Contestaţie la executare. Sentința nr. 8928/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8928/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 10-09-2014 în dosarul nr. 19336/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Dosar nr._
Sentinta civila nr.8928
Ședința publică de la 10 septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE Moțîrlichie L.
GREFIER M. L.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe contestator T. I. și pe intimat B. P. LEASE GROUP IFN SA, având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în sedinta publica din data de 20.08.2014 si au fost consemnate în încheierea de sedinta din acea data, încheiere ce face corp comun cu prezenta, pentru cand, instanta avand nevoie de timp pentru a delibera a dispus amanarea pronuntarii la data de 27.08.2014, 03.09.2014 si respectiv.
INSTANTA
Prin contestația înregistrată la data de 22.07.2013, contestatorul Telehoiu I., a solicitat, în contradictoriu cu intimata B. P. Lease Group IFN SA, constatarea nulității executării silite începută în dosarul de executare nr.425/2013 al B. B. S. pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art.666 alin.2 Cod proc.civ., anularea tuturor actelor de executare efectuate în acest dosar și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, iar în subsidiar, cenzurarea cheltuielilor de executare prevăzute în încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 11.07.2013 și comunicate la data de 16.07.2013 către fidejusori și suspendarea executării silite.
În motivare, s-a arătat că, Întreprinderea individuală Telehoiu I. I.I a încheiat un contract de credit în vederea finanțării achiziției unei combine CLAAS/AVERO 240 și a unei platforme de recoltat cereale CLAAS/SW 4.9M, ratele fiind stabilite în două tranșe anuale și, întrucât a fost întârziată plata ratelor scadente, din cauza unor probleme din activitatea agricolă, la data de 11.05.2013 a fost înaintată somația din data de 02.05.2013, cu nr._, prin care se comunica debitul restant în cuantum de 112.825,82 lei, reprezentând debit, dobânzi și penalități.
De asemenea, la data de 16.07.2013 a fost primită de către contestator o înștiințare și o somație emise de B. B. S. prin care se comunica faptul că are de plătit o sumă de 576.388,57 lei la care se adaugă cheltuieli de executare în cuantum de 14.091,21 lei, ca urmare a denunțării unilaterale de către creditoare a contractului de credit încheiat cu debitoarea Telehoiu I. I.I.
Mai arată contestatorul că executarea silită începută este nelegală, având în vedere că înștiințarea trebuia comunicată debitorului,contestatorul neavând calitatea de debitor, ci de fidejusori, alături de Telehoiu F., iar pe de altă parte, atât în cuprinsul înștiințării cât și în cuprinsul somației se anexează contractul de ipotecă mobiliară, care nu este titlu executoriu, ci oferă un privilegiu creditoarei la distribuirea sumelor de bani după finalizarea executării mobiliare.
În privința cheltuielilor de executare, stabilite de executor, apreciază contestatorul faptul că acestea trebuie cenzurate raportat la munca depusă de executor și de complexitatea actelor de executare efectuate până la momentul întocmirii încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, iar onorariul executorului judecătoresc a fost stabilit cu încălcarea dispozițiilor legale privind onorariile minimale și maximale ale executorilor.
În drept, au fost invocate disp. art.711, 712 Cod proc.civ, art.666 și 669 Cod proc.civ.
Au fost depuse la dosar înscrisuri.
La data de 02.08.2013, contestatorul a depus la dosar o cerere de modificare a contestației inițiale, prin care a solicitat introducerea din oficiu în cauză a debitorului semnatar al contractului de credit, precum și introducerea în cauză, în calitate de contestatori a garanților împotriva cărora s-a început executarea silită, respectiv Telehoiu Florentinna, Telehoiu Ș. și Telehoiu M., prin înființarea popririi conturilor acestora, depunând la dosar și actele de executare emise împotriva acestora, invocându-se dispozițiile art.701, 711 Cod proc.civ.
