Fond funciar. Sentința nr. 6124/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6124/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 24-04-2013 în dosarul nr. 21233/212/2008*
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
C., .; Tel. 0241 /_; Fax. 0241/_
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ nr. 6124
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 24.04.2013
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: A. I. SINCU-B.
GREFIER: L. B.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect fond funciar, cerere formulată de reclamanții B. I. (CNP_), cu domiciliul în comuna sat Vadu, ., ., și B. L. (CNP_), cu domiciliul în ., comna C., județ C., în contradictoriu cu pârâtul-reconvenient N. T. (CNP_), cu domiciliul în sat Vadu, ., . și domiciliul procesual ales în Năvodari, ., ., județ C., și pârâții V. M. (CNP_), cu domiciliul în C., ., județ C., M. S. (CNP_), cu domiciliul în M., . ., etaj 3, apt.13, județ C., M. G., cu domiciliul în Năvodari, ., ., etaj 1, apt.24, județ C., M. D., cu domiciliul în C., ., ., apt.44, județ C., și L. I. (CNP_), cu domiciliul în comuna C., ., C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR C., cu sediul în comuna C., ., județ C., P. C. PRIN PRIMAR, cu sediul în comuna C., ., județ C. și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C., cu sediul în C., Bvd. Tomis nr. 51, județ C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 09.04.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință. La acel termen de judecată, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru 16.04.2013, dată la care, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea succesiv pentru datele de 23.04.2013 și 24.04.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, reclamanții B. I. și B. L. au chemat în judecată pe pârâtul N. T., solicitând constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/22.12.1992.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că prin contractul menționat, M. G. a transmis către pârâtul N. T. proprietatea imobilului situat în satul Vadu, ., jud. C., format din casă și dependințe, și teren în suprafață de 3400 mp., în condițiile în care M. G. nu a deținut niciodată în proprietate suprafața de 3400 mp teren.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.111 C. Proc. Civ .
Prin precizările depuse la data de 31.03.2009, reclamanții au arătat că obiectul principal al acțiunii îl reprezintă constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare, iar în subsidiar anularea parțială a contractului.
Pârâtul N. T. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și a lipsei de interes a acestora, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. Pe cale de cerere reconvențională a solicitat, în contradictoriu cu reclamanții, dar și cu pârâtele C. L. de Aplicare a Legii 18/1991 C. și C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C. anularea Titlului de Proprietate nr._/814/15.02.1995 pentru suprafața de 5,6 ha situate în .> Prin cererea înregistrată sub nr._/212/2009, reclamantul N. T. a solicitat constatarea nulității absolute a Titlului de Proprietate nr._/814/15.02.1995.
Prin încheierea din data de 25.08.2009, instanța a admis excepția de conexitate și a dispus conexarea dosarului civil nr._/212/2009 la dosarul_ .
Prin s.c. nr._/09.11.2010, Judecătoria C. a respins excepțiile invocate, unite cu fondul cauzei, a admis acțiunea reclamanților B. I. și B. L., a dispus anularea parțială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/22.12.1992, în sensul diminuării suprafeței de la 3400 mp la 800 mp și a respins cererea conexă formulată de reclamantul N. T. ca nefondată.
Prin d.c. nr.192/09.02.2012, Tribunalul C. a admis recursul formulat, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare, în vederea verificării prin expertiză de specialitate a suprapunerii celor două imobile în litigiu, și a ordinii de soluționare a cererilor formulate – cea principală și cea conexă, din perspectiva motivelor de nulitate invocate.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Tribunalului C., reclamantul N. T. a chemat în judecată pe pârâtele P. C. și C. Județeană C. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C., solicitând anularea Titlului de Proprietate nr._/1129/12.02.1998.
Prin s.c. nr.4857/28.09.2011, Tribunalul C. a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei C..
Prin precizările formulate în fața Judecătoriei C., reclamantul a modificat obiectul acțiunii sale, solicitând de asemenea și obligarea pârâtei B. L. să lase în deplină proprietate și posesie terenul situat în satul Vadu, ., ., dosar_ ) și anularea certificatului de moștenitor nr.36/30.09.2011 (f.240, dosar_ ).
Prin încheierea din data de 23.10.2012, instanța a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect revendicare imobiliară și formarea unui dosar separat și a admis excepția de conexitate a dosarului nr._ la cel cu nr._ .
