Plângere contravenţională. Sentința nr. 3962/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3962/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 18-03-2013 în dosarul nr. 18429/212/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
., C.; Tel. 0241 /_; Fax. 0241/_
Dosar civil nr. 18._
Sentința Civilă Nr. 3962
Ședința Publică din data de 18.03.2013
Instanța constituită din:
Președinte: C. I.
Grefier: M. D.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională împotriva Procesului – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/05.07.2012, acțiune formulată de petentul F. C., cu domiciliul în Eforie Nord, ., județ C., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C. – Poliția Stațiunii Eforie, cu sediul în Eforie Nord, ., județ C..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru intimat av. V. N., cu delegație la dosar (fila nr.8), lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că:
- procedura de citare cu martorul B. M. este legal îndeplinită, astfel cum rezultă din cuprinsul procesul verbaleprivind îndeplinirea procedurii, atașat la filele nr.55, din dosar
- pentru prezentul termen de judecată, martorul B. M. nu s-a înfățișat în instanță în vederea audierii
- la dosarul cauzei s-a depus procesul verbal privind îndeplinirea mandatului de aducere, în care se specifică faptul că martorul nu a fost găsit la adresa indicată în mandat (filele nr.56 – 57, din dosar)
Făcând aplicare dispoyițiilor art.188 alin.3 C.proc.civ. și constatând că nu mai sunt cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul convențional al petentului pune concluzii de admitere a acțiunii, cu consecința anulării procesului verbal de contravenție. Învederează instanței că, așa cum a rezultat din întregul material probator, petentul nu se face vinovat de fapta contravențională reținută în sarcina sa, întrucât autovehiculul a pătruns pe plajă din cauza unei greșeli de manevrare intervenite în încercarea de a-l coborâ de pe platformă. Arată, de asemenea, că petentul era autorizat pentru a desfășura activitate comercială pe plajă. Solicită obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În conformitate cu dispozițiile art.150 C.proc.civ., instanța socotindu-se lămurită, declară închise dezbaterile, reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 18.07.2012 sub nr.18._, petentul F. C., cu domiciliul în Eforie Nord, ., județ C., a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C. – Poliția Stațiunii Eforie, cu sediul în Eforie Nord, ., județ C., ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună:
- în principal, anularea Procesului – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/05.07.2012;
- în subsidiar, anularea în parte a actului sancționator, în sensul înlocuirii sancțiunii contravenționale dispuse cu sancțiunea avertisment;
- obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, se învederează că, la data de 05.07.2012, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 10.000,00 lei, reținându-se în sarcina sa că a campat autovehiculul marca Iveco pe plaja din Eforie Nord, zona Acapulco.
Sub aspectul temeiniciei actului sancționator, petentul contestă situația de fapt reținută în actul sancționator, arătând că rulota nu staționa pe plajă, ci, cu ocazia efectuării manevrelor de coborâre a autovehiculului de pe platformă, în scopul amplasării lui pe spațiul special amenajat la marginea plajei pentru desfășurarea activității comerciale, acesta a pătruns pe plajă din cauza unei erori de manevrare.
Sub aspectul legalității actului sancționator, petentul nu a invocat nicio cauză de nulitate.
În drept, petentul a invocat O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor; art.7 și art.8 din O.U.G. nr.19/2006 privind utilizarea plajei Mării N. și controlul activităților desfășurate pe plajă.
