Plângere contravenţională. Sentința nr. 13/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 13/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 13-11-2013 în dosarul nr. 13443/212/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr. _
Sentința civilă nr. _
Ședința publică din data de 13.11.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Denissa-Tinonia BRESUG
GREFIER: L. D.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravetionala, formulată de petentul . B., cu sediul în Localitatea Bistrița, ., județul C. în contradictoriu cu intimatul D. R. CONSTANTA - BIROUL VAMAL CONSTANTA SUD, cu sediul în Localitatea C., . A, Jud.C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 07.11.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 13.11.2013, când după ce a deliberat în secret, conform art. 256 Cod procedură civilă, a adoptat următoarea hotărâre:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată sub nr._ reclamanta .., a formulat plângere împotriva măsurii confiscării dispuse prin procesul verbal de contravenție nr. 66/15.05.2012 ./200, nr._, întocmit de DIRECȚIA REGIONALĂ C., solicitând să se dispună anularea lui ca nelegal și netemeinic cu privire la măsura confiscării bunurilor menționate și să se dispună restituirea acestora către reclamant în calitate de proprietar.
In fapt, urmare a unui import de mărfuri efectuat de societatea reclamantă din C., prin punctul vamal C. Sud, comisionarul vamal S.C. SCHENKEN IOMTRANS S.A. București a fost sancționat contravențional cu amendă de 6.000 lei pentru săvârșirea faptelor prevăzute de dispozițiile art. 653 lit."a" și 65^ lit."f din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal, privitoare la sustragerea de la controlul vamal a unor bunuri, respectiv depunerea declarației vamale și a documentelor însoțitoare conținând date eronate privind cantitateamărfurilor.Consideră că sancționarea contravențională și aplicarea măsurii confiscării bunurilor indicate este nelegală și netemeinică deoarece cantitativ, respectiv numeric nu este nici un bun în plus, care să fi fost sustras de la vămuire, ori nedeclarat în acte, ci neconcordanța apare doar urmare a modului diferit de menționare pe factură de către exportator, respectiv denumirea generică a unui grup de mărfuri diferite. Menționarea în acte oarecum diferit se datorează și dificultăților de traducere sau modului diferit de evidențiere în documente la exportator față de importator. Precizează că acest proces-verbal de contravenție are la bază procesul verbal de control vamal întocmit de Biroul Vamal C. Sud ..C. l nr. 583/2012, pe care 1-au contestat și a fost înregistrat la Judecătoria C. în dosarul nr. 11._, cu termen de judecată la 27.09.2012, iar apărările din prezenta cauză sunt similare apărărilor făcute în acel dosar potrivit celor menționate în continuare. Astfel, întrucât destinația mărfii era Biroul Vamal Bistrița cum rezultă și din declarația de tranzit nr. 12ROCT_ poz . 53 societatea reclamantă intenționa să solicite desigilarea containerului înainte de vămuirea bunurilor pentru verificarea dacă marfa corespunde cu pozițiile înscrise pe factură și tocmai pentru a traduce în cel mai mic detaliu descrierea mărfii. Apoi, au fost anunțați că se va desigila containerul pentru a se face un culoar pe mijloc în vederea controlului, doar cu 20 ore înainte. Se arată că era foarte greu să se mobilizeze să meargă în port să descrie mărfurile în timp așa de scurt, știind de altfel, că acest lucru îl vor face la Biroul Vamal Bistrița. Știau că toate bunurile sunt înscrise în factură și au trimis doar un delegat din Tulcea, care era mult mai aproape, să asiste la modalitatea de încărcare și descărcare a bunurilor, pentru a evita pagubele ca urmare a manipulării necorespunzătoare a bunurilor dar acest delegat nu a știut absolut nimic de ceea ce era în container .
Consideră reclamanta în cazul în care erau anunțați în timp util de efectuarea controlului ar fi trimis reprezentantul lor care a fost prezent și la încărcarea containerului în C. și în acest mod s-ar fi evitat neînțelegerile ivite și implicit reținerea unor bunuri.
