Pretenţii. Sentința nr. 3772/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3772/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 14-03-2013 în dosarul nr. 14198/212/2012
Dosar nr. 14._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Sentința cvilă Nr. 3772
Ședința publică de la 14 martie 2o13
Completul compus din:
PREȘEDINTE: E. S.
GREFIER: A. A.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant M. G. și pe pârât C. D. LA R.A.T.C CONSTANTA, pârât M. T. LA Z. OBSERVATOR DE C., pârât N. B. LA Z. OBSERVATOR DE C., pârât .>, având ca obiect: pretenții
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc in ședința publică din 7 martie 2o13, susținerile părților fiind consemnate în ședința publică din acea dată, cand instanta, pentru a da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise, a amanat pronunțarea la data de 14 martie 2o13, pentru a hotărâ următoarele:
INSTANȚA:
Delirand asupra cauzei deduse judecatii retine urmatoarele:
I) Obiectul cererii deduse judecatii; Sustinerile partilor;Procedura in fata instantei;
1. Pe rolul Judecatoriei Constanta, la data de 06.06.2012, sub nr. 14._ a fost inregistrata cerearea de chemare in judecata formulata de reclamanul M. G., in contradictoriu cu paratii C. D., M. T., N. B., .>solicitandi-se pronuntarea unei hotarari prin care:
- sa se dispuna obligarea in solidar a paratilor la plata sumei de 5.000 lei cu titlul de daune morale;
- sa se constate indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale si, ca efect al acesteia, sa se dispuna sanctionarea paratilor in sensul obligarii acestora de a publica integral hotararea ce urmeaza a se pronunta sub titlul „ Observatorul de C. obligat la despăgubiri în procesul cu M. G.” pe cheltuiala pârâților, pe prima pagina a ziaruluicu aceleași caractere cu care au fost tiparite articolele aparute in aceasta publicatie la adresa reclamantului, publicarea să se facă în termen de maxim 3 zile de la momentul luării la cunoștință de conținutul hotărârii definitive și irevocabile sub sancțiunea de daune cominatorii de 100 lei/zi de întârziere.
- sa se dispuna obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
2. In motivarea actiunii, reclamantul invedereaza imprejurarea că, la data de 06.02.2012 în ziarul „Observator de C.” aparținând . și al cărui redactor șef este pârâta N. B., jurnalistul M. T., a publicat articolul „ Pedeliștii sar la gâtul lui C. de la R.A.T.C.Acesta vrea dovezi!”, în care au fost făcute următoarele afirmații:
- „ G. M. este fostul lider de sindicat din cadrul Regiei, care acum și-a constituit un sindicat paralel”.
- „ M. este reprezentantul unui sindicat din care fac parte vreo 15 oameni nemulțumiți, infractori, hoți de motorină, care încearcă tot felul de mutări…”
- „…domnului M. care este un procesoman”.
- „ G. M., un infractor de drept comun pe care l-am dat afară pentru furt de motorină! Are o istorie dubioasă”.
Deși reclamantul a solicitat dreptul la replică, redacția ziarului a rămas complet indiferentă, păstrându-și aceeași atitudine clar părtinitoare și refuzând orice comunicare.
Se arată că intenția publicării articolului în discuție, este aceea de a crea cititorilor senzația că reclamantul este o persoană care nu reprezintă încredere, o persoană condamnată penal, care a fost angajată în cadrul R. și dată afară din cauza furtului de motorină, toate aceste afirmații neavând un suport moral.
La termenul de judecată din data de 15.11.2012, reclamantul a precizat cadrul procesual pasiv, în sensul că editorul de presă al ziarului „ Observator de C.” nu este . ci ..
In probatiune: s-a solicitat si incuviintat administrarea probei cu inscrisuri ( fiind depuse in integralitate articolele în discuție ) .
In drept : au fost invocate disp.art. 26, art.30 alin.6 si 8,art.44 alin. 8 din Constitutia Romaniei, art.998-999, art.1033 C.civ. corobotare cu disp.art. 54 din Decretul 31/1954, art.88 din Legea 8/1996 art.8 si art.10 paragraf 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
3. Paratii, legal citati, in conditiile disp.art. 115 si urm. C.pr.civ. au formulat intampinare (fil.48), prin care au solicitat respingerea actiunii ca nefondate.