În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele înscrisuri: Proces – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/05.07.2012 (fila nr.4, din dosar); dovada comunicării procesului verbal (fila nr.5, din dosar); Autorizație Nr.39/07.06.2010 pentru desfășurarea de activități temporare pe domeniul public sau privat al orașului Eforie (fila nr.6, din dosar); Certificat de Înregistrare . Nr._ al S.C. Cris F. Eforie, înmatriculată la O.R.C. C. sub nr. J_ și având cod unic de înregistrare_ (fila nr.7, din dosar); Contract de Prestări Servicii Nr.163/08.06.2012 (fila nr.9, din dosar); Document de Înregistrare Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor pentru Unitățile de Vînzare cu Amănuntul Nr. VA 7960/10.06.2011 (fila nr.10, din dosar); Certificat Constatator (fila nr.11, din dosar); Încheiere Nr.1987/06.06.2008 pronunțată de Tribunalul C. (fila nr.12, din dosar); Proces Verbal de Constatare Nr.96/15.06.2012 (fila nr.13, din dosar).
Plângerea împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, în temeiul art.36 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. De asemenea, potrivit art.1 alin.2 din O.G. 32/1995, nu s-a aplicat timbru judiciar.
Prin rezoluție, instanța a pus în vedere intimatului să depună întâmpinare cu cel puțin cinci zile înainte de termenul stabilit pentru judecată și documentația care a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție contestat.
Deși legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare.
În dovedire, intimatul a depus la dosarul cauzei documentația care a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție contestat, cuprinzând: raportul agentului constatator (fila nr.20, din dosar); Procesul verbal încheiat la data de 30.06.2012 (filele nr.21 - 22, din dosar); declarație olografă semnată de petent (filele nr.23 - 24, din dosar); Raport privind rezultatul verificărilor efectuate în lucrarea cu nr._/01.07.2012 (fila nr.25, din dosar); Proces – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/05.07.2012 (fila nr.26, din dosar).
La termenul de judecată din data de 26.11.2012, în temeiul art.167 C.proc.civ., instanța a încuviințat atât pentru petentă, cât și pentru intimat, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, iar pentru petent și proba testimonială a martorilor D. Doinița F. și B. M., apreciindu-le ca fiind pertinente, concludente și utile justei soluționări a cauzei (fila nr.36, din dosar). De asemenea, în temeiul art.167 alin.1 C.proc.civ., raportat la art.33 alin.1 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a încuviințat din oficiu proba testimonială a martorului asistent B. M..
Martorii D. Doinița F. și B. M. au fost audiați la termenul de judecată din data de 04.02.2013. În privința martorului asistent B. M., instanța a făcut aplicare dispozițiilor art.188 alin.1 și alin.3 C.proc.civ..
Analizând cererea de chemare în judecată, înscrisurile depuse la dosar și normele legale invocate în susținere, instanța reține următoarele:
În urma verificării cerute de dispozițiile art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 rap. la art.101 C.proc.civ., instanța a constatat că plângerea a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 18.07.2012, în termenul legal de 15 zile, termen calculat de la data afițării procesului verbal de contravenție contestat (09.07.2012), întrucât acesta i-a fost comunicat petentului în condițiile prevăzute de art.27 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (fila nr.5, din dosar).
Instanța își va întemeia raționamentul care stă la baza motivării prezentei hotărâri pe dispozițiile art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, potrivit cu care instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.
I. Cu privire la procesul verbal de contravenție contestat:
1. Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța apreciază că actul atacat a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art.16 și art. 17 din OG nr.2/2001, astfel că nu există nicio cauză de natură să atragă nulitatea actului contestat. De altfel, petentul nu a indicat în cuprinsul plângerii contravenționale vreun motiv de nelegalitate care să vizeze neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de lege pentru încheierea valabilă a actului sancționator.
2. Asupra temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat:
2.1. În urma analizării actelor din dosar, instanța reține că, la data de 05.07.2012, petentul F. C. a fost sancționat contravențional de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C. prin Poliția Stațiunii Eforie, cu amendă în cuantum de 10.000,00 lei, întocmindu-i-se Procesul – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.7 alin.1 lit.b din O.U.G. nr.19/2006 privind utilizarea plajei Mării N. și controlul activităților desfășurate pe plajă și sancționate de art.8 alin.1 lit.k din același act normativ.
