Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 17-10-2014 în dosarul nr. 29404/212/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2014
Ședința publică din data de 17.10.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: G. M.
GREFIER: C. B.
Pe rol, soluționarea cauzei având ca obiect „pretenții civile”, privind pe reclamantul C. C., domiciliat în municipiul C., ., ., ., jud. C., cu domiciliul procesual ales la S.C.A. „L. - G.”, în municipiul C., . nr. 38, . și pe pârâții R. O. I., domiciliat în orașul O., ., ., ., S.C. „U. A.” S.R.L. - cu sediul în municipiul Cluj N., ., jud. Cluj și S.C. „G. R. asigurare Reasigurare” S.A. - cu sediul în municipiul București, Piața Charles de Gaulle nr. 15, sector 1.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 10.10.2014 și au fost consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Completul de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu prevederile art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 17.10.2014 când, în aceeași compunere,
JUDECĂTORIA,
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 21.11.2012, sub număr dosar_, reclamantul C. C. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta S.C. „G. R. Asigurare Reasigurare” S.A. și cu intervenientul forțat U. A., ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de_.88 lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul cauzat reclamantului prin fapta ilicită a asiguratului pârâtei, precum și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0.1% pe zi, calculate de la data când ar fi trebuit acordate despăgubirile și până la data plății integrale, cu cheltuielile de judecată.
Cererea nu este motivată în fapt, iar în drept au fost indicate prevederi din Legea nr. 136/ 1995, Ordinul CSA nr. 5/ 2010, Codul civil și Codul de procedură civilă.
Nu au fost depuse înscrisuri în susținere.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 1388 lei și cu timbru judiciar de 5 lei, corespunzătoare primului capăt al cererii.
Prin precizări depuse la dosarul cauzei la termenul din data de 12.04.2013 (f. 23-26), reclamantul a arătat că înțelege a se judeca în contradictoriu cu pârâții R. O. I., S.C. „U. A.” S.R.L. și S.C. „G. R. Asigurare Reasigurare” S.A., solicitând scoaterea din cauză a lui U. A., indicat în cuprinsul cererii introductive.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la data de 18.11.2010 a avut loc un eveniment rutier în urma căruia s-au produs avarii autoturismului înmatriculat în Bulgaria, cu nr. B1321PX, condus de către C. C. și pe care acesta îl preluase de la U. A.. Arată reclamantul că U. A. deținea autoturismul în baza unei procuri notariale date de proprietarul Atanas Iliec, iar vinovat de producerea accidentului este R. O. I., care conducea autoturismul marca „F. Punto” cu nr. de înmatriculare CJ21UNIX, aparținând S.C. „U. A.” S.R.L.
Pentru recuperarea pagubei suferite, reclamantul s-a adresat asigurătorului autoturismului înmatriculat în județul Cluj, respectiv pârâtei S.C. „G. R. Asigurare Reasigurare” S.A., care a fost de acord să plătească despăgubiri în valoare de 3185 lei.
Învederează reclamantul că, în urma producerii accidentului, a fost nevoit să achiziționeze autovehiculul de la U. A., devenind astfel proprietar al mașinii, pentru repararea căreia a achitat suma de_.88 lei.
Apreciază reclamantul că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta ilicită a pârâtului R. O. I., iar pârâta S.C. „U. A.” S.R.L. - în calitate de angajator al acestuia, este atrasă în proces în vederea atragerii răspunderii pentru fapta prepusului său.
Pârâta S.C. „U. A.” S.R.L. a formulat întâmpinare (f. 31-33), prin care a invocat excepția tardivității formulării cererii precizatoare de către reclamantă și excepția nulității aceleiași cereri.
Pe fondul cauzei, pârâta solicită respingerea acțiunii, arătând că despăgubirile ce au fost propuse de societatea de asigurări sunt suficiente pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin accidentul rutier. Mai mult, prejudiciul pretins de reclamant nu este dovedit cu înscrisuri.
Susține pârâta că în cauza de față ar fi trebuit să aibă calitate procesuală de intervenient, potrivit dispozițiilor art. 54 din Legea nr. 136/ 1995, iar nu de pârâtă, astfel cum a solicitat reclamanta.
În drept, au fost invocate prevederile art. 115 și urm., art. 132-133 din Codul de procedură civilă, Legea nr. 136/ 1995.
La rândul său, pârâta S.C. „G. R. Asigurare Reasigurare” S.A. a depus note scrise (f. 37-39), prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, susținând că acesta nu face dovada calității sale de deținător legal al autovehiculului avariat în evenimentul rutier și pentru care se cer despăgubirile.
Totodată, invocă pârâta excepția tardivității cererii de modificare a cererii de chemare în judecată, iar pe fondul cauzei a cerut respingerea acțiunii, arătând că, printr-o expertiză efectuată în cadrul dosarului de daună, s-a stabilit că valoarea maximă a despăgubirilor ce pot fi acordate pentru autovehiculul condus de reclamant este de 5310 lei.
