Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 08/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 08/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 08-04-2014 în dosarul nr. 6619/118/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. .
Ședința din data de 08.04.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. D.
GREFIER: M. DĂNUȚA M.
Pe rol judecarea cauzei civil privind pe reclamantul S.C. C. C. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul C. F., având ca obiect acțiune in răspundere contractuala – pretenții
Dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 25.03.2014 fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 08.04.2014 când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. la data de 16.07.2013 sub nr._, reclamantul S.C. C. C. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtului C. F. la plata sumei de_ lei, sumă ce reprezintă contravaloarea cheltuielilor de judecată ocazionate cu desfășurarea cauzei civile ce a făcut obiectul dosarului nr._/118//2013 al Tribunalului C..
În motivarea în fapt a cererii reclamantul a arătat că pârâtul a solicitat declararea stării de insolvență a ..RL., cerere care a făcut obiectul dosarului nr._/118/2013, iar Tribunalul C. a admis contestația sa prin Sentința civilă nr. 1475/17.05.2013, soluția fiind definitivă și irevocabilă prin nerecurare.
Reclamantul arată că în acest dosar a plătit cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat conform facturilor și chitanțelor menționate, solicitând de asemenea și dobânda BRD aferentă acestei sume, respectiv suma totală de_ lei.
În drept, reclamantul a invocat Constituția României, Noul Cod Civil, Codul de procedură civilă, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Tratatul de funcționare a Uniunii Europene prevederile art. 453 Noul C.proc.civ. și art. 998-999 C.civ. din 1864.
La cerere reclamanta a atașat copii ale următoarelor înscrisuri: sentința civilă nr. 1475/17.05.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._/118/2012, copia Contractului de asistență juridică nr._/2012, chitanța nr. 144/05.10.2012, factura nr. 190/05.10.2012, factura nr. 210/08.11.2012, ordin de plată nr. 1 din 08.11.2012, factura nr. 211/09.11.2012, chitanța nr. 147/09.11.2012, factura nr.218/06.12.2012, op nr. 1 din 10.12.2012, factura 226/26.01.2013, chitanța nr. 155/09.03.2013, chitanța nr. 150/26.01.2013, factura nr. 236/22.03.2013, OP din 25.03.2013, op din 13.06.2013.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat în principal respingerea cererii și constatarea caracterului vădit disproporționat al onorariului avocațial în raport cu valoarea și complexitatea cauzei și reducerea acestuia.
Pârâtul arată că dreptul de a pretinde despăgubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o faptă ilicită este exercitat abuziv, în condițiile în care cererea sa viza un împrumut de 50.000 lei iar pretențiile reclamantului sunt de aproximativ 75% din întreaga valoare.
Pârâtul mai arată că nu poate fi obligat la plata cheltuielilor stabilite prin contractul de asistență pentru faza de recurs în condițiile în care hotărârea nu a fost atacată cu recurs, suma de 1250 lei înscrisă în contract ca și cheltuieli se regăsește facturată ca și contravaloare onorariu în factura nr. 199/05.10.2012, aspect de nepermis în condițiile în care se afirmă că pentru reprezentare a fost deja stabilit un onorariu.
Referitor la dobânda BRD, pârâtul arată că aceasta nu îi este opozabilă.
Pârâtul arată de asemenea că suma de 2500 lei nu are corespondent în nicio factură, precum și faptul că între sumele ce apar în contract și cele facturate și apoi plătite există o neconcludență.
Prin Sentința civilă nr. 2908/24.10.2013 Tribunalul C. a admis excepția necompetenței materiale și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei C., unde a fost înregistrată la data de 26.11.2013.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri și s-a dispus și atașarea dosarului nr._/118/2012 al Tribunalului C..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr._/118/2012 pârâtul din prezenta cauză – C. F. – a solicitat deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea S.C. C. C. S.R.L. reclamantul din prezenta cauză.
În cadrul acestui dosar, debitoarea S.C. C. C. S.R.L. a fost reprezentată de avocat D. D., conform delegației aflate la fila 22 din dosar.