Pârâtul C. D. a fosrmulat și cerere reconvențională prin care reclamantul să fie obligat la plata daunelor morale în cuantum de 5.000 lei și de a publica integral hotararea ce urmeaza a se pronunta pe cheltuiala reclamantului, pe prima pagina a ziaruluicu aceleași caractere cu care au fost tiparite articolele aparute in aceasta publicatie la adresa reclamantului, publicarea să se facă în termen de maxim 3 zile de la momentul luării la cunoștință de conținutul hotărârii definitive și irevocabile sub sancțiunea de daune cominatorii de 100 lei/zi de întârziere.
A învederat împrejurarea că, la data de 05.02.2012, președeintele Organizației municipale P.D.L. C., d-na deputat M. S. și președintele Comisiei de Muncă din cadrul Organizației Municipale P.D.L. C., d-nul G. M., au susținut o conferință de presă, invitând mai multe trusturi. Afirmațiile făcute în conferința de presă privind activitatea de transport în comun a regiei, sunt nefondate și au urmărit denigrarea conducerii regiei în mediul social precum și credibilitatea clasei politice de stânga. După culegerea informațiilor de către ziariștii prezenți la conferință, jurnalista pârâta din publicația chemată în judecată, a solicitat și punctul de vedere și al directorului regiei, persoană ce a constituit ținta acuzațiilor directe exprimate de către reprezentanții PDL C.. În contextul general al conferinței de presă, despre politică și legăturile sale, de anatemizare a clasei politice și mai ales a clasei politice de stânga, a fost plasat în mod vizibil, persoana directorului general al R., C. D., în sfera decadenței, fiind aduse grave acuzații ce pun la îndoială probitatea morală și profesională a pârâtului.
Mai arată pârâtul că în cadrul dreptului la replică, a acordat un singur interviu jurnalistei pârâte, constituind singura sursă de informare, însă nu a făcut afirmațiile apărute în publicație. În nici o convorbire nu a susținut că M. G. este salariatul regiei.
Consideră că articolele publicate au denaturat intervenția sa, iar afirmațiile făcute au fost preluate și de alte publicații aflate în conferința de presă. În ceea ce-l privește afirmațiile reprezentanților organizației de partid ce au susținut conferința, tinde să creadă că ziariștii au relatat informațiile culese din sala de conferință ( sursa directă), iar împrejurarea că reclamantul, care a luat cuvântul în conferință în data de 05.02.2012 a solicitat dreptul la replică, ulterior apariției publicației, nu este dovedită.
Concluzi ce se poate trage este aceea că nu îl prețuiește în mod deosebit pe reclamant, dar nici nu poate fi obligat să o facă.
Pe cererea reconvențională, arată că reclamantul a făcut afirmații de natură a-i afecta onoarea, reputația și probitatea profesională. Astfel a declarat:
-„ la R. nimeni nu trebuie să iasă din front ! Chiar dacă încalcă legea”- ziarul Observator de constanța din 06.02.2012”;
- „Consumul de motorină e raportat la consumul de iarnă, dar nu spune nimic de economiile din perioada lunilor de vară”- zarul „ România Liberă” din 06.02.2012;
- „ directorul regiei, C. D. refuză să semneze acordul cadru cu CJP acord care l-ar pune în dificultate pe managerul regiei de transport, care ar fi distribuit abonamente gratuite cu antetul „ Corp Control”, unui număr mare de cetățeni care nu se încadrează în condițiile prev. de legea nr. 92/2007”;
- „ În perioada anilor electorali 2008-2009, R. a trecut pe costuri, printr-o decizie a Consiliului de Administrație, circa 5000 litri de motorină pentru activitatea cultural-sportivă a angajaților, în condițiile în care regia nu ar fi implicată în competiții de acest gen „-ziarul „Ziua de C.” din 06.02.2012;
- „ R. a consumat în 2008-2009 peste 5.000 litri de motorină trecute la cheltuieli cultural-sportive, combustibilul ajungând de fapt la PSD C., care s-a folosit de el în campaniile electorale” – ziarul „Replica” din data de 06.02.2012.