Prin cererea de modificare, contestatorul a solicitat și constatarea, pe cale incidentală a caracterului abuziv al clauzei prevăzută la art.1.1 din contractul de Fidejusiune care prevede:”Fiecare garant garantează în mod expres, irevocabil și necondiționat, fără compensare sau deducere și fără nici un drept de a invoca beneficiul de diviziune sau al discuțiunii în solidar și indivizibil cu Debitorul și cu celălalt Garant, cu toate bunurile sal prezente și viitoare și cu toate veniturile pe care le va realiza din orice activitate”
Se apreciază că termeni juridici referitori la beneficiul de diviziune și discuțiune nu sunt cunoscuți persoanelor fără studii juridice.
De asemenea, în ceea ce privesc sumele de bani nescadente, reprezentând valoarea ratelor până la finalizarea contractului de credit, aceaste sume au caracterul unei clauze penale, iar în condițiile generale ale contractelor de credit nu este determinată întinderea prejudiciului și cuantumul daunelor care urmează să fie acoperite prin rezilierea contractului.
Astfel, apreciază contestatorul că rezilierea unilaterală a contractelor de credit a avut un caracter abuziv, fără respectarea condițiilor prevăzute în contractul de credit și fără îndeplinirea formalităților de publicitate prevăzute de lege.
La data de 23.09.2013, intimata a formulat întâmpinare, prin care s-a invocat excepția netimbrării contestației și excepția tardivității întrucât contestația a fost formulată după 22 de zile de la data înștiințării contestatorului de către executorul judecătoresc, iar pe fond s-a solicitat respingerea contestației la executare.
În motivare, s-a arătat că între Leasing Solutions și Telehoiu I. II s-au încheiat contractele de credit nr.1501 din 26.07.2012 și nr.1397 din data de 29.05.2012, conform cărora Leasing Solutions a finanțat debitorul în vederea achiziționării bunurilor identificate în fiecare dintre contractele de credit. În vederea garantării obligațiilor asumate prin contractele de credit, a fost încheiat între Leasing Solutions și garanții Telehoiu F., Telehoiu Ș. și Telehoiu M. contractul de Fideiusiune din data de 26.07.2012.
Întrucât debitorul nu și-a îndeplinit obligațiile de plată, Leasing Solutions a declarat scadente toate sumele datorate și, întrucât nu s-a dat curs notificării de reziliere, creditoarea a notificat fidejusorii cu privire la rezilierea contractelor de credit.
Întrucât nici aceștia nu și-au îndeplinit obligația de plată asumată, a fost inițiată executarea silită atât împotriva debitorului cât și împotriva fidejusorilor, obligația acestora fiind solidară.
În ceea ce privește invocarea în cadrul contestației a disp. Legii nr.193/2000, arată intimata faptul că, pe de o parte, întrucât contractul de fidejusiune este un contract unilateral, nu îi sunt aplicabile prevederile Legii nr.193/2000, iar pe de altă parte contestatorul nu a înțeles să invoce beneficiul de diviziune sau de discuțiune.
În ceea ce privește rezilierea contractelor de credit, se arată că aceasta a operat de plin drept, iar apărările de fond ale garantului contestator nu pot fi reținute în situația în care titlul executoriu în baza căruia a fost inițiată executarea silită împotriva acestuia în reprezintă contractul de fidejusiune.
Prin încheierea de ședință din data de 11.12.2013, instanța a respins ca inadmisibilă cererea contestatorului de introducere în cauză, în calitate de contestatori a celorlalți garanți.
Prin încheierea de ședință din data de 23.04.2014,, instanța a luat act de renunțarea contestatorului la cererea de suspendare a executării silite.
A fost încuviințată părților proba cu înscrisuri și proba cu expertiză tehnică contabilă având ca obiectiv stabilirea debitului datorat de către contestator la data începerii executării silite.
