Pretenţii. Sentința nr. 4390/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4390/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 22860/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4390
Ședința publică din data de 27.03.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. MERAL
GREFIER: Ș. F. C.
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, acțiune formulată de reclamanta S.C. A. R. - ASIROM V.I.G. S.A. SUCURSALA CONSTANTA cu sediul în C., ., ., parter, județul C. în contradictoriu cu pârâtul S. V. domiciliat în localitatea O., ., județul C..
Prezenta cerere a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 88 lei, respectiv ordinului aflat la fila 31 din dosarul cauzei și timbrul judiciar în valoare de 1,5 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Se constată lipsa martorului U. E..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Instanța constată imposibilitatea audierii martorului U. E. în condițiile disp. art. 188 alin. 3 Cod proc.civ. Nemaifiind cereri sau probe de formulat ori excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 10.09.2012 sub nr._, reclamanta S.C. asigurare ROMÂNEASCĂ ASIROM V.I.G. SA a chemat în judecată pe pârâtul S. V. solicitând instanței obligarea pârâtului la plata sumei de 963,30 lei reprezentând despăgubiri plătite de reclamantă, precum și la plata dobânzii legale aferente debitului de la data introducerii cerereii de chemare în judecată și până la achitarea acestuia, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că la data de 11.09.2009 a avut loc un eveniment rutier din culpa pârâtului, care a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare TX 4413 KX, fără a deține contract de răspundere civilă RCA sau Carte verde, și a acroșat autoturismul marca Peugeot cu nr_, ce a intrat în coliziune cu autoturismul cu nr_ . În urma accidentului, au fost avariate autoturismele, și a avut loc vătămarea corporală a numitei U. E., pasager înn auto cu nr_ . Reclamanta a susținut că a achitat persoanei vătămate corporal suma de 963,30 lei.
În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 136/1995 modificată.
La cererea de chemare în judecată reclamanta a anexat în copie dosarul de daună întocmit în cauză.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței pentru administrarea probei cu interogatoriul.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtului, proba testimonială cu martora U. E., cu privire la care s-a făcut aplicarea dispozițiilor art 188 alin 3 C proc civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 11.09.2009, a avut loc un eveniment rutier din culpa pârâtului, care a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare TX 4413 KX, fără a deține contract de răspundere civilă RCA sau Carte verde, și a acroșat autoturismul marca Peugeot cu nr_, ce a intrat în coliziune cu autoturismul cu nr_ .
În urma accidentului, au fost avariate autoturismele, și a avut loc vătămarea corporală a numitei U. E., pasager în auto cu nr_ .
Întrucât la data producerii evenimentului, proprietarul auto cu nr_, era asigurat conform poliței Casco . nr._, valabilă, reclamanta a întocmit dosarul de daună, achitând persoanei vătămate corporal, suma de 963,30 lei.
La data de 19.07.2010, reclamanta l- a convocat pe pârât la conciliere directă, solicitându-i acesteia plata despăgubirilor achitate.
În conformitate cu dispozițiile art.22 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, ‘’în limitele indemnizatiei platite, reclamanta - asiguratorul persoanei păgubite - este subrogată in toate drepturile asiguratului contra celor raspunzatori de producerea pagubei, cu exceptia asigurarilor de persoane, iar in cazul in care in vigoare era o asigurare obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de vehicule, si impotriva asiguratorului de raspundere civila, in limitele obligatiei acestuia, conform art. 54’’.
Potrivit art. 54 din același act normativ, despagubirea se stabileste si se efectueaza conform art. 43 si 49, iar in cazul stabilirii despagubirii prin hotarare judecatoreasca, drepturile persoanelor pagubite prin accidente produse de vehicule aflate in proprietatea persoanelor asigurate in Romania se exercita impotriva asiguratorului de raspundere civila, in limitele obligatiei acestuia, stabilita in prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor raspunzatoare de producerea accidentului in calitate de intervenienti fortati.