In probatiune: s-a solicitat si incuviintat administrarea probei cu inscrisuri și a probei cu interogatoriul reclamantului.
4. Procedura in fata instantei
4.1.Actiunea este scutita de plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 24 lit. p din Legea 146/1997;
4.2. Probele au fost incuviintate prin incheierea de sedinta din data de 24.01.2013.
4.3. Dezbaterile asupra fondului au avut loc la termenul de judecata din data de 07.03.2012 fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data- parte integranta din prezenta, pronuntarea solutiei fiind amanata in conditiile disp.art. 146 C.pr.civ. pentru data de 14.03.2012.
II). Motivele de fapt care au format convingerea instantei
5. Ca urmare a unei campanii de presa inteprinse de reputate cotidiene centrale precum și presa locala printre care si ziarul „Observator de C.”, o parte au preluat parte din articolele aparute in aceste publicatii sau au scris articole despre activitatea reclamantului, in calitatea acestuia de președinte al unei organizații sindicale constituită la nivelul unor unități din sfera transporturilor și activităților conexe, fost lider de sindicat în cadrul Regiei.
In speta dedusă judecății, reclamantul este nemulțumit de cele publicate în ziarul „Observator de C.” sub titlul „ Pedeliștii sar la gâtul lui C. de la R.. Acesta vrea dovezi!”. „ G. M., un ifractor de drept comun pe care l-am dat afară pentru furt de motorină”.
5.1. Analiza articolului din perspectiva sustinerilor si apararilor partilor litigante, a probelor administrate
5.1.1 Titlul articolului este discutabil, dar el nu sugereaza automat si de plano un comportament imoral si dualist al reclamantului, ci, dimpotriva, titlul in sine, poate fi considerat că lanseaza doar o tema de discutie cu cititorii. Presupunerea furtului de motorină de către reclamant apare în contextul campaniei electorale cu referire la anii 2008 și 2009, care au fost ani electorali.
Premisa analizei o reprezintă libertatea de exprimare ce asigură libertatea opiniei care, în orice formă s-ar regăsi este inviolabilă, iar dreptul de acces la informația de interes public nu poate fi îngrădit.
Potrivit jurisprudentei Curtii in materie, relevata in cauza Handyside contra Regatului Unit, "libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esentiale ale unei societati democratice, una din conditiile primordiale ale progresului sau si ale implinirii individuale a membrilor sai".Libertatea de exprimare acopera "nu numai informatiile sau ideile care sunt primite favorabil sau care sunt considerate inofensive ori indiferente, ci si pe acelea care ofenseaza, socheaza sau ingrijoreaza statul sau un anumit segment al populatiei.
Acestea sunt cerintele pluralismului, tolerantei si spiritului deschis, in absenta carora nu exista societate democratica".
Deși unii termeni sunt virulenti, instanta apreciaza ca nu depasesc limitele admisibile ale discursului politic, astfel cum acesta este protejat de CEDO, in conditiile in care, ambele părți și-au adresat reciproc acuze ( intre care nu trebuie sa fie o egalitate a expresiilor, tonului sau miljloacelor, de altfel si dificil de determinat), contribuie in primul rand si in mod esential la discutarea unor subiecte de interes public, nefiind îndreptate catre lezarea inutila a reputatiei persoanelor vizate, chiar daca o astfel de lezare s-ar fi putut produce in mod inerent.
De altfel starea conflictuală între părți datează de mai mulți ani, iar problema prezentată este una de interes public, ce vizează atât activitatea unei regii autonome de interes local, cât și dezbateri de natură politică, fiind prezentate punctele de vedere și afirmațiile ambelor părți.
