Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 02-12-2013 în dosarul nr. 9231/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2013
Ședința din data de 02.12.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. D.
GREFIER: M. DĂNUȚA M.
Pe rol judecarea cauzei civilă privind pe petent S.C. M.’S ROMÂNIA S.R.L. și pe intimat AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR – C. R. PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA SUD-EST G. având ca obiect plângere contravenționala ANPC NR._.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 25.11.2013 fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 02.12.2013 când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.04.2013, sub nr._, petentul S.C. M.’S ROMÂNIA S.R.L. a solicitat anularea procesului–verbal de constatare a contravenției . nr._/18.03.2013.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că în data de 18.03.2013, agenții de control din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor au efectuat un control în restaurantul M.’S situat în . nr. 36-40, județ C. în baza Reclamației nr. 487/28.02.2013 și a adresei ANPC – cabinet nr. 1/150/08.03.2013, în urma căruia a fost întocmit procesul-verbal nr._/18.03.2013.
În cadrul plângerii formulate, petentul invocă următoarele motive de nelegalitate: indicarea greșită a temeiului juridic, indicarea greșită a temeiului pentru efectuarea verificărilor, nedescrierea suficientă a faptei contravenționale, fapta nu se încadrează în temeiul legal indicat și nu poate fi sancționată conform acestuia.
Pe fondul cauzei, petenta arată că mesajul publicitar nu se poate încadra în noțiunea de practică comercială înșelătoare, întrucât mesajul publicitar nu conține informații false, nu este susceptibil să inducă în eroare consumatorul, mesajul publicitar nu-l determină pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o.
În drept petentul a invocat prevederile art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
În probațiune, petentul a depus la dosar, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/18.03.2013; mostra material publicitar distribuit clienților pe perioada campaniei Quarter Pounder, respectiv în 01.02._13; procesul verbal . nr._/13.03.2013 emis de ANPC-CJPC Suceava; procesul verbal . nr._/13.03.2013 emis de ANPC-CJPC Iași; procesul verbal . nr._/13.03.2013 emis de ANPC-CJPC Bihor; procesul verbal . nr._/13.03.2013 emis de ANPC-CJPC N..
Legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a formula apărări, însă a depus la dosar actele care au stat la baza emiterii procesului verbal de contravenție și copia procesului verbal contestat de petent.
În cauză a fost încuviințată și administrată pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul – verbal de contravenție . nr._/18.03.2013, petentul S.C M.’S S.R.L. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 5000 lei în temeiul art. 15 alin. 1 din Legea nr. 363/2007, reținându-se în sarcina sa faptul că folosește cartofi porționați congelați iar prin publicitatea efectuată prin pliant induce faptul că utilizează cartofi întregi. Agenții constatatori au constatat astfel o practică comercială a operatorului economic, așa cum este definită de art. 6 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 363/2007, prin inducerea în eroare a consumatorului privind natura produsului, fabricarea și compoziția acestuia, iar utilizarea de practici comerciale înșelătoare contravine art. 15 alin. 1 din Legea nr. 363/2007.
Încheierea procesul-verbal a fost precedată de un control efectuat în data de 04.03.2013, ca urmare a reclamației formulată de Organizația de Investigații Jurnalistice, înregistrată la CJPC C. cu nr. 487/28.02.2013. După efectuarea controlului, reprezentantul petentei a fost invitat la sediul intimatei în data de 18.03.2013, iar după încheierea procesului-verbal de contravenție, acesta a semnat procesul verbal, menționând faptul că are obiecțiuni.
În urma examinării din oficiu a procesului-verbal de contravenție din perspectiva cauzelor de nulitate expresă și absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, se constată că acesta nu este afectat de nici una dintre aceste cauze, motiv pentru care instanța va trece la analiza susținerilor petentului privind netemeinicia procesului-verbal, conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.