Instanța constata că raporturile juridice dintre societatea reclamantă și propriul său asigurat, U. D., erau guvernate de polița de asigurare Casco . nr._, în vigoare la data producerii riscului, și care îndreptățește pe deplin societatea reclamantă de o formula prezenta acțiune de regres împotriva persoanei vinovate de producerea evenimentului.
Față de cele de mai sus, instanța apreciază că în speță sunt îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale pârâtului, răspunzător de producerea prejudiciului, în temeiul art.998-999 cod civil .
Astfel, fapta ilicită există și constă în producerea accidentului de circulație de către pârât, în urma căruia a avut loc vătămarea corporală a numitei U. E.. Referitor la prejudiciul cauzat, instanta retine ca acesta este pe deplin dovedit din probele aflate la dosarul cauzei, acesta indeplinind si conditiile cerute de lege pentru a se putea obtine repararea lui. Instanta constata ca si cea din urma cerinta a angajării răspunderii civile delictuale, aceea a raportului de cauzalitate intre prejudiciu si fapta ilicita, este îndeplinita în speță, intrucat, asa cum rezulta din înscrisurile administrate, efectul produs, adica prejudiciul cauzat a fost provocat de acțiunea cauzatoare, in speța fapta ilicita a pârâtului.
Instanța retine ca, in materia asigurării de răspundere civila, Legea nr. 136/1995 stabilește existenta unor raporturi juridice intre asigurator si terța persoana păgubita, născute prin subrogare, raporturi juridice ce izvorăsc ex delictu. Astfel, art. 22 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 reglementează subrogarea asiguratorului in toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei.
Față de cele expuse mai sus, instanța, reține că, în prezenta cauză, reclamanta, a preluat actiunea de care beneficia asiguratul său, in temeiul art. 22 din Legea nr. 136/1995.
Având în vedere că pârâtul nu s-a prezentat în fața instanței pentru a răspunde la interogatoriul formulat de societatea reclamantă, instanța va face aplicarea prevederilor art 225 C proc civ, în sensul că această atitudine procesuală constituie un început de probă în favoarea părții adverse, deci a reclamantei.
Prin urmare, instanța va obliga pârâtul la plata sumei de 963,30 lei către reclamantă, reprezentând contravaloare despăgubiri.
Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere privind obligarea pârâtului la plata dobânzii legale, instanța reține în privința obligațiilor având ca obiect sume de bani, debitorul se află de drept în întârziere din momentul în care obligația devine exigibilă. În consecință, dobânzile legale curg de la data scadenței obligației.
În speță, instanța constată că sunt pe deplin îndeplinite condițiile cerute de lege pentru curgerea de drept a dobânzilor și anume: obligația pârâtului constă în plata unei sume de bani, obligația este lichidă și exigibilă, iar prin neplata la scadență a sumei de bani datorate se prezumă că lipsa de folosință a acesteia a produs reclamantei un prejudiciu, ce se impune a fi reparat prin acordarea dobânzii legale calculate de la data introducerii cererii de chemare în judecată- 10.09.2012 și până la achitarea integrală a debitului.
Reținând culpa procesuală a pârâtului în declanșarea prezentului litigiu, instanța va obliga pârâtul la plata către reclamantă și a sumei de 89,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta . V. SA cu sediul în C., ., ., parter, județul C. în contradictoriu cu pârâtul S. V. domiciliat în localitatea O., ., județul C..
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 963,30 lei reprezentând despăgubiri, precum și la plata dobânzii legale până la achitarea integrală a debitului.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 89,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.03.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. MERAL Ș. F. C.
Red.Jud.B.M.4ex.08.04.2013
Tehnored.Ș.F.C.09.04.2013
2com.09.04.2013
| ← Reprezentativitate sindicat. Hotărâre din 18-03-2013,... | Pretenţii. Sentința nr. 6737/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