In concluzie : Din integul material lecturat se poate trage concluzia ca dincolo de aparente, cei doi jurnalisti, prin scrierea articolelor in discutie nu au urmarit denigrarea reclamantului, maniera de abordare a subiectelor tratate putand fi catalogata ca o simpla alaturare a opiniei lor despre persoana si comportamentul reclamanatului - in calitatea si functia pe care o detine - la un curent de opinie. Este evident ca paratii nu il pretuiesc in mod deosebit pe reclamant, dar acestia nu pot fi nici obligati sa o faca, insa dreptul lor la libera exprimare ( drept garantat de Constitutia Romaniei si Conventia Europeana) trebuie exercitat in limitele respectarii dreptului la viata intima, si de familie a reclamantului, la respectarea onoarei, demnitatii, reputatie si imaginii de care se bucura individul in societate.
De asemenea este posibil ca jurnaliștii să nu fi redat exact afirmațiile pârâtului, aceștia folosind titluri exagerate tocmai în ideea de a atrage atenția opiniei publice.
III. Motivele de drept care au format convingerea instantei
6. Norme legale incidente :
Constitutia Romaniei
Art. 30 (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(8) Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunostința publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condițiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.
Art.26 Viața intimă, familială și privată
(1) Autoritățile publice respecta și ocrotesc viața intimă, familială și privată.
(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.
Art. 31Dreptul la informație
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corecta a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau securitatea națională.
(4) Mijloacele de informare în masa, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corecta a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii și controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin lege organică.
Conventia Europeana a Drepturilor Omului
Articolul 8 - Dreptul la respectarea vietii private si de familie
1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice în exercitarea acestui drept decât în masura în care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, într-o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirii faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea
drepturilor si libertatilor altora.
Articolul 10 - Libertatea de exprimare
1. Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedica statele sa supuna societatile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.
2. Exercitarea acestor libertati ce comporta îndatoriri si responsabilitati, poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrângeri sau sanctiuni prevazute de lege,care constituie masuri necesare, într-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informatii confidentiale sau
pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.
Analiza conditiilor antrenarii raspunderii civile delictuale a paratilor :
Existenta unui prejudiciu- stabilirea si cuantificarea prejudiciului moral nu este supusa unor criterii legale de determinare; daunele morale stabilindu-se de regula prin apreciere, ca urmare a subzistentei unor consecinte negative suferite de cel in cauza in plan fizic, psihic si afectiv, in functie de natura, importanta si masura valorilor lezate, de intensitatea cu care a fost perceputa consecintele vatamarii, de impactul social al fapei ilicite.
Este adevarat ca, in calitate de persoana publica, individul este expus unor ingerinte din partea presei, care privesc atat viata publica cat si cea privata, dar discursul unui jurnalist nu poate fi anticipat, pentru a-l cataloga ca facand parte din riscurile profesiei. Este evident ca prin publicarea articolelor în speță, nu atat prin continutul lor, cat mai ales prin expresiile intrebuintate, demnitatea, onoarea si sentimentele de pretuire ale reclamantului au fost atinse. Deci, strict matematic si exhaustiv se poate aprecia ca articolul în discuție a generat exista unui prejudiciu moral.
Existenta faptei ilicite – analiza indeplinirii acestei conditii urmeaza a fi facuta din perspectiva restrictiilor legale aduse libertatii de expresie. Exercitarea libertatii presei ( cainele de paza al democratiei) comporta anumite obligatii si responsabilitati din partea jurnalistilor, care dobandesc o semnificatie deosebita atunci cand sunt in joc reputatia, prestigiul si drepturile semenilor, jurnalistilor nefiindu-le ingaduit a se prevala de garantia oferita de art. 30 din Constitutia Romaniei si art. 10 CEDO decat cu conditia sa actioneze cu buna credinta astfel incat sa furnizeze informatii exacte si demne de incredere, respectand deontologia jurnalistica.
Au comis paratii din prezenta cauza un delict de ofensa publica prin srierea si publicarea celor doua articole ? Instanta, pentru considerentele ce urmeaza a fi expuse, aprecieaza ca raspunsul nu poate fi decat unul negativ.
