Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 04-12-2013 în dosarul nr. 21359/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
Sentința civila Nr._/2013
Ședința publică din 04.12.2013
PREȘEDINTE: A. U.
Grefier: M. I.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent . și pe intimat C. G. AL GARZII FINANCIARE - SECTIA CONSTANTA, având ca obiect plângere contraventionala .
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publica din 27.11.2013, consemnate in încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integranta din prezenta hotărâre, când instanța raportat la disp. art. 260 alin 1 Cod procedura civila, a amânat pronunțarea la data de 04.12.2013 când s-a pronunțat .
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin adresa comunicată de GARDA FINANCIARĂ C. și înregistrată pe rolul instanței la data de 07.08.2013 sub nr._, s-a trimis spre competentă soluționare plângerea formulată de petenta . prin care s-a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/19.04.2011.
În motivarea plângerii, contestatorul a arătat că în data de 19.04.2011 la deschiderea unității a depus în casa de marcat suma de 77 lei cu dispoziție de încasare nr. 27/19.04.2011 pentru a achita diferența la o factură emisă de Quadrant Amroq Beverages SRL. Dispoziția de plată a rămas la birou, dar s-a comunicat vânzătoarei plat ace trebuia efectuată.
Între timp, reprezentantul legal al societății petente a părăsit unitatea, moment în care au sosit și cei 2 comisari, ajungând la unitate după 35 minute, procesul verbal fiind deja întocmit.
Le-a prezentat dispoziția de încasare, dar i s-a comunicat că aceasta trebuia să fie în casa de marcat și să fie prezentată la începerea verificării casei de marcat. Se mai menționează în cursul acelei zile a soit și delegatul furnizorului, achitându-se suma de 77 lei, sens în care s-a emis chitanța . nr._/19.04.2011.
În drept, plângerea nu a fost motivată.
Intimata, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca netemeinică.
În motivare se arată că petenta nu aduce elemente de natură a înlătura răspunderea contravențională stabilită în sarcina sa, susținând că suma de 77 lei nu a fost înregistrată în AMEF, deoarece ar fi existat documente justificative pentru această sumă, respective o dispoziție de încasare. Se solicită a se observa că în nota explicativă dată de administratorul societății petente, cu ocazia controlului, nu se face niciun fel de vorbire de vreun alt act justificativ, cu dimpotrivă, se susține că nu se cunoaște motivul pentru care nu s-au emis bonuri fiscale pentru cei 77 lei.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile OUG nr. 28/1999 și OG nr. 2/2001.
În temeiul art. 258 Cod procedură civilă, coroborat cu art. 33, 34 din OG 2/2001, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind că acestea sunt pertinente, concludente și utile pentru elucidarea situației de fapt și soluționarea cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/19.04.2011 întocmit de intimată, contestatorul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 8000, reținându-se în fapt că în aceeași dată, la punctul de lucru situat în Năvodari, . au fost emise bonuri fiscale de la AMEF pentru suma de 77 lei (monetar 180 lei, raport 103 lei), fapta fiind prevăzută de art. 10 lit. b din OUG nr. 28/1999.
Prin același proces verbal s-au aplicat și 2 măsuri complementare constând în confiscarea sumei de 77 lei și suspendarea activității petentului pe o perioadă de 3 luni
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Analizând temeinicia procesului verbal, instanța reține, în prealabil că, deși O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. 2/2001, beneficiind de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului la un proces echitabil.
Instanța apreciază că petenta nu a făcut dovada contrară celor reținute în procesul verbal de contravenție, situația de fapt menționată în procesul verbal fiind reală.
Cele menționate de petentă în cuprinsul plângerii, respectiv că suma găsită de comisarii intimatei în plus erau destinați achitării unei facturi urmează a fi înlăturate.
Astfel, se reține că la momentul întocmirii procesului verbal de contravenție, reprezentantul legal al petentei nu a avut nicio obiecțiune de formulat, deși, astfel cum a susținut în prezenta plângere, trebuia să aducă la cunoștința agenților destinația sumei de 77 lei și să prezinte în același timp dispoziția de încasare.
De asemenea, la momentul controlului, administratorul societății nu a putut preciza motivul pentru care nu s-au emis bonuri fiscale pentru suma de 77 lei, astfel cum rezultă din nota explicativă întocmită la momentul controlului (fila 12).
Rezultă, prin urmare, caracterul mincinos al afirmațiilor cuprinse în plângere în sensul că a prezentat agenților constatatori dispoziția de încasare, aceasta fiind, de fapt întocmită ulterior în vederea susținerii temeiniciei plângerii.
Prin urmare, instanța reține că petenta nu a înlăturat prezumția de temeinicie a procesului verbal contestat.
În drept, potrivit art. 10 lit. b din OUG 28/1999 constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni:
b) neîndeplinirea obligației operatorilor economici de a se dota și de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele stabilite la art. 6, cu excepția prevăzută la art. 1 alin. (4), neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale, precum și nereintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzacțiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ștergerii memoriei operative.
Având în vedere argumentele expuse, instanța urmează a respinge plângerea contravențională ca nefondată.
În temei art. 36 alin. 2 din OG nr. 2/2001, instanța urmează să oblige petenta la plata către stat a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulata de petentul . cu sediul in CONSTANTA, . in contradictoriu cu intimat C. G. AL GARZII FINANCIARE - SECTIA CONSTANTA, cu sediul in CONSTANTA, . ca neîntemeiată.
In temeiul art. 36 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, obliga petentul la plata către stat a cheltuielilor judiciare in cuantum de 50 lei.
Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la data comunicării.
Pronunțata, astazi, 04.12.2013, prin punerea soluției la dispoziția partilor prin mijlocirea grefei instantei conform art. 396 alin. 2 Cod procedura civila .
Președinte Grefier
A. U. M. I.
Red. Jud. A .U./ 24.02.2014 /4.ex.
| ← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2013/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4286/2013.... → |
|---|