Prin încheierea din data de 04.09.2012, instanța a admis excepția tardivității modificării cererii reconvenționale în dosarul nr._, iar prin încheierea din data de 23.10.2012, a admis excepția tardivității cererii de modificare a acțiunii formulate de reclamantul N. T. în dosarul nr._ privind anularea certificatului de moștenitor nr.36/2011.
În probațiune a fost administrată proba cu înscrisuri, interogatoriul părților și cea cu expertiză topografică.
Cu privire la cererea înregistrată sub nr._ :
Având în vedere că excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamanților B. I. și B. L. și a lipsei de interes a acestora invocate de pârâtul-reconvenient N. T., precum și excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a pârâtul-reconvenient N. T. în formularea cererii reconvenționale, invocate de reclamanții B. I. și B. L. au fost unite cu fondul cauzei și soluționate prin s.c nr._/09.11.2010, casată în tot prin d.c nr.192/09.02.2012 as Tribunalului C., prin raportare la disp.art.311 alin.1) C. Proc. Civ., instanța a repus în discuție excepțiile invocate, pe care le va analiza cu precădere, în conformitate cu disp.art.137 alin.1) C. Proc. Civ .
Cu privire la excepțiile lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a reclamanților B. I. și B. L. în formularea cererii principale, instanța va reține că prin acțiunea formulată aceștia au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/22.12.1992 prin care pârâtul-reconvenient N. T. a dobândit dreptul de proprietate asupra unui teren în surpafațăd e 3400 mp, situat în ., . decât atât, reclamanții au invocat suprapunerea dintre acest teren și cel ce le aparține, ce a făcut obiectul Titlului de Proprietate nr._/814/15.02.1995.
Având în vedere solicitarea de constatare al nulității absolute, al cărui regim juridic presupune posibilitatea invocării sale de către orice persoană interesată, dar și scopul efectiv urmărit de reclamanți, privind ocrotirea proprietății lor, instanța urmează a respinge excepțiile invocate.
Cu privire la excepțiile lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a pârâtului-reconvenient N. T. în formularea cererii reconvenționale, pentru aceleași considerente, urmează a le respinge în egală măsură. Astfel, se va reține că pârâtul a solicitat anularea Titlului de Proprietate nr._/814/15.02.1995 (motivele invocate urmând a fi apreciate de instanță, pe fond, în vederea calificării corecte a tipului de sancțiune aplicabilă actului juridic– nulitate relativă sau absolută), invocând suprapunerea terenului ce a făcut obiectul acestui titlu cu cel aflat în proprietatea sa.
Astfel fiind, instanța apreciază că și pârâtul-reconvenient justifică un interes în formularea cererii reconvenționale, din această perspectivă el legitimându-se procesual activ în invocarea nulității titlului de proprietate.
Pe fondul cererii principale, pe baza probelor administrate, instanța reține următoarele:
Prin Titlul de Proprietate nr._/814/15.02.1995, a fost reconstituit numitului I. V.G. dreptul de proprietate pentru suprafața de 5,16 ha teren pe raza satului Vadu, . suprafața de 1600 mp în intravilan.
Reclamanta B. L. se legitimează ca și fiică moștenitoare a autorului I. V.G., potrivit certificatului de moștenitor nr.36/30.09.2011.
Prin contractul de vânzare-cumpărare nr._/22.12.1992, numitul M. G. a vândut pârâtului-reconvenient imobilul situat în . construcții și teren în suprafață de 3400 mp. În cuprinsul contractului, se face referire la faptul că vânzătorul a dobândit bunul în baza contractului de schimb nr._/1992.
Prin contractul de schimb menționat, M. D. și C. au dat la schimb numitului M. G. imobilul compus din construcții și teren în suprafață de 3400 mp, situat în . aceștia declară în cuprinsul actului că l-au dobândit în baza contractului nr._/1992.
Prin contractul de schimb nr._/1992, numiții M. D. și C. au primit în urma schimbului cu M. S. și P. imobilul mai sus menționat. Se arată că acesta a fost dobândit de numiții M. S. și P. în baza actului de vânzare-cumpărare nr._/1971, de la M. V. și I..
