcută cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului, dacă prin lege nu se prevede altfel. (4) Locatarul poate renunța la notificarea prevăzută în prezentul articol prin act scris cuprinzând recunoașterea dreptului locatorului de a recurge imediat la procedura prevăzută la cap. II din prezentul titlu, dacă locațiunea încetează din orice motive, iar dreptul locatarului este socotit stins.”
Conform art. 1038 Cod procedură civilă: „Atunci când proprietarul unui imobil dorește să îl evacueze pe ocupantul acestuia, după ce dreptul de a ocupa imobilul a încetat, proprietarul va notifica în scris ocupantul, punându-i în vedere să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără niciun drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării.”
Art. 1040 Cod procedură civilă: „Dacă locatarul sau ocupantul notificat în condițiile prezentului titlu refuză să evacueze imobilul ori dacă locatarul a renunțat la dreptul său de a fi notificat și a pierdut, din orice motive, dreptul de a folosi imobilul, locatorul sau proprietarul va solicita instanței să dispună, prin hotărâre executorie, evacuarea imediată a locatarului sau ocupantului din imobil, pentru lipsă de titlu.”
Judecătoria reține că acțiunea în evacuare este o acțiune personală imobiliară, fiind specifică raporturilor juridice de locațiune, adică acelor raporturi prin care o persoană numita locator, se obligă să asigure unei alte persoane, numită locatar, folosința temporară, totală sau parțială, a unui bun, în schimbul unei sume de bani sau altei prestații, numită chirie.
În cauza dedusă prezentei judecăți, între reclamant și pârât nu au existat raporturi de obligații derivate din locațiune. La momentul judecății, raporturile de drept material substanțial fiind circumscrise unor raporturi de drept real, constând în împrejurarea că pârâtul nesocotește dreptul de proprietate al reclamantei asupra imobilului din în C., ., . și 11, exercitând în mod abuziv, fără drept, posesia și folosința asupra bunului imobil - proprietatea reclamantei, restrângându-i acesteia dreptul de folosință asupra imobilului propriu.
Din probele administrate rezultă că pârâtul nu dețin un titlul locativ valabil asupra bunului proprietatea reclamantei, iar, prin refuzul nejustificat de a părăsi spațiul în cauză, se aduce o gravă și serioasă atingere dreptului de proprietate al reclamantei.
Față de împrejurarea că pârâtul nu justifică niciun titlu care să-l îndreptățească a ocupa imobilul în litigiu, văzând și dispozițiile art. 555 Cod civil, potrivit cărora, dreptul de proprietate privată este un drept absolut, exclusiv și perpetuu care conferă titularului, exercițiul liber și nestingherit al tuturor prerogativelor sale - posesia, folosința și dispoziția - afară de cazul în care dreptul este dezmembrat prin voința acestuia din urmă, instanța apreciază că prezenta acțiune este întemeiată.
Judecătoria are în vedere la soluționarea cauzei și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în aplicarea și interpretarea art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul dreptului la domiciliu. În cauza Ćosić c. Croației (hotărârea din 15 ianuarie 2009), Curtea a reținut că evacuarea reclamantei din apartament a constituit o ingerință în dreptul la respectarea domiciliului, chiar dacă hotărârea de evacuare nu a fost încă pusă în executare (a se vedea mutatis mutandis cauza Stanková c. Slovaciei, par. 7, hotărârea din 9 octombrie 2007).
Pierderea locuinței de către o persoană este o formă extremă a ingerinței în dreptul la respectarea domiciliului. Orice persoană ce riscă o restrângere atât de gravă trebuie în principiu să poată cere unui tribunal independent să stabilească proporționalitatea și rezonabilitatea măsurii prin prisma art. 8 din Convenție, chiar dacă, potrivit dreptului intern, dreptul său de a ocupa un imobil s-a stins (a se vedea McCann c. Regatului Unit, par. 50, 13 mai 2008).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că ingerința urmărește un scop legitim, de a proteja drepturile reclamantei - în calitate de proprietar al bunului imobil - garantate de art. 1 din Protocolul nr. 1 Adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Ingerința este necesară într-o societate democratică, iar în aprecierea proporționalității acestei măsuri cu scopul urmărit instanța va avea în vedere, situația de fapt și de drept anterior reținută.
În consecință, instanța va admite cererea astfel cum a fost formulată și va dispune evacuarea pârâtului din imobilul situat în C., ., . și 11, jud. C..
În temeiul art. 451 Cod procedură civilă, reținând culpa procesuală a pârâtului în cauza pendinte, instanța îl va obliga pe acesta la plata către reclamantă a sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
JUDECĂTORIA, ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. „C. U.” S.R.L., cu sediul în C., Piața O. nr. 9, jud. C., în contradictoriu cu pârâtul F. T., domiciliat în C., ., . și 11, jud. C..
Dispune evacuarea pârâtului din imobilul situat în C., ., . și 11, jud. C..
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de apel, în termen de 5 zile de la pronunțare; cererea de apel se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18.10.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
G. M. C. B.
Red. Jud. M.G./16.05.2014;
Tehnored. Grf. C.B /19.05.2014/ 4 ex.
Comunicat 2 ex./ .
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8976/2013.... → |
|---|
