Plângere contravenţională. Sentința nr. 6977/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6977/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 17-05-2013 în dosarul nr. 3311/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6977/2013
Ședința publică din data de 17.05.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: G. M.
GREFIER: C. B.
Pe rol, soluționarea plângerii contravenționale formulate de către petentul C. S., domiciliat în București, .. 107, ., ., împotriva procesului-verbal . nr._/ 31.01.2013, emis de către intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C., cu sediul în C., ., jud. C..
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S–a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la data de 16.05.2013 petentul a depus notă de probatorii.
În temeiul art. 1591 alin. 4 Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă să judece pricina din punct de vedere general, material și teritorial – potrivit art. 32 alin. 2 O.G. nr. 2/ 2001.
Neexistând cereri prealabile formulate sau excepții invocate, în temeiul art. 167 C.pr.civ., instanța încuviințează părților proba cu înscrisuri, apreciind-o concludentă, pertinentă și utilă soluționări cauzei, respingând proba testimonială solicitată de către petent, față de modalitatea de constatare a faptei contravenționale, respectiv pe baza înregistrărilor video ale aparatului de supraveghere a traficului rutier.
Nemaifiind probe de administrat, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
JUDECĂTORIA,
Deliberând, constată următoarele:
Prin plângerea adresată Judecătoriei C. la data de 04.02.2013, înregistrată sub număr dosar 3311/ 212/ 2013, petentul C. S. a contestat procesul-verbal de contravenție . nr._/ 31.01.2013, emis de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C. (I.P.J.), solicitând anularea acestuia.
Prin motivele plângerii, depuse la dosar ulterior (f. 23-24) arată petentul că nu se face vinovat de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, autoturismul despre care agentul constatator afirmă că nu i s-ar fi acordat prioritate în sensul giratoriu aflându-se la o distanță mare de cel condus de reclamant. Mai mult, învederează petentul că în sensul giratoriu sunt câte două benzi pe sensul de mers, astfel încât pot circula fără probleme două autovehicule în același timp, iar cei doi conducători auto se deplasau pe benzi diferite.
În drept, au fost invocate prevederile O.U.G. nr. 195/ 2002 și ale O.G. nr. 2/ 2001, iar în susținere a fost depusă fotocopia procesului-verbal contestat.
Plângerea a fost formulată în termen legal, fiind scutită de la plata taxei judiciare de timbru, conform art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/ 1997 și art. 36 din O.G. nr. 2/ 2001, și a timbrului judiciar, conform art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/ 1995.
Legal citat, organul constatator a formulat întâmpinare (f. 11), solicitând respingerea plângerii și apreciind că procesul-verbal contestat este legal și temeinic întocmit. Totodată, a depus la dosar documentația care a stat la baza întocmirii acestuia, respectiv imagini foto, buletin de verificare metrologică privind aparatul cu care au fost efectuate înregistrările, certificatul de aprobare model, atestatul lucrătorului operator.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 și urm. Cod procedură civilă.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile existente la dosar.
Examinând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/ 31.01.2013 (f. 3) petentul a fost sancționat cu 4 puncte-amendă (280 lei), fiindu-i totodată reținut permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, în temeiul dispozițiilor art. 100 alin. 3 lit. c) din O.U.G. nr. 195/ 2002, pentru încălcarea prevederilor art. 135 lit. d) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. (R.A.O.U.G.) nr. 195/ 2002, reținându-se în sarcina sa că, la data de 31.01.2013 – ora 12:07, a condus autovehiculul marca „Audi” cu nr. de înmatriculare_, pe . și, la . situat la intersecția cu . a acordat prioritate de trecere unui alt autoturism care circula în sensul giratoriu.
Art. 100 alin. 3 lit. c) din O.U.G. nr. 195/ 2002 califică drept contravenție fapta conducătorului auto constând în „neacordarea priorității de trecere vehiculelor care au acest drept”, pe care o sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
La rândul său, art. 135 lit. d) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/ 2002 impune conducătorului auto să acorde prioritate de trecere „când urmează să pătrundă într-o intersecție cu circulație în sens giratoriu față de cel care circulă în interiorul acesteia”.
Conform art. 98 alin. 4 lit. b) din O.U.G. nr. 195/ 2002, clasa a II-a de sancțiuni constă în aplicarea a 4 sau 5 puncte-amendă.
Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/ 2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Instanța apreciază că fapta contravențională este suficient descrisă în procesul-verbal, temeiul legal al incriminării faptei este corect indicat, iar amenda stabilită de organul constatator se încadrează în limitele impuse de lege.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/ 2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/ 2002 au drept scop stabilirea regulilor privind circulația pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor și a celorlalte categorii de participanți la trafic, drepturile, obligațiile și răspunderile care revin persoanelor fizice și juridice, precum și atribuțiile unor autorități ale administrației publice, instituții și organizații.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/ 2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că, deși petentul contestă că ar fi comis fapta reținută în sarcina sa, atitudine pe care a avut-o și cu ocazia întocmirii procesului-verbal, astfel cum se menționează în cuprinsul acestuia la rubrica „alte mențiuni”, totuși temeinicia procesului-verbal nu este doar prezumată, ci este, în aprecierea Judecătoriei, pe deplin dovedită cu imaginile foto depuse la dosar de către intimat (f. 13-18), din care reiese - fără putință de tăgadă - că autoturismul condus de C. S. pătrunde în sensul giratoriu într-un moment în care un alt autoturism se afla deja intrat în acel sens, pentru efectuarea virajului la stânga, astfel încât aceasta din urmă avea prioritate de trecere, potrivit art. 135 lit. d) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/ 2002.
Susținerea reclamantului potrivit căreia, la pătrunderea sa în sensul giratoriu, autovehiculul cu prioritate era departe, este contrazisă de fotografiile depuse la dosar de intimat. De asemenea, este lipsit de relevanță faptul că în sensul giratoriu există două benzi pe fiecare sens de mers, obligația de acordare a priorității fiind impusă de lege indiferent de numărul acestor benzi. Apoi, reiese din aceleași fotografii că traiectoriile celor două autoturisme s-au intersectat, astfel încât - și din acest punct de vedere - numărul benzilor este neimportant.
Așa fiind, instanța apreciază ca fiind legal și temeinic întocmit procesul-verbal de contravenție contestat, iar față de ansamblul probator existent la dosar se concluzionează că în prezenta cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii contravenționale stabilite prin O.G. nr. 2/ 2001.
Instanța, hotărând asupra sancțiunilor, în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/ 2001, ținând seama de criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/ 2001, respectiv limitele sancțiunii prevăzute de lege, împrejurările în care au fost săvârșite faptele, modul și mijloacele de săvârșire a acestora, scopul urmărit, urmarea produsă, precum și circumstanțele personale ale contravenientului și celelalte date înscrise în procesul-verbal, apreciază că nu se impune reindividualizarea sancțiunilor aplicate prin procesul-verbal contestat, petentului fiindu-i aplicată amenda în cuantumul minim prevăzut de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
JUDECĂTORIA, ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, plângerea formulată de către petentul C. S., domiciliat în București, .. 107, ., ., împotriva procesului-verbal . nr._/ 31.01.2013, emis de către intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C., cu sediul în C., ., jud. C..
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17.05.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
G. M. C. B.
red. jud. G.M. 28.08.2013
thn. red. C.B. 31.07.2013/ 4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6976/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 3649/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