Potrivit acestui din urmă act, nr._/1971, M. V. și I. vând fiului lor, M. S., o suprafață de teren de 800 mp și construcție, situate în .> În ce privește motivul de nulitate invocat în cererea principală, reclamanții B. I. și B. L. arată că pârâtul-reconvenient nu putea dobândi suprafața de teren de 3400 mp, câtă vreme vânzătorul M. G. nu a avut la rândul său, în proprietate, această suprafață. Reclamanții susțin că de pe urma autorilor M. V. și I. au rămas doar doi moștenitori acceptanți, M. S. și I. V. G., terenul autorilor fiind deținut în indiviziune de cei doi frați.
Cu privire la motivul de nulitate invocat, instanța va reține pe baza susținerilor necontestate ale părților, că autorii M. V. și I. au avut patru copii, respectiv M. S., I. V. G., M. I. și V. M..
În ce privește acceptarea succesiunii celor doi autori de către descendenții acestora, instanța reține pe baza probelor administrate, inclusiv a răspunsului la interogatoriu al reclamanților B. I. și L. (întrebarea nr.13, f.178 și 182 din dosar_, vol.II) că succesiunea defuncților nu a fost dezbătută, dar și faptul că acest aspect nu a făcut obiectul cercetării judecătorești, instanța nefiind învestită cu un capăt de cerere având ca obiect dezbaterea succesorală.
Însă chiar și reținând ipoteza invocată de reclamanți privind înstrăinarea de către unul dintre coindivizari a bunului în integralitatea sa, instanța apreciază că sancțiunea acestei operațiuni, ce a făcut obiect de dezbatere în doctrină, nu este cea a nulității absolute ci cel mult a nulității relative, soarta actului fiind condiționată de rezultatul unui eventual partaj între coindivizari. Astfel fiind, s-a subliniat că, în situația în care bunul înstrăinat este atribuit, în urma partajului, în lotul vânzătorului, atunci contractul este consolidat retroactiv, iar în situația în care este atribuit în lotul altul copărtaș, actul va fi ineficace, sancțiunea fiind cea a nulității relative a contractului.
În toate situațiile, câtă vreme starea de indiviziune există, doctrina a statuat că nu poate fi cerută de către ceilalți coindivizari constatarea nulității sau anularea actului de înstrăinare, după cum nu pot nici intenta cu succes o acțiune în revendicare a bunului de la cumpărătorul care a intrat în posesia bunului, drepturile lor indivize urmând a fi apărate și valorificate pe calea acțiunii de partaj.
Prin urmare, având în vedere că reclamanții nu au făcut dovada existenței, respectiv a încetării stării de indiviziune rezultate dintr-o eventuală devoluțiune succesorală cu ărivire la bunul ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr._/22.12.1992, a cărui nulitate (în subsidiar anulare) se solicită a fi constatată, instanța urmează a respinge cererea principală de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.
Pe fondul cererii reconvenționale, pe baza probelor administrate, instanța reține următoarele:
Prin Titlul de Proprietate nr._/814/15.02.1995, a fost reconstituit numitului I. V. G. dreptul de proprietate pentru suprafața de 5,16 ha teren pe raza satului Vadu, . suprafața de 1600 mp în intravilan.
Reclamanta B. L. se legitimează ca și fiică moștenitoare a autorului I. V. G., potrivit certificatului de moștenitor nr.36/30.09.2011.
Prin contractul de vânzare-cumpărare nr._/22.12.1992, numitul M. G. a vândut pârâtului-reconvenient imobilul situat în com. C., . construcții și teren în suprafață de 3400 mp.
Potrivit documentației ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate contestat (f.262-267 dosar_ vol.I), rezultă că reconstituirea dreptului s-a dispus în temeiul cererii nr.234/1991 formulată de I. V. G. pentru suprafața de 9,5 ha, dn care 5 ha cu care a fost împroprietărit și 2,5 ha de pe urma defunctului său tată, M. V..
Unul din aspectele ce s-a stabilit a fi cercetate prin decizia de casare pronunțată de Tribunalul C., din perspectiva motivelor de nulitate a titlului invocate prin cererea reconvențională, a fost existența unei cereri de reconstituire pentru suprafața de 1600 mp teren intravilan.
Verificând actele dosarului de reconstituire, instanța constată că, în realitate, cererea formulată de autorul reclamanților B. I. și L., respectiv I. V. G. privește doar suprafața de teren arabil, fără a cuprinde o referire expresă și la terenul intravilan, a cărui reconstituire s-a dispus prin titlu.