Prin Sentința civilă nr. 1475/17.05.2013, instanța a admis contestația formulată de debitoarea S.C. C. C. S.R.L. în contradictoriu cu creditorul C. F. și a respins ca nefondată cererea de deschidere a procedurii insolvenței, sentința nefiind atacată cu recurs.
În drept, instanța reține aplicabile în cauză prevederile Noului cod civil, raportat la data introducerii acțiunii înregistrată sub nr._/118/2012 pe rolul Tribunalului C. (data săvârșirii faptei ilicite).
De asemenea, instanța reține că potrivit art. 274 alin.1 Cod procedură civilă (aplicabil în cauză raportat la data introducerii acțiunii), partea care cade în pretenții va suporta cheltuielile de judecată pe care partea adversă dovedește că le-a făcut.
Conform prevederilor art. 1349 C.civ.: „(1) Orice persoana are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.”
Temeiul juridic al restituirii cheltuielilor de judecată îl constituie culpa procesuală. Pârâtul este în culpă procesuală în situația în care cererea formulată împotriva reclamantului din prezenta cauză a fost respinsă.
Cheltuielile de judecată pot fi solicitate și pe cale separată, în situația în care nu au fost solicitate în cauza care le-a generat ori instanța a omis să se pronunțe asupra acestora, în termenul de prescripție de drept comun.
Instanța constată că în cadrul dosarului nr._/118/2012, debitorul S.C. C. C. S.R.L. nu a solicitat obligarea creditorului la plata cheltuielilor de judecată, iar prin sentința civilă nr. 1475/17.05.2013, instanța a respins ca nefondată cererea de deschidere a procedurii insolvenței, pârâtul din prezenta cauză fiind partea care a căzut în pretenții și care va fi astfel obligat să îi achite reclamantului cheltuielile ocazionate de litigiul declanșat împotriva sa.
Referitor la acordarea cheltuielilor de judecată, jurisprudența C.E.D.O. a statuat în sensul că partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea acestor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil.
Analizând înscrisurile depuse la dosar de reclamant și activitatea desfășurată de reprezentantul reclamantului în dosarul nr._/118/2012, instanța va admite în parte acțiunea formulată, după cum urmează:
Prin chitanțele și ordinele de plată depuse la dosarul cauzei (chitanțele nr. 144/05.10.2012, 147/09.11.2012, 155/09.03.2013, 150/26.01.2013 și ordinele de plată nr. 1/08.11.2012, 1/10.12.2012 și FN/22.03.2013), reclamantul a făcut dovada achitării către apărătorul ales a sumei totale de_ lei, în baza contractului de asistență juridică nr._/2012 (f 11).
Instanța apreciază de asemenea că reclamantul a făcut și dovada achitării în dosarul nr._/118/2012 a sumei de 120 lei cu titlu de taxă de timbru și sumei de 0,3 lei reprezentând timbru judiciar.
În ceea ce privește suma de 2500 lei, pe care reclamantul susține că a achitat-o prin ordinul de plată FN din 13.06.2013 (f 18), instanța reține că la dosarul cauzei nu a fost depusă și factura în baza căreia a fost achitată această sumă, astfel că, în contextul în care din conținutul acestui ordin de plată nu rezultă faptul că ar fi fost emis în baza contractului de asistență juridică nr._/2012, instanța apreciază că nu face dovada cheltuielilor de judecată ocazionate reclamantului prin dosarul nr._/118/2012.
Instanța va respinge susținerile pârâtului conform cărora onorariul stabilit prin contractul de asistență juridică viza și faza de recurs, iar în contextul în care sentința nu a fost recurată nu poate fi obligat și la plata cheltuielilor aferente recursului, având în vedere faptul că prin contract s-a stabilit suma totală de 31.500 lei, aferentă ambelor faze procesuale, iar reclamantul a achitat în total avocatului pentru faza de fond suma de_ lei.