La termenul din data de 17.05.2013, instanța a invocat din oficiu excepția de netimbrare a capătului II al cererii de chemare în judecată, referitor la penalitățile de întârziere, excepție pe care a admis-o prin încheierea de ședință de la acel termen.
Prin încheierea de ședință din 21.06.2013, instanța a respins excepția tardivității cererii de modificare a cererii de chemare în judecată și excepția nulității cererii modificatoare, unind cu fondul cauzei excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
La data de 20.09.2013, pârâta S.C. „U. A.” S.R.L. a depus la dosar note de ședință (f. 100-105), invocând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii civile de față.
Prin încheierea de la termenul din data de 01.11.2013, instanța a unit cu fondul cauzei excepția lipsei de interes.
În cauză au fost administrate următoarele probe: proba cu înscrisuri - încuviințată reclamantului și pârâtei S.C. „G. R. Asigurare Reasigurare” S.A.; proba cu interogatoriul pârâtelor - încuviințată reclamantului; proba testimonială cu martorul U. A. (f. 147) - încuviințată S.C. „G. R. Asigurare Reasigurare” S.A.; precum și proba cu expertiza tehnică auto - încuviințată reclamantului, fiind întocmit raportul de expertiză de către expertul judiciar M. L. C. (f. 163-176).
Totodată, instanța a încuviințat proba cu interogatoriul reclamantului și proba cu interogatoriul pârâtului R. O. I., însă aceștia nu s-au înfățișat la termenul din data de 13.12.2013, pentru când fuseseră citați în vederea administrării acestor probe.
Analizând materialul probator al dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 18.11.2010, la intersecția străzilor M. V. și I. R. din municipiul C., a avut loc un eveniment rutier în care au fost implicate două autoturisme, respectiv cel înmatriculat în Bulgaria, cu nr. B1321PX, condus de către C. C. și cel condus de către pârâtul R. O. I., cu nr. de înmatriculare CJ21UNIX, aparținând S.C. „U. A.” S.R.L.
Din accident a rezultat avarierea celor două autovehicule, cel condus de reclamant aparținând la momentul producerii evenimentului rutier cetățeanului bulgar Atanas Iliec și fiind asigurat pentru răspundere civilă obligatorie la societatea de asigurare Interamerican Bulgaria, astfel cum reiese din adresa Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România - B.A.A.R. nr. OJ 2376/ 16.09.2013 (f. 99).
Având a se pronunța cu prioritate asupra excepțiilor invocate în cauză și nesoluționate până la acest moment, în conformitate cu prevederile art. 137 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Judecătoria reține cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului:
La data producerii evenimentului rutier autovehiculul condus de reclamant, înmatriculat în Bulgaria, se afla în proprietatea cetățeanului bulgar Atanas Iliec, astfel cum reiese din procura autentificată la notarul public V. Mihaylov P. sub n. 1157/ 05.03.2009 (f. 73), coroborată cu declarația martorului U. A. (f. 147).
Prin procura menționată, numiții U. N. și U. A. au primit, de la proprietarul autovehiculului, dreptul de a-l conduce și de a îndeplini toate actele pentru asigurarea folosirii bunului, potrivit scopului acestuia.
Autoturismul a fost încredințat spre conducere lui C. C., de către U. A., în vederea efectuării de probe, reclamantul fiind interesat în a achiziționa mașina respectivă.
Potrivit declarației martorului din prezenta cauză, întrucât nu au fost primite despăgubirile cerute pârâtei S.C. „G. R. Asigurare Reasigurare” S.A., C. C. a convenit cu U. A. vânzarea autoturismului avariat, la prețul de 2000 euro, sens în care cei doi au încheiat un contract de vânzare-cumpărare (f. 87), la data de 19.09.2012, dată care nu este certă, potrivit legii civile române.
Din declarația dată în fața instanței de către U. A., reiese faptul că acesta se comporta, mai înainte de încheierea contractului cu reclamantul, ca un adevărat proprietar, el fiind cel care a încheiat în nume propriu actul de vânzare-cumpărare și încasând prețul, pe care nu l-a remis proprietarului bulgar. Invocarea de către martor a procurii ce îi fusese acordată de Atanas Iliec este irelevantă în ceea ce privește încheierea contractului de vânzare-cumpărare, întrucât prin acea procură nu s-a acordat mandatarului dreptul de a face acte de dispoziție cu privire la bun.
Se reține incidența următoarelor prevederi din Legea nr. 136/ 1995 privind asigurările și reasigurările în România - în forma de la data accidentului:
Art. 3 - „În asigurarea obligatorie raporturile dintre asigurat și asigurător, drepturile și obligațiile fiecărei părți sunt stabilite prin lege.”
Art. 41 alin. 1 - „În asigurarea de răspundere civilă, asigurătorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde în baza legii față de terțele persoane păgubite și pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil.”