Potrivit dispozițiilor art.8 alin.3) din Legea 18/1991, „Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafețe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptățită, potrivit prezentei legi, și de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil”.
De asemenea, potrivit disp.art.11 din Legea 18/1991, „ (1) Suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în ceea ce privește suprafețele preluate de cooperativele agricole de producție în baza unor legi speciale sau în orice mod de la membrii cooperatori. (21) Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producție de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producție sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. (3) Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situației terenurilor deținute de cooperativa agricolă de producție la 1ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidență a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativă până la data intrării în vigoare a legii”.
În acest sens, instanța constată că în registrul agricol S. pe anii 1948-1951 (f.82 dosar_ vol.II), I. V. G. figura în anul 1950 cu o suprafață de 15 ari categoria “construcții”.
Cu toate acestea, instanța va reține că reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor situate în intravilanul localităților are un regim juridic special, fiind guvernat de texte de lege exprese din cuprinsul Legii 18/1991 (art.22, 23, 24, 35 din Legea 18/1991, în forma în vigoare la momentul emiterii titlului).
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr.44/1947 încheiat cu Statul Român, autorul M. V. a dobândit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 4510 mp teren intravilan („loc de casă”). Din această suprafață, prin contractul nr._/1971, M. V. și I. vând fiului lor, M. S., o suprafață de teren de 800 mp și construcție, situate în ..
În realitate, M. S. a stăpânit o suprafață mai mare de teren respectiv de 3400 mp, aspect ce rezultă inclusiv din 499/02.11.1992 (f.161 dosar_ vol.I), dar și din adeverința nr._/02.11.2007 (f.71 dosar_ vol.I), din care rezultă că M. S. figurează înscris cu imobil în suprafață de 3400 mp și construcție din anul 1971.
Potrivit raportului de expertiză topografică realizat în cauză, rezultă că între cele două terenuri – cel care a făcut obiectul Titlului de Proprietate nr._/1995 și cel care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr._/22.12.1992 există o suprapunere de 362 mp.
Rezultă așadar că reclamanților, le-a fost reconstituit în anul 1995 dreptul de proprietate asupra unui teren intravilan, ocupat la acel moment de o terță persoană.
Instanța va reține în acest sens nu doar că la momentul emiterii titlului de proprietate Legea 18/1991 nu prevedea obligativitatea reconstituirii dreptului pe vechiul amplasament, dar și că reclamanții nu au făcut dovada acestuia. Mai mult decât atât, instanța va reține, prin raportare la dispozițiile art.22 din Legea 18/1991 în forma în vigoare la momentul emiterii titlului, că nu s-a făcut la momentul reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea autorului reclamanților o determinare a terenului „aferent” casei de locuit,în condițiile în care acesta, în mod evident, se suprapune cu proprietatea altei persoane, procesul-verbal de punere în posesie fiind încheiat „în lipsa proprietarilor”, de unde rezultă că operațiunea tehnică, propriu-zisă, de delimitare a vecinătăților a lipsit.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a admite în parte cererea reconvențională și a constata nulitatea absolută parțială a Titlului de Proprietate nr._/814/15.02.1995 pentru suprafața de 362 mp, astfel cum a fost identificată prin raportul de expertiză topografică – Anexa 3, ca făcând obiectul suprapunerii între proprietatea reclamanților și cea a pârâtului-reconvenient.
Cu privire la cererea înregistrată sub nr._ :
Prin încheierea de ședință din data de 26.02.2013, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei .> Analizând cu precădere excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei . cu disp.art.137 alin.1) C.Proc.Civ., instanța reține:
Capacitatea de folosință reprezintă aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligații, inclusiv în plan procesual.
Potrivit art.77 din Legea 215/2001, „Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității localePrin prevederile art. 77 se reintroduce în administrația publică din Ro-mânia instituția primăriei, instituție tradițională, cuprinsă în legislația de profil dintre cele două războaie mondiale, dar abolită în perioada dictaturii comuniste. După revoluția din decembrie 1989, această instituție nu a fost prevăzută nici în Legea administrației publice locale, în forma adoptată în anul 1991, pe considerentul că „primăria” nu este o „autoritate publică”, învestită cu competența de a emite acte de autoritate, singurele autorități în comune și orașe fiind consiliul local și primarul. Prin urmare s-a instituit instituția „primarului”, ca autoritate publică executivă, în comune și orașe, dar nu și cea a primăriei.
