Plângere contravenţională. Sentința nr. 16/2013. Judecătoria CONSTANŢA

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

Instanța invocă din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. și rămâne in pronunțare.

I N S T A N T A

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 23.04.2012 la Judecătoria Cornetu sub nr._, petenta . solicitat în contradictoriu cu intimata C. S.A – CESTRIN anularea proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/21.03.2012; R12 nr_/21.03.2012 si R 12 nr_/21.03.2013.

Prin sentinta civila nr 2580/12.04.2013 Judecatoria Cornetu a admis exceptia de necompetenta teritoriala si a declinat cauza spre competenta solutionare la Judecatoria Constanta .

Pentru a pronunța această soluție, instanța de trimitere a reținut incidența disp.art.XXIII alin.1) din Legea nr.2/2013, pe care le-a coroborat cu cele ale III din același act normativ.

La termenul din data de 16.10.2013, verificându-și din oficiu competența, instanța a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei C., cu consecinta declinarii la instanta initial investita .

Analizând cu precădere, conform dispozițiilor art. 137 alin. 1) Cod procedură civilă, excepția necompetenței teritoriale, instanța reține următoarele:

Plângerea contravențională formulată de petenta . fost introdusă pe rolul instanțelor judecătorești, mai exact al Judecătoriei Cornetu, la data de 23.04.2012.

La acel moment erau în vigoare disp.art.10 din OG nr.15/2002, potrivit cu care „Contravențiilor prevăzute la art. 8 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările ulterioare”, precum și cele ale art.32 alin.2) din OG nr.2/2001, potrivit cu care plângerea trebuia introdusă la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Ulterior, prin Legea nr.2/2013, au fost modificate prevederile mai sus enunțate, în sensul că potrivit art.III din lege, „După articolul 10 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 101, cu următorul cuprins: <>rt. 101 Prin derogare de la dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul >. ”

De asemenea, conform art.XXIII din Legea nr.2/2013, „(1)Procesele în primă instanță, precum și căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței instanțelor legal învestite se judecă de instanțele devenite competente potrivit prezentei legi”.

În temeiul acestor două texte de lege si cu ref la art XXIII alin 4 rap la art III din Legea 2/2013, Judecătoria Cornetu a apreciat ca poate dispune asupra adimterii exceptiei de necompetenta teritoriala, cu consecinta inaintarii cauzei la Judecatoria Constanta, instanta competenta in raport de sediul petentei si in raport de noile dispozitii tranzitorii .

Din perspectiva Judecătoriei C. dispozițiile anterioare nu sunt aplicabile în speță, pentru argumentele ce urmează a fi expuse.

Unul din principiile fundamentale privind aplicarea legii civile în timp este acela al incidenței asupra tuturor situațiilor născute pe timpul activității sale. Retroactivitatea, ca și ultraactivitatea, sunt excepții de la acest principiu, care pentru a opera, trebuie să fie în mod expres prevăzute de lege.

O astfel de situație este reglementată de prevederile art.XXIII din Legea 2/2013, care prevăd că noile dispoziții normative se vor aplica și litigiilor începute anterior intrării în vigoare a legii, sub imperiul altor dispoziții procedurale referitoare la competență.

Cu toate acestea, în aprecierea instanței prevederile art.XXIII se referă strict la cererile și căile de atac în materie de contencios administrativ, fără a exista posibilitatea extinderii aplicării lor, prin analogie, și sferei contravenționale.

Faptul că legiuitorul nu a asimilat în această situație materia contravențională cu cea a contenciosului administrativ rezultă fără echivoc din chiar denumirea marginală a art.III din Legea 2/2013, respectiv „Modificarea și completarea unor acte normative în materie contravențională și în materia contenciosului administrativ și fiscal”. În mod evident, dacă am urma raționamentul instanței de trimitere și am accepta că plângerile contravenționale se circumscriu, potrivit voinței legiuitorului, sferei contenciosului administrativ și fiscal, denumirea mai sus amintită ar fi fost redundantă, fiind suficient a se intitula „modificarea și completarea unor acte normative în materia contenciosului administrativ și fiscal”, fără se mai face vreo distincție între cele două categorii.

Concluzia este susținută, în aprecierea instanței și de alineatele 2 și 3 ale art.XXIII din Legea 2/2013, care detaliază aplicarea primului alineat, în sensul că „(2)Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal la data intrării în vigoare a prezentei legi și care, potrivit prezentei legi, sunt de competența curților de apel se trimit la curțile de apel. (3)Procesele în curs de judecată în primă instanță în materia contenciosului administrativ și fiscal aflate la data intrării în vigoare a prezentei legi pe rolul curților de apel și care, potrivit prezentei legi, sunt de competența tribunalelor se trimit la tribunale”. Rezultă așadar că doar în materia contenciosului administrativ și fiscal operează excepția privind aplicarea legii în timp, respectiv aplicarea dispozițiilor referitoare la competență și la procesele deja începute, fără ca plângerile contravenționale să intre în sfera acestei materii.

Nu în ultimul rând, urmează a fi reținut și argumentul derivat din Legea nr.554/2004, act normativ ce constituie dreptul comun în materie de contencios administrativ și a cărui aplicare nu este atrasă de nicio dispoziție legală asupra plângerilor contravenționale, a căror modalitate de soluționare este guvernată de OG 2/2001.

Pentru aceste considerente, reținând că față de momentul formulării plângerii contravenționale, competența de soluționare a acesteia era determinată în raport de prevederile art.32 alin.2) din OG 2/2001 și că art.XXIII in intregul sau nu se aplică la speța de față, instanța urmează a admite excepția invocată și a declina prezenta cauză în favoarea Judecătoriei Cornetu.

În egală măsură, în baza disp.art.21 C.Proc.Civ., raportat la art.20 alin.2) C.Proc.Civ., instanța urmează a constata ivit conflictul negativ de competență și a dispune înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului, în conformitate cu disp.art.20 alin.3) C.Proc.Civ .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite exceptia de necompetenta teritoriala a Judecatoriei Constanta în solutionarea prezentei plangeri .

Declina competenta de solutionare a prezentei plangerii formulate de petenta . sediul social in mun Constanta, ., jud Constanta, J_, CUI RO_ si sediul procesual ales la S.C.P.A „ V. ȘI ASOCIATII „, cu sediul profesional in Bucuresti, ., sector 1în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R – CESTRIN cu sediul in Bucuresti, sector 6, b- dul I. M., nr 401 A, in favoarea Judecatoriei Cornetu .

Constata ivit conflictul negativ de competenta .

In vederea solutionarii conflictului negativ de competenta va inainta cauza Inaltei Curti de Casatiei si Justitie .

Definitiva .

Pronuntata în ședință publică, astăzi, 16 octombrie 2013 .

PREȘEDINTE, GREFIER,

L.-V. M. F. M.

Red. L.V.M. /17.10.2013.

tehnored.F.M/21.10.2013.