Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 11-10-2013 în dosarul nr. 6953/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2013
Ședința publică din data de 11.10.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: G. M.
GREFIER: C. B.
Pe rol, soluționarea plângerii contravenționale formulate de către petenta N. G., domiciliată în C., . nr. 38, jud. C., împotriva procesului-verbal . nr._/ 22.02.2013, emis de către intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C., cu sediul în C., ., jud. C..
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
În temeiul art. 131 alin.1 Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă să judece pricina din punct de vedere general, material și teritorial – potrivit art. 32 alin. 2 OG 2/2001.
Instanța, în temeiul art. 238 C.pr.civ., estimează durata procesului până la 31.12.2013.
În temeiul art. 258 C.pr.civ. instanța încuviințează părților proba cu înscrisuri, apreciind-o concludentă, pertinentă și utilă soluționări cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța în temeiul art. 244 C. proc. civ., constată terminată cercetarea judecătorească și, potrivit art. 394 C. proc. civ., declară încheiate dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra cauzei.
JUDECĂTORIA
Deliberând, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 07.03.2013, sub număr dosar 6953/ 212/ 2013, petenta N. G. a contestat procesul-verbal de contravenție . nr._/ 22.02.2013, emis de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C..
În motivarea plângerii, depusă ulterior la dosar (f. 10-11), arată petenta că procesul-verbal atacat este nelegal și netemeinic pentru că agentul constatator nu i-a permis să formuleze obiecțiuni și nici să semneze actul, cauzându-i o vătămare iremediabilă în acest fel. De asemenea, în procesul-verbal nu se descrie suficient fapta contravențională, respectiv nu se arată dacă pietonii cărora nu le-ar fi acordat prioritate, în calitate de conducător auto, se aflau pe același sens de mers pe care circula autovehiculul său.
Astfel, solicită reclamanta anularea procesului-verbal, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii cu avertismentul.
În drept, au fost invocate prevederile O.G. nr. 2/ 2001, iar în susținere au fost depuse înscrisuri, în fotocopie.
Plângerea a fost formulată în termen legal și este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, conform art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/ 1997 și art. 36 din O.G. nr. 2/ 2001, și a timbrului judiciar, conform art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/ 1995.
Legal citat, organul constatator a formulat întâmpinare (f. 18), prin care a solicitat respingerea plângerii, ca neîntemeiată. Totodată, a depus la dosar raportul agentului constatator, precum și înscrisuri din care rezultă că nu se poate valorifica înregistrarea video a faptei contravenționale.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, încuviințată ambelor părți.
Examinând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/ 22.02.2013, emis de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C. (f. 15), petenta a fost sancționată cu 4 puncte-amendă (300 lei), fiindu-i totodată reținut permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, în temeiul dispozițiilor art. 100 alin. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 195/ 2002, pentru încălcarea prevederilor art. 135 lit. h) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/ 2002 (R.A.O.U.G. nr. 195/ 2002), reținându-se în sarcina sa că, la data de 22.02.2013 – ora 12.41, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe . din C. - zona Piața Brotăcei, fără a acorda prioritate de trecere pietonilor angajați regulamentar în traversare pe marcajul pietonal.
Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/ 2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Art. 100 alin. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 195/ 2002 califică drept contravenție fapta constând în „neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului”, pe care o sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Art. 135 lit. h) din R.A.O.U.G. nr. 195/ 2002 impune conducătorului auto să acorde prioritate de trecere „pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului”.
Conform art. 98 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/ 2002, „clasele de sancțiuni sunt următoarele: a) clasa I - 2 sau 3 puncte-amendă; b) clasa a II-a - 4 sau 5 puncte-amendă; c) clasa a III-a - de la 6 la 8 puncte-amendă; d) clasa a IV-a - de la 9 la 20 puncte-amendă; e) clasa a V-a - de la 21 la 100 puncte-amendă”.
Instanța apreciază că temeiul legal al incriminării faptei este corect indicat, iar sancțiunile au fost stabilite în limite legale.
În ceea ce privește critica de nelegalitate adusă de reclamantă procesului-verbal, referitoare la vătămarea sa ca urmare a neconsemnării în procesul-verbal a obiecțiunilor persoanei sancționate, instanța o apreciază nejustificată, de vreme ce reclamanta a fost în măsură să formuleze critici în cadrul procedurii judiciare de față.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/ 2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/ 2002 au drept scop stabilirea regulilor privind circulația pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor și a celorlalte categorii de participanți la trafic, drepturile, obligațiile și răspunderile care revin persoanelor fizice și juridice, precum și atribuțiile unor autorități ale administrației publice, instituții și organizații.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/ 2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că petenta contestă realitatea constatărilor agentului de poliție astfel cum acestea sunt reținute în procesul-verbal atacat, în sensul că nu s-ar fi impus acordarea de prioritate unor pietoni angajați în traversare pe marcajul pietonal și aflați pe sensul opus de mers celui pe care se deplasa autoturismul condus de către N. G..
Judecătoria reținem că intimatul nu poate susține cu probe constatările agentului din cuprinsul procesului-verbal, care se bucură de o prezumție legală relativă de temeinicie. Astfel, potrivit raportului din data de 08.05.2013 (f. 22), nu se poate vizualiza înregistrarea video a faptei contravenționale reținute prin actul contestat.
Apoi, observă instanța că fapta nu este suficient descrisă în cuprinsul procesului-verbal, pentru a crea convingerea că reclamanta se face vinovată de comiterea contravenției pentru care a fost sancționată. Astfel, lipsește din procesul-verbal mențiunea esențială referitoare la locul în care se aflau pitonii angajați în traversarea drumului public pe marcajul pietonal, respectiv dacă aceștia se aflau pe același sens de mers ori pe sensul opus celui pe care se deplasa autovehiculului condus de N..
În aceste condiții, nici prin probe, dar nici prin prezumția legală intimatul nu poate susține temeinicia procesului-verbal, întrucât textul legal incriminator sancționează neacordarea de prioritate față de pietonii aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este netemeinic, plângerea urmând a fi admisă, cu consecința anulării actului atacat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
JUDECĂTORIA, ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea formulată de către petenta N. G., domiciliată în C., . nr. 38, jud. C., împotriva procesului-verbal . nr._/ 22.02.2013, emis de către intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C., cu sediul în C., ., jud. C..
Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._/ 22.02.2013.
Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11.10.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
G. M. C. B.
Red. Jud. M.G./16.05.2014;
Tehnored. Grf. C.B /19.05.2014/ 4 ex.
Comunicat 2 ex./ .
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4154/2013.... → |
|---|