De altfel, după Revoluția din decembrie 1989 instituția primăriei fusese introdusă prin Legea nr. 5/1990, însă numai la nivelul județelor și al municipiului București, care avea, de fapt, atribuții asemănătoare cu ale prefectului.
Tradițiile românești în materie și experiența ultimilor ani au făcut necesară consacrarea acestei instituții publice în noua reglementare, care i-a și stabilit structura organizatorică („primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale, împreună cu aparatul de specialitate al primarului”), caracterul activității pe care o desfășoară („permanentă”), spre deosebire de cea a consiliului local, care este intermitentă, în ședințe și scopul acestei activități (aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local și dispozițiilor primarului și soluționarea problemelor curente ale colectivității locale).
... citeste mai departe (-) P. M., Legea administratiei publice locale din 30-sep-2007, Wolters Kluwer”.
Rezultă din interpretarea acestor dispoziții legale că primăria este o structură funcțională care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale, fără a întruni în mod cumulativ elementele prevăzute de lege pentru a avea personalitate juridică și, implicit, capacitate de folosință.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a admite excepția invocată și a respinge cererea conexă formulată de reclamantul N. T. ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință.
Pe fondul cererii conexe, din probele administrate, instanța reține următoarele:
Prin Titlul de Proprietate nr._/1129/12.02.1998, s-a reconstituit de pe urma autorului M. V. dreptul de proprietate asupra unui teren de 8,2 ha, pe numele moștenitorilor –M. I., I. V.G., M. S. și V. M.. Din suprafața reconstituită, 2000 mp au fost atribuiți în intravilanul localității.
Astfel cum reiese din documentația ce a stat la baza emiterii titlului, depusă de C. L. C. (f.4-17 dosar_ ), rezultă că reconstituirea s-a dispus în temeiul cererilor formulate de numiții M. I., I. V.G. și M. S., fiecare privind suprafețe distincte de teren.
Potrivit registrului agricol din perioada 1948-1951, în anul 1951 autorul M. V. figura cu o suprafață de 20 de ari, categoria „curți”.
Astfel cum s-a reținut și cu privire la Titlul nr._/1995, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor situate în intravilanul localităților are un regim juridic special, fiind guvernat de texte de lege exprese din cuprinsul Legii 18/1991 (art.22, 23, 24, 35 din Legea 18/1991, în forma în vigoare la momentul emiterii titlului).
Din suprafața deținută inițial în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.44/1947 încheiat cu Statul Român, autorul M. V. a înstrăinat, prin contractul nr._/1971, fiului său M. S., o suprafață de teren de 800 mp și construcție, situate în .. În realitate, acesta din urmă a stăpânit o suprafață mai mare de teren respectiv de 3400 mp, aspect ce rezultă inclusiv din 499/02.11.1992 (f.161 dosar_ vol.I), dar și din adeverința nr._/02.11.2007 (f.71 dosar_ vol.I), din care rezultă că M. S. figurează înscris cu imobil în suprafață de 3400 mp și construcție din anul 1971.
Potrivit raportului de expertiză topografică realizat în cauză, rezultă că între cele două terenuri – cel care a făcut obiectul Titlului de Proprietate nr._/1998 și cel care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr._/22.12.1992 există o suprapunere totală.
Rezultă așadar că reclamanților, le-a fost reconstituit în anul 1998 dreptul de proprietate asupra unui teren intravilan, ocupat la acel moment de o terță persoană.
Astfel cum s-a reținut și cu privire la Titlul de Proprietate nr._/1995, la acel moment Legea 18/1991 nu prevedea obligativitatea reconstituirii dreptului pe vechiul amplasament, iar pârâții din cererea conexă nu au făcut dovada acestuia. Mai mult decât atât, instanța va reține, prin raportare la dispozițiile art.22 din Legea 18/1991 în forma în vigoare la momentul emiterii titlului, că nu s-a făcut la momentul reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea moștenitorilor defunctului M. V. o determinare a terenului „aferent” casei de locuit,în condițiile în care acesta, în mod evident, se suprapune cu proprietatea altei persoane, procesul-verbal de punere în posesie fiind încheiat „în lipsa proprietarilor”, de unde rezultă că operațiunea tehnică, propriu-zisă, de delimitare a vecinătăților a lipsit.