Astfel, ca situație de fapt, în procesul verbal de contravenție contestat s-a reținut în sarcina petentului că, în ziua de 30.06.2012, orele 11:50, a pătruns cu autovehiculul marca Iveco cu numărul de înmatriculare_ pe plaja din Eforie Nord, zona Acapulco, staționând pe în zona Acapulco, în dreptul hotelului Acapulco, la șapte metri de apa Mării N., pe nisip.
Potrivit procesului verbal de contravenție contestat, încadrarea juridică a situației de fapt reținute este art.7 alin.1 lit.b din O.U.G. nr.19/2006 privind utilizarea plajei Mării N., text legal potrivit căruia: În vederea protecției turiștilor, pe plajele litoralului Mării N. utilizate în scop turisticse interzic circulația sau staționarea vehiculelor, cu excepția celor care asigură intervenții operative și a utilajelor de întreținere a plajelor.
Totodată, în procesul verbal de contravenție contestat se precizează că fapta reținută în sarcina petentului este sancționată de art.8 alin.1 lit.k din același act normativ - text legal care prevede: Constituie contravențieși se sancționează cu amendă cuprinsă între 10.000 lei și 20.000 lei săvârșirea de către persoane fizice sau juridice a următoarelor fapte:..... k) circulația sau staționarea autovehiculelor pe plajă, cu excepția celor care asigură intervenții operative și a utilajelor de întreținere a plajelor;.... .
2.2. Ca act administrativ jurisdicțional încheiat cu respectarea tuturor condițiilor legale de formă și de fond, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de adevăr și face dovada savârșirii faptei până la proba contrară, sarcina probei revenind petentului, în conformitate cu dispozițiile art.1169 C.civ. (preluat în art.249 N.C.Proc.civ.), care statuează că cel care face o propunere în fata instanței este dator să o probeze.
Referitor la sarcina probei, instanța va reține principiile jurisprudențiale în materie contravențională expuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în decizia din 13 martie 2012 în cauza H. și alții c. României (jurisprudență de actualitate, specifică materiei contravențiilor).
În primul rând, din jurisprudența constantă a Curții, instanța reține că celui sancționat contravențional nu i se recunoaste ab initio și în orice situație prezumția de nevinovăție și implicit, incidența principiului in dubio pro reo.
În al doilea rând, instanța reține că, în materia contravențiilor prevăzute și sancționate de legislația rutieră, în cauzele reunite H. și alții c. României (decizie din 13 martie 2012), Curtea a respins ca inadmisibile cererile formulate 17 reclamanți cu privire la proceduri interne de contestare a proceselor verbale de contravenție, constatând că instanțele naționale au respectat toate garanțiile prevăzute de art.6 din Convenție în materie penală, în condițiile în care sarcina probei revenea petenților, conform principiului înscris în art.1169 C.civ.
În considerentele deciziei se arată că reclamanții au susținut că instanțele sesizate au așteptat din partea lor să răstoarne prezumția de legalitate și de temeinicie a procesului verbal de contravenție prin proba contrară faptelor reținute în acesta, împrejurare care ar fi adus atingere dreptuluila respectarea prezumției de nevinovăție. (M. H. contre la Roumanie ., § 12, netradusă). Instanța reține cu titlu de principiu faptul că Curtea nu a subscris acestor susțineri ci, dimpotrivă, a reamintit că, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției. Cu titlu general, Curtea a apreciat că orice sistem juridic cunoaște prezumții de fapt și de drept – prezumții cărora Convenția nu li se opune, în principiu, însă, ea impune statelor să încadreze prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție contestat în anumite limite rezonabile, ținând cont de gravitatea mizei pentru cel vizat și respectând drepturile apărării, Curții revenindu-i doar rolul de a verifica respectarea acestor limite, în fiecare caz în parte (M. H. contre la Roumanie ., § 13, netradus). În această privință, Curtea a evidențiat că prezumția privind răspunderea reclamanților stabilită prin procesul verbal nu este irefragabilă atâta timp cât cel interesat poate face proba contrară prin intermediul oricărui mijloc de probă admis de legislația națională (M. H. contre la Roumanie ., § 14, netradus).