Analizând motivele de nelegalitate invocate în plângere prin prisma probelor administrate în cauză și prin raportare la dispozițiile normative incidente, instanța le găsește neîntemeiate pentru considerentele următoare:
- susținerile conform cărora în procesul verbal contestat a fost indicat art. 15 alin. 1 din Legea nr. 363/2007 atât ca act normativ care prevede, cât și ca act normativ care sancționează contravenția, fapt ce duce la nulitatea procesului-verbal, sunt neîntemeiate, întrucât, astfel cum rezultă din conținutul său, acest articol prevede atât contravenția (descrierea faptei), cât și sancțiunea aplicabilă. Astfel, constituie contravenție „utilizarea de către comercianți a unor practici comerciale incorecte, astfel cum au fost definite la cap. II”, iar în anexa procesului verbal contestat s-a arătat faptul că operatorul economic a încălcat prevederile art. 15 alin. 1 din Legea nr. 363/2007 prin realizarea unei practici comerciale, așa cum este definită de art. 6 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 363/2007 (articol care se regăsește în cap. II al legii, astfel cum prevede art. 15 alin. 1);
- susținerile conform cărora a fost indicat greșit temeiul pentru efectuarea verificărilor, precum și susținerile conform cărora ANPC depășise perioada în care ar fi trebuit să efectueze activități de supraveghere a pieței (13.03.2013) sunt irelevante pentru existența faptei contravenționale. Astfel, în condițiile în care la momentul efectuării controlului (04.03.2013), agenții constatatori au constatat că a fost săvârșită o contravenție, aceasta trebuie sancționată indiferent de modalitatea în care au fost sesizați cu privire la săvârșirea faptei și indiferent dacă exista sau nu un plan de acțiune intern al intimatei prin care s-ar fi stabilit o anumită perioadă de control. Cu toate acestea, instanța constată că în cauză controlul s-a efectuat la data de 04.03.2013, anterior datei de 13.03.2013, față de care petenta susține că era data limită în care s-ar fi putut realiza activități e supraveghere a pieței;
- susținerile conform cărora la momentul controlului materialele informative nu mai erau disponibile în restaurant precum și susținerile conform cărora fapta nu se încadrează în temeiul legal indicat și nu poate fi sancționată conform acestuia vor fi analizate cu ocazia analizei temeiniciei procesului-verbal, acestea neconstituind critici referitoare la legalitatea procesului-verbal.
- susținerile referitoare la descrierea insuficientă a faptei vor fi de asemenea respinse ca neîntemeiate, întrucât în conținutul procesului –verbal la rubrica descrierea faptei și în anexa la acesta, a fost descrisă în mod detaliat fapta săvârșită și au fost indicate toate elementele necesare încadrării juridice a acesteia.
Analizând motivele de netemeinicie invocate în plângere prin prisma probelor administrate în cauză și prin raportare la dispozițiile normative incidente, instanța le găsește neîntemeiate pentru considerentele următoare:
În drept, conform prevederilor art. 15 alin. 1 din Legea nr. 363/2007, „utilizarea de către comercianți a unor practici comerciale incorecte, astfel cum au fost definite la cap. II, este interzisă, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei.”
Conform prevederilor art. 6 alin. 1 lit. a și b din același act normativ „O practică comercială este considerată ca fiind acțiune înșelătoare dacă aceasta conține informații false sau, în orice situație, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informațiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente:
a)existența sau natura produsului;
b)principalele caracteristici ale produsului, cum ar fi: disponibilitatea, avantajele, riscurile, fabricarea, compoziția, accesoriile, asistența acordată după vânzare și instrumentarea reclamațiilor, modul și data fabricației sau prestării, livrarea, capacitatea de a corespunde scopului, utilizarea, cantitatea, specificațiile, originea geografică sau comercială, rezultatele care se pot obține din utilizarea sa, rezultatele și caracteristicile esențiale ale testelor sau controalelor efectuate asupra produsului;”
Susținerile petentei conform cărora la momentul controlului materialele informative nu mai erau disponibile în restaurant nu au fost dovedite de aceasta prin nici un mijloc de probă avut la îndemână. Sub acest aspect, instanța reține că în condițiile în care fapta este percepută de agentul constatator prin propriile simțuri (existența pliantelor), procesul-verbal de constatare a contravenției reprezintă un înscris care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, în sensul că până la proba contrarie acesta este considerat că reprezintă adevărul, în sensul că oglindește în mod corect cele întâmplate. Inversarea prezumției nu operează automat doar prin simpla contestare a procesului-verbal, ci petentul, cu respectarea prevederilor art. 249 C.proc.civ., trebuie să facă dovada contrarie a celor reținute în cadrul procesului-verbal de contravenție.
Susținerile conform cărora fapta nu se încadrează în temeiul legal indicat și nu poate fi sancționată conform acestuia vor fi respinse ca neîntemeiate, întrucât descrierea faptei contravenționale din cadrul pct. I a procesului-verbal se completează cu anexa la procesul-verbal, unde se arată în mod expres că reprezintă o continuare a pct. I , și unde se arată modalitatea în care consumatorul a fost indus în eroare, respectiv cu privire la natura produsului, fabricarea și compoziția acestuia.
Analizând conținutul pliantului care a condus la sancționarea petentei, instanța constată că în cuprinsul acestuia se menționează următoarele: „Calitatea începe de la cartofii pe care îi folosim. Pentru a pregăti cartofii prăjiți, la M.’s folosim cartofi întregi, sănătoși, de cea mai bună calitate. Avem grijă să alegem soiurile cele mai bune și apoi să selecționăm cartofii manual”.