Apreciază că întreaga confuzie se datorează modului de întocmire a facturii de către partenerul chinez care a inclus în denumirea generică mai multe bunuri care de altfel erau din același material și aveau aceeași poziție tarifară, după cum vor arăta în continuare:a) s-a reținut existența a 62 buc. casete metalice pentru bijuterii, pe când în realitate acele "casete" erau cutiile de la ramele pentru fotografii în care se pun un set de poze, din care una dorită se pune în ramă. Aceasta este realitatea care rezultă din poza făcută de furnizor în momentul cumpărării. Prin urmare în mod nelegal s-au reținut casetele și le-au fost lăsate doar ramele foto, ele fiind prevăzute la poziția 3 din factură. b).-cele 23 bucăți vaze ceramică fină sunt prevăzute la poziția l din factură, "ceramica", unde sunt menționate 800 seturi. Sub denumirea de "ceramică" -o denumire generică, sunt incluse produsele din ceramică, respectiv seturi de farfurii, platouri, cești, căni, vaze și veioze, corpuri veioze, sunt din ceramică. La recepția mărfii din numărul total de 800 seturi s-a constatat o lipsă de 34 produse: 23 buc. Vaze ceramice și 11 veioze, care sunt de fapt reținute în Portul C.. Au fost recepționate 766 de seturi. Taxa vamală și T.V.A.- ul au fost plătite pentru toate cele 800 de seturi, c).- cele 880 bucăți inele metalice pentru șervețele sunt menționate la poziția 5 din factura tradusă, aspect ce reiese și din "packing list" denumit, privind greutatea și volumul mărfii unde se menționează sub denumirea «table fabric» 50 de seturi în 8 colete cu o greutate de 100 kg (un set de șervețele nu poate cântării 2 kg) fapt ce denotă că în setul de șervețele sunt incluse și cele 880 inele. d).- bunurile reținute și menționate la punctele 4,5,9,10, 11 și anume: 20 bucăți suport metalic pentru șervețele, 30 seturi suport metalic tip lebădă pentru decor, bucăți sfeșnice metalice, 6 bucăți suport metalic pentru scobitori, 3 seturi suport din lemn pentru dopuri, toate erau menționate în factură la nr.6, tacâmuri de inox. Acest lucru rezultă cu certitudine și din procesul-verbal de recepție la destinație când s-a constatat că din totalul de 100 seturi de tacâmuri 37 de seturi au fost complete, iar 63 au fost descompletate, lipsind următoarele: 20 bucăți suport metalic pentru șervețele, 30 seturi suport metalic tip lebădă pentru decor, 4 sfeșnice metalice, 6 bucăți suport metalic pentru scobitori, 3 seturi suport pentru dopuri. Toate acestea făceau parte din seturile de tacâmuri, fiind din același material, ambalate în același ambalaj, au fost descompletate, ceea ce aduce un mare prejudiciu deoarece, ceea ce a mai rămas (doar tacâmurile) nu mai au valoare comercială plătită furnizorului. e).- bunurile menționate la punctele 6, 7 și 8 din procesul verbal de control și anume: 280 buchete + 80 fire artificiale (trandafiri), 60 buchete flori artificiale lăcrimioare), 45 buchete flori ornamentale artificiale au fost reținute deși ele figurau la poziția 7 din factură. Acest lucru s-a constatat și la recepția mărfii când s-a observat lipsa celor 385 de buchete și 80 fire de flori artificiale, care au fost incluse în oferta comercială a vânzătorului și a producătorului; arata reclamanta că se observă liber că 3.000 de pungi de ambalat nu pot avea valoarea de 2.100 USD; aceste pungulițe de ambalat, ca dimensiune A 4, și A3, nu pot avea valoare comercială fără flori. f). - cele 16 oglinzi erau anexe la mese și figurau la poziția 9 din factură, masă de sufragerie". g).- cele 13 veioze au fost tratate la punctul b).
Față de cele arătate solicită să se constate că bunurile precizate sunt nelegal reținute și să se dispună restituirea lor.