Art. 42 - „(1) Drepturile persoanelor păgubite se vor exercita împotriva celor răspunzători de producerea pagubei. (2) Asigurătorul poate fi chemat în judecată de persoanele păgubite în limitele obligațiilor ce-i revin acestuia din contractul de asigurare.”
Art. 43 - „Despăgubirea se stabilește și se efectuează în baza asigurării valabile la data producerii accidentului, conform dispozițiilor art. 49, fără a mai fi necesar acordul asiguratului din cauza căruia s-a produs paguba, ori prin hotărâre judecătorească.”
Art. 44 - „(1) Asigurătorul plătește despăgubirea nemijlocit celui păgubit în măsura în care acesta nu a fost despăgubit de asigurat, despăgubire ce nu poate fi urmărită de creditorii asiguratului. (2) Despăgubirea se plătește asiguratului în cazul în care acesta dovedește că a despăgubit pe cel păgubit.”
Art. 49 - „Asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule, precum și tramvaie și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil, în conformitate cu: a) legislația în vigoare din statul pe teritoriul căruia s-a produs accidentul de vehicul și cu cel mai mare nivel de despăgubire dintre cel prevăzut în legislația respectivă și cel prevăzut în contractul de asigurare; b) legislația românească în vigoare, în cazul în care persoanele păgubite sunt cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, în timpul unei călătorii ce leagă direct două teritorii în care este valabil tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, dacă nu există birou național pe teritoriul traversat în care s-a produs accidentul.”
Așadar, despăgubirea stabilită în sarcina asigurătorului de răspundere civilă obligatorie, în baza prevederilor Legii nr. 136/ 1995, se plătește persoanei păgubite prin producerea evenimentului asigurat.
Calitatea procesuală - condiție esențială a exercițiului acțiunii civile și a oricărei forme procedurale ce intră în conținutul acesteia - presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă) precum și între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv al raportului dedus judecății (calitate procesuală pasivă).
În cauza de față, Judecătoria apreciază că persoana îndreptățită a solicita, în instanță, despăgubiri de pe urma accidentului rutier din data de 18.11.2010 este Atanas Iliec, întrucât această persoană deținea calitatea de proprietar al autoturismului înmatriculat cu nr. B1321PX, iar prejudiciul cauzat acestui bun s-a produs în patrimoniul proprietarului său, iar nu în cel al mandatarului proprietarului sau al celui care folosea în fapt mașina.
Înțelegerea ulterioară accidentului, intervenită între U. A. și C. C., dovedită prin contractul de vânzare-cumpărare din data de 19.09.2012, este lipsită de importanță atunci când se pune în discuție calitatea procesuală în acest proces, întrucât calitatea procesuală nu se poate transmite decât în condițiile legii, respectiv în baza unor prevederi legale exprese (ex: prin succesiune), ori pe cale convențională. Este adevărat că vânzarea sau donarea bunului litigios constituie o formă de transmitere convențională a calității procesuale, însă pentru a interveni este necesar ca acțiunea civilă să fi fost promovată de persoana îndreptățită, în vreme ce C. C. nu dovedește că ar fi dobândit în mod valabil dreptul de proprietate asupra autoturismului de la proprietarul acestuia, respectiv de la Atanas Iliec.
Mai mult, în condițiile în care prejudiciul s-a produs în patrimoniul proprietarului bunului de la momentul accidentului, iar contractul de vânzare-cumpărare exhibat de reclamant nu face nicio referire la creanța constând în contravaloarea reparațiilor, Atanas Iliec rămâne singurul îndreptățit a solicita despăgubiri în baza Legii nr. 136/ 1995.
Cum acțiunea civilă nu a fost inițiată de titularul dreptului de a primi despăgubiri și nici nu s-a făcut dovada transmiterii legale a acestui drept către C. C., Judecătoria apreciază că reclamantul din prezenta cauză nu își justifică propria calitate procesuală activă, excepția analizată urmând a fi admisă.
Pe cale de consecință, nu se va mai proceda la analizarea excepției lipsei de interes în promovarea acțiunii, invocată de către pârâta S.C. „U. A.” S.R.L., dar nici la analizarea fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
JUDECĂTORIA, ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de către pârâții S.C. „U. A.” S.R.L. și S.C. „G. R. Asigurare Reasigurare” S.A..
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul C. C., domiciliat în municipiul C., ., ., ., jud. C., cu domiciliul procesual ales la S.C.A. „L. - G.”, în municipiul C., . nr. 38, ., jud. C. și pe pârâții R. O. I., domiciliat în orașul O., ., ., ., S.C. „U. A.” S.R.L. - cu sediul în municipiul Cluj N., ., jud. Cluj și S.C. „G. R. Asigurare Reasigurare” S.A. - cu sediul în municipiul București, Piața Charles de Gaulle nr. 15, sector 1, ca fiind promovată de către o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.10.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
G. M. Crisina B.
Red. jud. G.M./17.10.2014;
Tehnored. grf. C.B./27.10.2014/ 6 ex.
Comunicat 4 ex./ .
Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de pentru .
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei:
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5517/2014.... → |
|---|