Astfel, din conținutul acestui mesaj rezultă că pentru pregătireacartofilor prăjiți, se folosesc cartofi întregi, adică petenta, în procesul de pregătire a cartofilor prăjiți, care se realizează evident în restaurantul în care se face servirea, folosește cartofi întregi. Or, în sarcina acesteia s-a reținut prin procesul-verbal contestat faptul că servește cartofi care au fost porționați și congelați anterior, iar în restaurantul în care se face servirea aceștia sunt doar prăjiți.
Petenta nu a fost sancționată pentru faptul că la pregătirea anterioară a cartofilor nu ar fi folosit cartofi întregi, sănătoși, selecționați atent, etc., ci pentru faptul că prin pliantele distribuite în restaurant, a creat impresia că procesul de prăjire a cartofilor (care implică două activități – porționare și prăjire efectivă) se realizează în întregime în restaurant.
Această inducere în eroare se realizează prin asocierea cuvintelor „pregăti” și „prăjiți” în aceeași frază, realizându-se astfel o falsă reprezentare a realității în ceea ce privește natura produsului, fabricarea și compoziția acestuia.
Afirmațiile petentei conform cărora este de notorietate că produsul este comercializat într-un restaurant de tip fast-food și că orice consumator al acestor produse cunoaște că acestea sunt servite „la minut”, vor fi respinse ca neîntemeiate, întrucât petenta are în vedere prin aceste afirmații doar consumatorii care consumă frecvent produsele sale, excluzând consumatorii care s-ar afla pentru prima dată într-un astfel de restaurant. De altfel, ceea ce este notorietate pentru petentă, nu este neapărat de notorietate pentru consumatorii medii.
De asemenea, vor fi respinse și afirmațiile conform cărora un consumator mediu al produselor de tip fast-food nu ar putea considera că acești cartofi sunt decojiți și porționați pe loc, întrucât, pe de o parte, decojirea și porționarea pe loc a cartofilor nu reprezintă o activitate imposibil de realizat, care să excludă în mod evident și fără echivoc această ipoteză, și, pe de altă parte, legea protejează atât consumatorii care folosesc în mod frecvent produse de tip fast-food, cât și consumatorii care nu sunt familiarizați cu astfel de produse.
Instanța va respinge de asemenea ca neîntemeiate și afirmațiile petentei conform cărora mesajul publicitar nu îl determină pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o, întrucât conform prevederilor art. 3 din O.G. nr. 21/1992 consumatorii au dreptul de a fi protejați împotriva riscului de a achiziționa un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea să le prejudicieze viața, sănătatea sau securitatea ori să le afecteze drepturile și interesele legitime, precum și de a fi informați complet, corect și precis asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor, astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să corespundă cât mai bine nevoilor lor, iar între consumarea unor cartofi porționați și prăjiți și consumarea unor cartofi porționați, congelați, decongelați și prăjiți, este în mod evident o diferență de care consumatorul trebuie informat.
Nu în ultimul rând, instanța va avea în vedere faptul că prin Decizia nr. 2/21.03.213 emisă de Comisarul șef al Comisariatului R. pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Sud-Est G. și comunicată petentei la data de 01.04.2013, s-a dispus încetarea sau instituirea procedurilor legale corespunzătoare pentru încetarea practicilor comerciale incorecte de către S.C. M.’S ROMÂNIA S.R.L., în baza constatărilor din documentul de control . nr._/18.03.2013, respectiv publicitatea înșelătoare efectuată prin intermediul materialelor publicitare distribuite la restaurantul cu servire rapidă din C., ., privind natura materiei folosite la producerea cartofilor prăjiți, iar petenta nu a făcut dovada faptului că a înțeles să conteste această decizie la instanța de contencios administrativ, însușindu-și astfel criticile referitoare la practica comercială incorectă și înșelătoare menționată la art. 2 din decizie.
Pentru toate aceste considerente, instanța constată că existența faptei reținute în sarcina petentului este dovedită, că această faptă întrunește elementele constitutive ale contravenției stabilite prin procesul-verbal contestat și că sancțiunea a fost legal aplicată, motiv pentru care plângerea contravențională formulată de petentul S.C. M.’S ROMÂNIA S.R.L. urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRAȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul S.C. M.’S ROMÂNIA S.R.L. cu sediul în sector 1, București, . AMERICA HOUSE, nr. 4-8, .-verbal de contravenție . nr._/18.03.2013, în contradictoriu cu intimatul AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR – C. R. PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA SUD-EST G. cu sediul în G., ., nr. 45bis, ., ._, J. G., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.12.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. DUMITRUMIRELA DĂNUȚA M.
M.M. 02 decembrie 2013
Red. Jud. D.D.2ex/ 02.04.2014
Emis 2 comunicări, la data de 02.04.2014
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CONSTANŢA | Partaj judiciar. Sentința nr. 2808/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