In drept, invocă dispozițiile H.G. nr. 707/2006 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal și O.G. nr.2/2000, privind contravențiile.
Din analiza actelor dosarului:
Reclamanta - . efectuat un import de mărfuri, din C. ( furnizor „Shenzen Toolong Trading Co”LTD), iar pentru săvârșirea actelor specifice prevăzute în reglementările vamale, în scopul aducerii la îndeplinire a operațiunilor de vămuire a încheiat un contract de reprezentare directă . C.. La 12.04.2012, . C. a depus la Biroul Vamal C. Sud, declarația vamală de tranzit MRN 12ROCT_- pentru bunurile aflate în containerul WHLU5226033, sosit în portul C. Sud Agigea.
Lucrătorul vamal din cadrul Biroului Vamal C. Sud a luat decizia de control a documentelor însoțitoare și a mărfurilor declarate.
Prin procesul verbal de control RC 1 nr.2582, încheiat la 20.04.2012 – semnat fără obiecțiuni de reprezentantul ., au fost identificate și reținute mărfurile descoperite ca fiind sustrase controlului vamal.
La aceeași dată au fost emise adeverințele de reținere a bunurilor care au fost date în custodie reprezentantului .>
Se are în vedere că . investit instanța cu soluționarea plângerii împotriva procesului verbal de control, solicitând lipsirea de eficiență a acestuia, cu consecința restituirii bunurilor reținute.
La 15.05.2012, agentul constatator al Direcției Regionale Vamale C. – Birou Vamal C. Sud a încheiat procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.66, prin care a aplicat declarantului vamal .”SA – în calitatea sa de principal obligat, amenda contravențională de 6.000 lei. S-a dispus, de asemenea, sancțiunea complementară a confiscării bunurilor aparținând .>
Împotriva actului sancționator, a fost formulată plângere contravențională atât de către ., cât și de .-au format dosarele nr.12._ –petentă . și nr._ - petentă .>
Plângerea contravențională formulată de petenta contavenientă . – înainată Tribunalului C. spre reunire .
Prin art.68 din Regulamentul (CEE) nr.2913/1992 privind Codul Vamal Comunitar se dispune:
„Pentru verificarea declarațiilor pe care le-au acceptat, autoritățile vamale pot:
a) efectua un control al documentelor care fac obiectul declarației și al documentelor de însoțire. Autoritățile vamale pot solicita declarantului să prezinte și alte documente în scopul verificării acurateței datelor de referință din declarație;
b) examina mărfurile și preleva mostre pentru analize sau pentru verificări detaliate”.
Potrivit art.14 din Anexa la Ordinul Vicepreședintelui ANAF nr.300/2009 privind aprobarea normelor tehnice pentru aplicarea regimului de tranzit comunitar „ Dacă lucrătorul vamal ia decizia de a controla documentele însoțitoare și/sau mărfurile declarate, această decizie este comunicată principalului obligat (…)”.
Prin urmare, Tribunalul a constatat că procesul verbal de control prin care s-a dispus reținerea bunurilor a căror restituire o solicită reclamanta a fost încheiat de un organ competent, în limitele și cu respectarea atribuțiilor conferite prin lege, concluzie susținută și de dispozițiile art.42 din Regulamentul CEE nr.2913/1992 care reglementând condițiile în care se realizează verificare mărfurilor în vederea acordării unei destinații vamale nu disting cu privire la biroul vamal la care se poate solicita o asemenea verificare. Nici criticile de netemeincie aduse deciziei de control luată de lucrătorul vamal și consemnărilor din procesul verbal de control nu se verifică a fi întemeiate.
Analiza relevă că factura (invoice tradus) TL_/15.03.2012, însușită de reclamantă prin ștampilă și semnătură, nu cuprinde și bunurile identificate cu ocazia controlului, menționate în procesul verbal și în adeverințele de reținere bunuri nr._ și nr._/20.04.2012.