Pentru considerentele expuse, instanța urmează a admite în parte cererea conexă și a constata nulitatea absolută parțială a Titlului de Proprietate nr._/1129/12.02.1998 pentru suprafața de 2000 mp, astfel cum a fost identificată în Anexa 3 a raportului de expertiză topografică, ce face obiectul suprapunerii între proprietatea reclamantului din cererea conexă, N. T., și a pârâților.
În ce privește cheltuielile de judecată, având în vedere soluția pronunțată asupra cererilor înregistrate sub nbr._ și a cheltuielilor efectuate în acest dosar, instanța urmează a face aplicarea disp.art.274 C. Proc. Civ. și a obliga pe reclamanții B. ion, B. L. și pe pârâtele C. L. C. și C. Județeană C., la plata către pârâtul-reconvenient N. T. a sumei de 1200 lei, reprezentând onorarii de expertiză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților B. I. și B. L..
Respinge excepția lipsei de interes a reclamanților B. I. și B. L. în formularea cererii principale.
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a pârâtului-reconvenient N. T..
Respinge excepția lipsei de interes a pârâtului-reconvenient N. T. în formularea cererii reconvenționale.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții B. I., cu domiciliul în comuna sat Vadu, ., ., și B. L., cu domiciliul în comuna sat Vadu, ., ., în contradictoriu cu pârâtul N. T., cu domiciliul în ., . și domiciliul procesual ales în Năvodari, ., ., județ C., înregistrată cu nr._ ca neîntemeiată.
Admite în parte cererea reconvențională formulată în dosarul nr._ de pârâtul-reconvenient N. T. în contradictoriu cu B. I., B. L., C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR C. și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C..
Admite în parte cererea conexă înregistrată sub nr._/212/2009, având același obiect cu cererea reconvențională, formulată de reclamantul N. T. în contradictoriu cu B. I., B. L., C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR C. și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C..
Constată nulitatea absolută parțială a Titlului de Proprietate nr._/814/15.02.1995 emis pe numele I. V.G., în ce privește suprafața de teren de 362 mp, situată în intravilanul satului Vadu, . Anexa nr.3 la raportul de expertiză topografică întocmit de expert P. G. L. ca făcând obiectul suprapunerii între terenul proprietatea pârâtului –reconvenient N. T. (lotul colorat în maro) și terenul proprietatea reclamanților B. I. și B. L. (lotul colorat în roz).
Admite excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei P. C. PRIN PRIMAR.
Respinge cererea conexă înregistrată sub nr._ formulată de reclamantul N. T. în contradictoriu cu pârâta P. C. PRIN PRIMAR ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință.
Admite în parte cererea conexă înregistrată sub nr._ formulată de reclamantul N. T. în contradictoriu cu pârâții V. M., M. S., M. G., M. D., L. I., B. L., C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR C. și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C..
Constată nulitatea absolută parțială a Titlului de Proprietate nr._/1129/12.02.1998 emis pe numele moștenitorilor defunctului M. V., în ce privește suprafața de teren de 2000 mp situată în intravilanul satului Vadu, . Anexa nr.3 la raportul de expertiză topografică întocmit de expert P. G. L. ca făcând obiectul suprapunerii între terenul proprietatea reclamantului N. T. (lotul colorat în maro) și terenul proprietatea pârâților V. M., M. S., M. G., M. D., L. I. și B. L. (lotul colorat în albastru).
Obligă pe reclamanții B. I., B. L. și pe pârâtele C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR C. și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C. la plata către pârâtul-reconvenient N. T. a cheltuielilor de judecată efectuate în dosarul nr._ în sumă de 1200 lei, reprezentând onorarii de expertiză.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24.04.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. I. SINCU-B. L. B.
Red. Jud. A.I.S.-B. / 25.09.2013;
Tehnored. Grf. L.B. / 25.09.2013 / 14 exp.
Comunicat 12 exp. / .
| ← Pretenţii. Sentința nr. 11/2013. Judecătoria CONSTANŢA | Pretenţii. Sentința nr. 7993/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
