Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 19/2014. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 19/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 19-12-2014 în dosarul nr. 25939/212/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECATORIA CONSTANTA

Sectia civilă

SENTINȚA CIVILĂ NR._

SEDINTA DIN CAMERA DE CONSILIU DIN 19.12.2014

Completul constituit din:

P.: M. V. M.

GREFIER: D. R.

Pe rol solutionarea cauzei civile avand ca obiect cerere valoare redusă, actiune formulată de reclamanta . ( J_, CUI RO_), cu sediul în București, ., . cu pârâta . (J_ ; CUI RO_) cu sediul în Constanta, ., J. C..

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 16.12.2014 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. 1 C.proc.civ, a dispus amânarea pronunțării la data de 19.12.2014.

I N S T A N T A

Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.08.2014 sub numărul_, reclamanta . a solicitat în contradictoriu cu pârâta . obligarea acesteia la plata sumei de 3.250,26 lei reprezentând contavaloare produse livrate și la plata dobânzii legale aferente debitului principal, calculată de la data scadenței fiecărei facturi și până la data achitării integrale a debitului și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat între părți s-au desfășurat raporturi comerciale concretizate prin livrarea unor produse de către reclamantă, pentru care au fost emise facturile fiscale . nr._/03.01.2013,_/12.01.2013,_/21.01.2013,_/08.02.2013,_/08.02.2013 și_/20.02.2013 în valoare de 5.842,08 lei, facturi acceptate la plată de către pârâtă, însă neachitate integral. Reclamanta a mai arătat că la această dată pârâtul figurează cu un debit restant în sumă de 3.250,26 lei.

În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1025-1032 noul Cod de procedură civilă privind cererile de valoare redusă.

În probațiune reclamanta a depus în copie: facturile nr. . nr._/03.01.2013,_/12.01.2013,_/21.01.2013,_/08.02.2013,_/08.02.2013 și_/20.02.2013.

Reclamanta nu a solicitat dezbateri orale.

Pârâta, căreia i-a fost comunicată acțiunea în mod legal, nu a formulat întâmpinare și nici nu a depus formularul de răspuns.

Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.

Conform art. 1025 C.proc.civ.: „(1) Prezentul titlu se aplica atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecata și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței. (2) Prezentul titlu nu se aplica în materie fiscală, vamală sau administrativă și nici în ceea ce privește răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorității publice. (3) De asemenea, prezenta procedură nu se aplica cererilor referitoare la: a) starea civila sau capacitatea persoanelor fizice; b) drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie; c) moștenire; d) insolvență, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăților insolvabile și a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare; e) asigurări sociale; f) dreptul muncii; g) închirierea unor bunuri imobile, cu excepția acțiunilor privind creanțele având ca obiect plata unei sume de bani; h) arbitraj; i) atingeri aduse dreptului la viață privată sau altor drepturi care privesc personalitatea.”

Instanța reține că în speță sunt aplicabile dispozițiile titlului X din codul de procedură civilă privind cererile de valoare redusă, întrucât creanța pretinsă de reclamantă este sub nivelul de_ lei și nu este incident niciunul din cazurile de excepție prevăzute de alin. 2 și 3 ale art. 1025 C.proc.civ..

Analizând cererea de valoarea redusă prin prisma înscrisurilor de la dosar, instanța reține următoarele:

Între părți s-a încheiat s-au desfășurat raporturi comerciale concretizate prin livrarea unor produse de către reclamantă, pentru care au fost emise facturile fiscale . nr._/03.01.2013,_/12.01.2013,_/21.01.2013,_/08.02.2013,_/08.02.2013 și_/20.02.2013, din care a rămas neachitată suma de 3.250,26 lei.

În drept, instanța reține că potrivit art. 1270 Cod civil: „Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.

În aceste condiții, pârâta avea obligația de a achita contravaloarea serviciilor de transport.

În cauza de față, reclamanta, prin înscrisurile depuse la dosar, respectiv cele comenzile de transport și facturile fiscale, a făcut dovada existenței unui contract valabil și executarea propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către pârâtă, instanța reține că acesteia din urmă îi revenea sarcina de a dovedi că și- a executat propriile obligații.

Astfel, pârâta, cu toate că a avut posibilitatea, nu a solicitat instanței administrarea unui înscris din care să rezulte că a achitat în întregime și în termen obligațiile în cauză, fapt care va avea ca și efect rămânerea în ființă a prezumției relative a neachitării datoriilor.

Pe cale de consecință, instanța va admite cererea și va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3.250,26 lei reprezentând debit.

Sub aspectul dobânzii legale pentru fiecare zi de întârziere, calculată de la data la care au devenit scadente facturile neachitate de către pârâtă, până la plata integrală a debitului principal, solicitate de către reclamantă prin cererea de chemare în judecată, instanța apreciază că potrivit principiului reparării integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicită, autorul pagubei este obligat să acopere nu numai prejudiciul efectiv (damnum emergens), dar și beneficiul nerealizat (lucrum cessans) ca urmare a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii. Astfel, reclamanta poate solicita atât plata echivalentului pagubei, cât și plata dobânzilor legale aferente acestei sume.

În conformitate cu art. 1 din O.G. nr. 13/2011 părțile sunt libere să stabilească, în convenții, rata dobânzii atât pentru restituirea unui împrumut al unei sume de bani, cât și pentru întârzierea la plata unei obligații bănești. Dobânda datorată de debitorul obligației de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenței obligației, este denumită dobândă remuneratorie. Dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență este denumită dobândă penalizatoare. Dacă nu se precizează altfel, termenul dobândă din prezenta ordonanță privește atât dobânda remuneratorie, cât și dobânda penalizatoare. În art. 2, s-a prevăzut că, în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea.

În speță, instanța constată că sunt pe deplin întrunite condițiile cerute de lege pentru acordarea dobânzilor și anume: obligația pârâtei constă în plata unei sume de bani, este lichidă și exigibilă, iar prin neplata la scadență a sumei de bani datorate se prezumă că lipsa de folosință a acesteia a produs reclamantei un prejudiciu, ce se impune a fi reparat prin acordarea dobânzii legale calculate pe durata întârzierii în executare potrivit O.G. nr. 13/2011.

Având în vedere dispozițiile art. 453 C.pr.civ. și art 1031 C proc civ, privind culpa procesuală în declanșarea prezentului litigiu, pârâtul va fi obligată și la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea formulată de reclamanta .( J_, CUI RO_), cu sediul în București, ., . cu pârâta .(J_ ; CUI RO_) cu sediul în Constanta, ., J. C..

Obligă pârâta la plata sumei de 3.250,26 lei către reclamantă, reprezentând contravaloare marfă livrată, precum și dobânda legală, calculată asupra debitului principal, de la data scadenței fiecărei facturi și până la achitarea efectivă a debitului.

Obligă pârâta la plata sumei de 200 lei către reclamantă, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria C..

Executorie.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi 19.12.2014.

P. GREFIER

M. V. M. D. R.

Red.jud. MVM – 26.02.2015

Tehnred.gref. Dr- 26.02.2015

.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 19/2014. Judecătoria CONSTANŢA