Potrivit contractului din 9.04.2012, reclamanta a desemnat ca reprezentant pentru operațiunea de tranzit pe ., care avea posibilitatea să solicite verificarea mărfurilor înainte de depunerea declarației vamale la Biroul Vamal C. Sud, spre a evita astfel orice confuzie asupra „ modului de întocmire a facturii de către partenerul chinez care ar fi inclus în denumirea generică mai multe bunuri care erau din același material și aveau aceeași poziție tarifară”.
Concluzionând, Tribunalul a apreciat că procesul verbal de control ..C.1 nr.2583/20.04.2012, dresat de lucrătorul vamal urmare a deciziei de a controla documentele însoțitoare și/sau mărfurile declarate, a fost încheiat în condiții de deplină legalitate, neexistând motive pentru lipsirea sa de eficiență.
De altfel, chiar dacă s-ar fi primit susținerile reclamantei, înlăturarea efectelor vătămătoare ale actului pretins a fi nelegal și netemeinic nu s-ar mai fi putut realiza prin obligarea pârâtei de a dispune restituirea bunurilor reținute prin procesul verbal de control și ARB nr._ și nr._/20.04.2012. Se constată că petenta nu a negat împrejurarea că a completat în mod eronat declarația vamală.
Conform art. 653 lit. a din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României „constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 3000 lei la 8000 lei următoarele fapte: a) sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasat sub un regim vamal. În acest caz bunurile se confiscă.”
Conform art. 653 lit. f din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României, constituie contravenție „depunerea declarației vamale și a documentelor însoțitoare conținând date eronate privind cantitatea mărfurilor dacă fapta nu constituie infracțiune prevăzută de Codul vamal. În cazul în care prin această faptă este influențată stabilirea drepturilor de import și alte drepturi legal datorate reprezentând impozite și taxe care se încasează de către autoritatea vamală la punerea în liberă circulație a mărfurilor, mărfurile constatate în plus față de cele înscrise în declarația vamală se confiscă”.
Conform Ordinului nr. 3000/2009, principalul obligat reprezintă persoana care își exprimă voința de a efectua o operație de tranzit, prin depunerea declarației de tranzit.
Potrivit art. 199 din Regulamentul CEE nr. 2454/1993, depunerea declarației îl obligă pe declarant sau reprezentantul acesteia să răspundă de corectitudinea informațiilor înscrise în declarație.
Instanța nu poate reține lipsa vinovăției invocată de petentă în sensul că ar fi întocmit declarația vamală de tranzit „în numele și pe seama S.C. C. S.R.L.”, întrucât, în calitate de titular al operațiunii vamale, îi incumbă obligația răspunderii față de mărfurile nevămuite pe care le manipulează.
Se constată totodată că petentul, nu a uzat de dispozițiile art. 42 din Regulamentul CEE nr. 2913/1992, în sensul de a solicita, înainte de depunerea declarației vamale, aprobarea de a efectua verificarea mărfurilor supuse vămuirii, iar în ceea ce privește posibilitatea de rectificare sau de retragere a declarației vamale, se constată că aceasta trebuia efectuată anterior controlului vamal fizic, conform art. 65 și 66 din același act normativ.
În raportat de cele arătate și reținute cu autoritate de lucru judecat prin hotărâri judecătoresti care au analizat procesul verbal de control reținând legalitatea acestuia și existența contravenției reținute cu ocazia controlului, instanța apreciază că măsura confiscării bunurilor este întemeiată, motiv pentru care respinge plângerea ca nefondată .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea, formulată de petentul . B., cu sediul în Localitatea Bistrița, ., județul C. în contradictoriu cu intimatul D. R. CONSTANTA - BIROUL VAMAL CONSTANTA SUD, cu sediul în Localitatea C., . A, Jud.C., ca nefondată .
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.11.2013
PREȘEDINTE, GREFIER,
Denissa-Tinonia BRESUG L. D.
Red.jud. D.T.B/03.04.2014
Dact.D.L./ex.4/14.04.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3782/2013. Judecătoria CONSTANŢA | Pretenţii. Sentința nr. 6983/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
