Plângere contravenţională. Sentința nr. 20/2013. Judecătoria CONSTANŢA

În motivarea plângerii, petentul a arătat că a pătruns în intersecție pe culoarea verde a semaforului, iar conducătorul autoturismului cu nr de înmatriculare_ a pătruns în intersecție pe culoarea roșie a semaforului.

Plângerea nu a fost întemeiată în drept.

Pentru probațiunea cererii petentul a depus la dosarul cauzei copie a procesului - verbal contestat, copie carte de identitate.

În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor,în vigoare la data formulării prezentei cereri, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995, este scutită și de plata timbrului judiciar.

Intimata nu a formulat întâmpinare, dar a depus la dosarul cauzei documentația ce stă la baza întocmirii procesului- verbal contestat, constând în: raport ( f. 4), declarații (f. 17- 18), planșă fotografică (f. 55- 57).

În temeiul art. 167 C.pr.civ și art. 33-34 din O.G. nr. 2/2001 instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, apreciind că aceasta este pertinentă, concludentă și utilă pentru soluționarea cauzei, precum și proba testimonială, fiind audiat martorul A. V., precum și intervenientul forțat Dorobeți A. (f. 39).

Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, reține următoarele:

Prin procesul- verbal de contravenție . nr._/14.06.2012 petentul a fost sancționat contravențional, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 52 din R.O.U.G. 195/2002 și art. 108 alin 1 lit. c, constând în aceea că a condus autoturismul marca Dacia cu nr de înmatriculare_ pe . și ajungând la intersecția cu . pe culoarea roșie a semaforului electric și acroșează în partea stângă spate autoturismul marca Volvo cu nr de înmatriculare_ care circula regulamentar pe . verde a semaforului.

Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, termenul în care a fost formulată plângerea contravențională, instanța constată că a fost respectat termenul de 15 zile de la data înmânării procesului – verbal.

În ceea ce privește legalitatea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, iar petentul nu invocat cauze de nulitate relativă.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Având în vedere aceste principii, instanța constată că afirmațiile petentului în sensul că acesta circula regulamentar pe culoarea verde a semaforului, iar conducătorul autoturismului marca Volvo a circulat pe culoarea roșie a semaforului electric sunt confirmate de martorul A. V., în privința căruia nu există dubii de subiectivism, de natură a-i discredita declarația și care a observat dinamica producerii accidentului,. Martorul se afla pe același sens de ciculație cu autovehiclul marca Volvo și a arătat că acesta din urmă nu a respectat culoarea roșie a semaforului, astfel încât a acroșat autoturismul condus de petent.

În lipsa unor alte probe care să susțină acuzația și situația descrisă în procesul- verbal de contravenție, având în vedere că probele administrate se coroborează cu afirmațiile petentului, instanța constată că nu a fost înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul, acesta făcând chiar dovada contrară a situației de fapt descrise în procesul- verbale prin declarația martorului, astfel încât nu se face vinovat de săvârșirea contravențiilor reținute în sarcina sa.

Prin urmare, apreciind ca întemeiată plângerea contestatorului formulată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/14.06.2012 încheiat de intimată, instanța urmează a o admite ca atare, dispunând anularea procesului- verbal de contravenție și a sancțiunilor aplicate prin acesta.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea contravențională formulată de petentul ȘOTILĂ G. domiciliat în C., ., județul C. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚEULUI C. cu sediul în C., ., nr. 246, județul C., intervenientul DOROBEȚI A. domiciliat în C., ., nr. 48, ., ., județul C. și asigurătorul . sediul în C., .. L45, ., ..

Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._/14.06.2012 întocmit de către intimat.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 20.11.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

B. MERAL Ș. F. C.

Red.Jud.B.M.6ex.06.12.2013

Tehnored.Ș.F.C.

4com.