Din interpretarea Curții instanța mai reține că principiul statuat în art.1169 C.civ. conform căruia sarcina probei revine petentului nu înseamnă, contrar susținerilor reclamanților, că instanțele pornesc de la idei preconcepute în privința vinovăției petentului, în condițiile în care acestuia i se permite să conteste legalitatea și temeinicia proceselor verbale în fața tribunalelor de plină jurisdicție, deci competente să le anuleze, dacă le-ar aprecia ca nule sau netemeinice. Simplul fapt că instanțele decid motivat să nu se încreadă în anumite mijloace de probă sau să nu le aprecize ca fiind credibile, hotărând mai degrabă să se sprijine pe altele, care se află și ele în dosare, nu poate atinge procedura prin inechitate sau arbitrar (M. H. contre la Roumanie ., § 15, netradus).
Raportat la considerentele desprinse din motivarea Curții, instanța reține că concursul dintre cele două prezumții relative, anume legalitatea si temeinicia procesului verbal de contraventie, respectiv prezumția de nevinovăție a acelui acuzat, impune ca soluția să fie determinată de probațiunea administrată în cauză.
În acord cu principiile jurisprudențiale anterior expuse, instanța apreciază că, în speța dedusă judecății, sarcina probei revine petentului, care trebuie să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție, în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției petentului dincolo de orice îndoială rezonabilă.
2.3.Situația de fapt rezultată din probațiunea administrată în cauză:
(1). Petentul este administratorul S.C. Cris F. Eforie S.R.L. - societate înmatriculată la O.R.C. C. sub nr. J_, având cod unic de înregistrare_, al cărei obiect de activitate este comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun (fila nr.7 fila nr.13, din dosar).
(2).La data de 30.06.2012 (data constatării faptei contravenționale), S.C. Cris F. Eforie S.R.L. era autorizată de Primăria Orașului Eforie pentru a desfășura activitate comercială pe domeniul public sau privat al orașului Eforie, în zona Steaua de M. - Acapulco. Temeiul autorizării societății comerciale îl constituie Autorizația Nr.39/07.06.2010 pentru desfășurarea de activități temporare pe domeniul public sau privat al orașului Eforie, a cărei valabilitate a fost prelungită succesiv (fila nr.7 verso, din dosar).
(3). S.C. Cris F. Eforie S.R.L. folosește o rulotă cu destinația stand comercial, în care se prepară mâncare fast - food și se depozitează băuturi răcoritoare, care întrunește condițiile sanitar veterinare, fiind autorizată sanitar veterinar, după cum se deduce din cuprinsul înscrisurilor Document de Înregistrare Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor pentru Unitățile de Vînzare cu Amănuntul Nr. VA 7960/10.06.2011 (fila nr.10, din dosar); Certificat Constatator (fila nr.11, din dosar).
(4.). Pentru desfășurarea activității comerciale, rulota cu destinația stand comercial a fost transportată spre spațiul special amenajat în acest scop în zona Steaua de M. - Acapulco. Această împrejurare este consemnată de Agent Principal N. D., din cadrul Poliției Stațiunii Eforie, în Procesul verbal încheiat la data de 30.06.2012, astfel: am depistat pe plaja Acapulco, ..... un autoturism marca Iveco de culoare albă, cu numărul de înmatriculare_, pe care era inscrpționat Burgers, Hot Dogs, Baccon Polls, Chips; F. C. declară că intenționa să efectueze comerț cu Burgers, Hot Dogs, Baccon Polls, Chips (filele nr.21 - 22, din dosar).
