Obligaţie de a face. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 16-10-2013 în dosarul nr. 15161/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
Sentința civila Nr._/2013
Ședința publică din 16.10.2013.
PREȘEDINTE: A. U.
Grefier: M. I.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant P. M. CONSTANTA R. S. MAZARE și pe pârât R. N., având ca obiect obligație de a face.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publica din 09.10.2013, consemnate in încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integranta din prezenta hotărâre, când instanța raportat la disp. art. 396 alin 1 si 2 Cod procedura civila, a amânat pronunțarea la data de 16.10.2013 când s-a pronunțat .
INSTANȚA,
Asupra cererii de față,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 07.06.2013 sub număr de dosar_ /2012, reclamantul P. M. C. a chemat în judecată pârâta R. N., solicitând instanței să dispună obligarea acestuia la desființarea lucrărilor de construcții realizate nelegal și cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâta a fost sancționată prin procesul verbal de contravenție nr._/09.12.2010 constatându-se că a efectuat lucrări de construcții fără autorizație de construire constând în edificarea unui garaj BCA cu suprafața de 28 mp, dispunându-se totodată sistarea lucrărilor de construcții și aducerea terenului la starea inițială.
D. fiind faptul că pârâta nu s-a conformat măsurilor arătate, reclamantul a introdus prezenta cerere de chemare în judecată.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1528 al.1 C.civ., art. 27, 28, 32 din Legea nr. 50/1991.
Pârâta, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, raportat la dispozițiile art. 31 din Legea nr. 50/1991.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 31 din Legea nr. 50/1991, art. 205 și urm. C.pr.civ.
La termenul de judecată din data de 09.10.2013, instanța a pus în discuția contradictorie a părților excepția invocată prin întâmpinare și a rămas în pronunțare pe aceasta.
Din materialul probator existent la dosarul cauzei, Judecătoria reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal de contravenție nr._/09.12.2010, pârâta R. N. a fost sancționată cu amendă contravențională pentru executarea de lucrări de construire fără a deține autorizație în acest sens, fapta fiind prevăzută de art. 26 alin. 1 lit. din Legea nr. 50/1991. Totodată s-a luat împotriva pârâtei și măsurile sistării lucrărilor de construcții și aducerii imobilului la starea inițială.
În temei art. 248 alin. 1 C.pr.civ., instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune.
Obiectul litigiului dedus judecății îl constituie obligarea contravenientului la desființarea lucrărilor executate fără autorizație de construire, respectiv aducerea la îndeplinire a obligației de a face, dispusă prin Procesul-verbal de constatare a contravenției nr._ din 09.12.2010, întocmit de organele de control din cadrul Primăriei C..
În raport de acest obiect se reține aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 1 și 3 din Decretul nr. 167/1958 pentru dezlegarea excepției prescripției dreptului la acțiune, deoarece aceste dispoziții sunt singurele care reglementează termenul de prescripție pentru exercitarea dreptului la acțiune având un obiect patrimonial, cum este cazul în speță.
Decretul nr. 167/1958 constituie legea generală în materia prescripției extinctive și aplicarea sa este înlăturată acolo unde legiuitorul a instituit termene speciale de prescripție a dreptului la acțiune.
Cum însă în Legea nr. 50/1991, republicată, lege specială în materia executării lucrărilor de construcție, nu există o dispoziție referitoare la prescripția dreptului de a cere în justiție aducerea la îndeplinire a măsurilor de desființare a construcțiilor realizate nelegal, dispuse prin procesul-verbal de contravenție odată cu aplicarea amenzii contravenționale, dispozițiile Decretului nr. 167/1958 sunt aplicabile.
Dreptul la acțiune având un astfel de obiect se naște la momentul la care măsurile din procesul-verbal de contravenție au devenit definitive, adică fie la expirarea termenului prevăzut de lege pentru exercitarea plângerii împotriva procesului-verbal de contravenție, dacă partea interesată nu a uzat de această cale de atac, fie, în cazul în care a uzat de ea, de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care s-a respins plângerea.
În speță, nu s-a făcut dovada că intimata a atacat cu plângere procesul-verbal de contravenție prin care a fost amendat pentru săvârșirea contravenției constând în realizarea de construcții fără autorizație și prin care s-a dispus desființarea acestei construcții.
Raportat la considerentele expuse, instanța apreciază ca întemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune, motiv pentru care o va admite și va respinge acțiunea în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei, invocată de intimată.
Respinge acțiunea formulata de reclamantul P. M. CONSTANTA R. S. MAZARE in contradictoriu cu pârâta R. N. domiciliat in CONSTANTA, .. 14, ca fiind prescrisă.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronuntata, astazi, 16.10.2013, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei conform art. 396 alin. 2 C.proc.civ..
Președinte Grefier
A. U. M. I.
Red. Jud. A .U./ 10.12.2013 /4.ex.
| ← Anulare act. Sentința nr. 8791/2013. Judecătoria CONSTANŢA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 27/2013.... → |
|---|