Pentru considerentele de mai sus, instanța îl va obliga pe pârât la plata către reclamant a sumei de 10.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în dosarul nr._/118/2012, reprezentând taxă de timbru, timbru judiciar și onorariu de avocat.
În ceea ce privește cuantumul onorariului de avocat, instanța a procedat la reducerea acestuia conform dispozițiilor art. 274 alin. 3 C.proc,civ., având în vedere complexitatea obiectului cererii și munca depusă de avocat.
Astfel, instanța constată că atât contestația formulată în dosar cât și notele scrise au fost semnate de administratorul societății, iar din cele 7 termene ale dosarului (la care avocatul a fost prezent) la 3 termene cauza a fost amânată fără discuții, astfel că suma de 9879,7 lei este apreciată de instanță ca fiind proporțională cu activitatea desfășurată.
Instanța va respinge ca neîntemeiată solicitarea reclamantului de obligare a pârâtului la achitarea dobânzii calculată de BRD, aferentă sumelor plătite cu titlu de cheltuieli de judecată în dosarul nr._/118/2012.
Potrivit prevederilor art. 1535 C.civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii de la scadență până la momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
În speța de față nu sunt însă îndeplinite condițiile prevăzute de textul legal menționat, întrucât reclamantul solicită obligarea pârâtului la cuantumul unei dobânzi în cuantum de 4,5 %, calculată de BRD, fără ca aceasta să fie convenită de părți.
În ceea ce privește solicitarea reclamantului de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces, instanța o va respinge ca neîntemeiată, având în vedere faptul că nu se poate reține o culpă a pârâtului în declanșarea acestui proces, fiind strict opțiunea reclamantului de a solicita aceste cheltuieli pe cale separată și urmând a suporta pe cont propriu cheltuielile prilejuite de efectuarea acestui nou demers.
Înțelesul juridic al noțiunii de cheltuieli de judecată este unul bivalent, cheltuielile de judecată reprezentând prejudiciul cauzat de culpa procesuală și, totodată, despăgubirea pe care partea care a căzut în pretenții trebuie să o plătească celeilalte părți. De asemenea, cheltuielile de judecată constituie și o veritabilă sancțiune procedurală pentru atitudinea culpabilă adoptată, care a condus la declanșarea procedurii judiciare.
În speță, reclamantul nu a solicitat cheltuielile de judecată în dosarul nr._/18/2002. Cum cheltuielile de judecată se acordă la cerere, nu poate fi reținută atitudinea culpabilă pentru declanșarea prezentei proceduri în sarcina pârâtului. Legea prevede că partea care a câștigat poate recupera cheltuielile de judecată pe cale separată, dar într-o astfel de situație nu mai poate fi reținută culpa procesuală a pârâtului în efectuarea unor noi cheltuieli de judecată, derivate din acest nou litigiu.
Față de aceste considerente, instanța reține că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 274 alin. 1 C.proc.civ. și art. 1349 C.civ., astfel că va admite în parte cererea și va obliga pârât să plătească reclamantului suma de_ lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în cadrul dosarului civil nr._/118/2012 al Tribunalului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul S.C. C. C. S.R.L. cu sediul în C., .. 35, J. C. în contradictoriu cu pârâtul C. F. cu domiciliul în C., ., nr. 131, ., ..
Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 10.000 de lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în dosarul civil nr._/111/2013 al Tribunalului C., reprezentând taxă de timbru, timbru judiciar și onorariu avocat.
Respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata dobânzii aferente sumelor plătite cu titlu de cheltuieli de judecată în dosarul civil nr._/111/2013 al Tribunalului C., ca neîntemeiată.
Respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată efectuate în dosarul_, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.04.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. DUMITRUMIRELA DĂNUȚA M.
M.M. 09 aprilie 2014
Red. Jud. D.D.2ex/04.08.2014
Emis 2 comunicări, la data de
| ← Pretenţii. Hotărâre din 03-03-2014, Judecătoria CONSTANŢA | Pretenţii. Sentința nr. 3930/2014. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