(5). Cu ocazia efectuării manevrelor necesare deplasării și amplasării rulotei pe spațiul special amenajat la marginea plajei pentru desfășurarea activității comerciale, acesta a pătruns pe plajă din cauza unei erori de manevrare. Această împrejurare a fost adusă la cunoștință agenților constatatori cu ocazia audierii sale la data de 05.07.2012 (filele nr.23 - 24, din dosar). Petentul a învederat organelor de poliție că, în seara zilei de 29.06.2012, rulota a rămas blocată în nisip. Această împrejurare este susținută și de martorul B. M. care a declarat că petentul a venit special la martor acasă cerându-i să îl ajute să așeze rulota pe dig, întrucât a intrat adânc în nisip și nu a mai reușit să o disloce din locul respectiv (fila nr.52, din dosar).
(6). În timpul în care s-a încercat scoaterea autovehiculului de pe plajă, la fața locului au sosit agenți constatatori din cadrul Poliției Stațiunii Eforie, care au constatat personal că petentul depunea diligențe necesare în acest scop. În acest sens, instanța reține din declarația martorului D. Doinița F. că, în timpul efectuării menevrelor de scoatere a rulotei din nisip, la fața locului s-au prezentat reprezentanți din cadrul Primăriei, Poliției Comunitare și de la Apele Române, cărora petentul le-a prezentat autorizația emisă de Primărie și avizul sanitar veterinar, precum și agenți constatatori din cadrul Poliției, care le-a spus clar că nu pot lăsa rulota acolo.
(7). Petentul a fost ajutat de mai multe persoane, timp de 2 - 3 ore, pentru a scoate autovehiculul de pe plajă. Martorul D. Doinița F. a confirmat împrejurarea că rulota era blocată în nisip și a doua zi, când petentul, însoțit de alți bărbați, încercau să o scoată din nisip și să o mute pe drumul de beton amplasat la baza falezei (fila nr.51, din dosar). În același sens a declarat și martorul B. M. care a precizat că, a doua zi, timp de două ore s-a încercat scoaterea rulotei din nisip (fila nr.52, din dosar).
(8). Din raportul agentului constatator instanța reține că, în data de 30.06.2012, angajații Primăriei i-au solicitat petentului să scoată rulota de pe plajă, însă acesta nu a reușit întrucât a rămas blocat în nisip.
3. Soluția instanței în privința procesului verbal de contravenție contestat:
Raportat la situația de fapt reținută și apreciind că petentul a probat o altă situație de fapt decât cea reținută în actul sancționator, în condițiile în care în prezentul litigiu instanța a avut în atenție teza susținută de CEDO potrivit cu care art. 6 par. 2 din Convenție impune statelor să încadreze aceste prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție contestat în anumite limite rezonabile, ținând cont de gravitatea mizei pentru cel vizat și respectând drepturile apărării (cauza N. G. vs. România, hot. din 03._), instanța constată netemeinicia procesului verbal de contravenție contestat și, pe cale de consecință, urmează a dispune anularea Procesului – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/05.07.2012, exonerând petentul de plata amenzii contravenționale în cuantum de 10.000,00 lei, aplicate prin actul atacat.
II. Asupra cheltuielilor de judecată:
Instanța va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de petent privind acordarea cheltuielilor de judecată având în vedere că, la dosarul cauzei, nu s-a depus dovada efectuării acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul F. C., cu domiciliul în Eforie Nord, ., județ C., împotriva Procesului – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/05.07.2012, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C. – Poliția Stațiunii Eforie, cu sediul în Eforie Nord, ., județ C..
Anulează Procesul – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/05.07.2012.
Exonerează petentul de plata amenzii contravenționale în cuantum de 10.000,00 lei aplicate prin Procesul – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/05.07.2012.
Respinge capătul de cerere privind obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiat.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile, de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18.03.2013.
Președinte, Grefier
C. I.. M. D.
Red. Jud. C.I. 17.06.2013
C.I. 17 Iunie 2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7317/2013.... | Uzucapiune. Sentința nr. 8211/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