Desi atat dreptul la libera exprimare cat si dreptul la respectarea vietii private se bucura de protectie juridica, este evident ca primul prevaleaza fata de cel de-al doilea, limitele criticii admisibile fiind mai largi in cazul unui om politic (cleric in cazul spetei), vizat in calitatea sa de persoana publica, decat in cazul unui simplu particular (Lignes contra Austriei/1986). De altfel, chiar si in acest caz nu are importanta prea mare forma propriu-zisa a expresiei, fie ea chiar injurioasa (Oberschlick contra Austriei/1997) cu conditia ca asemenea afirmatii sa genereze totusi o dezbatere de interes public si sa nu vizeze exclusiv viata privata a persoanei publice ( Tammer contra Estonia /2001). In speta dedusa judecatii cele doua articole au generat o dezbatere publica, iar conținutul relatarilor din cele doua articole nu priveau exclusiv viata privata a persoanei publice. In mod constant, in analiza sanctiunilor ce pot fi aplicate presei, practica CEDO a facut distinctie intre afirmatiile de fapt si judecata de valoare.
Afirmatiile de fapt depasesc limitele criticii admisibile daca nu se dovedeste existenta faptelor afirmate. In speta dedusa judecatii articolele in discutie, atunci cand au avut in vedere afirmatii de fapt au fost insotite prin ele insele de inceputuri de dovada. Judecatile de valoare ale jurnalistilor au o baza factuala si au generat o dezbatere publica. In genere, pentru a aduce la cunostiinta publicului informatii de interes public, jurnalistilor le este ingaduit a folosi figuri de stil, comparatii, hiperbole sau alte modalitati de exprimare, acestea fiind practic modalitati la care jurnalistul recurge in principal pentru a da discursului sau nota de captatie necesarapentru a atrage atentia publicului. Desi informatia in esenta ei poate fi exacta, din dorinta de a capta publicul, jurnalistul incerca sa folosesca formule lingvistice mai mult sau mai putin atractive, dar acest lucru nu trebuie să conducă la lezarea demnitatii celui despre care se scrie, demnitatea acestuia nefiind atinsa de expresia textului, ci de substanta articolului, ingeniozitatea exprimarii nefiind altceva decat o masura a calitatii jurnalistului, ci nu o masura a demnitatii si onoarei celui incriminat de articolul in discutie.
F. de aceste considerente, instanta apreciaza ca nu este indeplinita cea de-a doua conditie a antrenarii raspunderii civile delictuale a paratilor.
Analiza celorlalte doua conditii ( a legaturii de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu si aceea a vinovatiei), in atare circumstante, este de prisos, atata timp cat legiuitorul roman cere intrunirea lor cumulativa in vederea antrenarii raspunderii civile delictuale.
Totusi, instanta apreciaza ca pronuntarea acestei solutii nu trebuie sa conduca la un jubileu al jurnalistilor, ci ea urmareste sa armonizeze relatia dintre reclamant - persoana publica, care are o mare responsabilitate in societate - si presa, care, la randul sau, trebuie sa acorde respectul cuvenit atat functiei cat si omului care o exercita. Se recomanda așadar jurnaliștilor impricinați o atentie sporita in alegerea mijloacelor si formulelor lingvistice, iar reclamantului o deschidere mai mare catre presa, si sa nu ezite a uza de dreptul sau la replica.
In concluzie, nesubzistand existenta unei ingerinte nepermise transpusa printr-o fapta ilicita a paratilor, instanta urmeaza a respinge actiunea ca neîntemeită.
Pentru aceleași considerente, pe care instanța nu le va mai relua, urmează a respinge și cererea reconvențională a pârâtului C. D. formulată împotriva reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
RESPINGE acțiunea formulată de reclamant M. G., cu domiciliul ales în localitatea C., ., .. 7, județ C., în contradictoriu cu pârâții C. D. cu domicilil ales în localitatea C., ., județ C., M. T. și N. B. LA Z. OBSERVATOR DE C., ., județ C. și pârât .>cu sediul în localitatea C., ., județ C..
RESPINGE cererea reconvențională formulată de pârâtul C. D..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare .
Pronunțată în ședința publică 14.03.2013
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. S. A. A.
Red. E.S./26.03.2013
2 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 19/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 03/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