La data de 21.05.2014 intimata a depus la dosar note de ședință, învederând că a operat transmisiunea calității procesual pasive ca urmare a contractului de cesiune încheiat de către intimată cu Fortis Leasig Group IFN SA, aceasta din urmă având calitate procesual pasivă.
Analizând actele și lucrările dosarului, se rețin următoarele:
La cererea creditoarei Leasing Solutions, în temeiul contractului de fidejusiune din data de 26.07.2012, a fost începută executarea silită a fidejusorului contestator Telehoiu I., pentru recuperarea debitului datorat de către debitoarea Telehoiu I. II în temeiul contractelor de credit nr.1501/26.07.2012 și nr.1397/29.05.2012, fiind formate dosarele de executare nr. 425/2013 și nr.426/2013 ale B. B. S..
Se reține că între Leasing Solutions și Telehoiu I. II au fost încheiate contractele de credit nr.1501/26.07.2012 și nr.1397/29.05.2012 având ca obiect achiziționare utilaje agricole, pentru garantarea îndeplinirii obligației de plată de către debitoare, fiind încheiat contractul de fidejusiune din data de 26.07.2012 cu fidejusorii Telehoiu I., Telehiu F., Telehoiu Ș. și Telehoiu M..
Se reține că, potrivit contractului de fidejusiune, încheiat în scopul garantării de către fidejusor a obligațiilor debitorului derivând din contractele de credit nr.1501/26.07.2012 și nr.1397/29.05.2012, fidejusorul constituie în favoarea creditorului o garanție personală prin care garantează cu toate bunurile sale prezente și viitoare îndeplinirea de către debitor a obligațiilor decurgând din contractul de credit.
Nu vor fi avute în vedere apărările contestatorului în sensul că dispozițiile art.1.1 din contractul de fidejusiune au un caracter abuziv întrucât contestatorul nu a avut cunoștințe juridice și nu a cunoscut termenii referitori la beneficiul de diviziune și discuțiune, deoarece prin încheierea contractului de fidejusiune, contestatorul a vizat atingerea unui interes legat de activitatea sa profesional-comerciala, si nu un interes personal. Asa fiind, el nu are calitatea de consumator in intelesul explicat de art. 2 din Legea nr. 193/2003 in vigoare la data contractului, astfel ca nu se pot prevala de norme juridice speciale care protejeaza aceasta categorie de persoane.
Fidejusiunea este un contract prin care o persoana numita fidejusor se obliga sa execute obligatia asumata de o alta persoana (debitorul principal) fata de creditorul acesteia. Fidejusiunea ia nastere prin incheierea unui contract intre fidejusor si creditor, chiar si fara acordul sau stiinta debitorului. Intotdeauna, aceasta garantie nu poate depasi ca intindere obligatia principala a debitorului, insa se intinde atat asupra obligatiei principale, cat si asupra eventualelor accesorii.
Faptul ca obligatia fidejusorului este una accesorie si subsidiara, îi confera acestuia posibilitatea de a invoca beneficiul de discutiune, beneficiul de diviziune, precum si exceptiile personale ce decurg din contractul de fidejusiune, posibilitate la care contestatorul a renunțat îns în mod expres, astfel cum rezultă din art. 1 din contractul de fidejusiune.
Relativ la critica contestatorului un sensul ca executarea silita s-a initiat si a fost continuata in absenta unui titlu executoriu, instanta nu o va retine deoarece potrivit art. Art. 52 din Legea nr. 93/2009 Contractele de credit incheiate de o institutie financiara nebancara, precum si garantiile reale si personale afectate garantarii creditului constituie titluri executorii, iar reziliereacontractelor de credit încheiate cu debitoarea Telehoiu I. II a operat de drept, ca urmare a nerespectării de către aceasta a obligației de plată, reziliere ce a fost comunicată atât debitoarei cât și debitorilor garanți, potrivit înscrisurilor depuse la dosar(fila 75).
Prin cererea formulată, contestatorul recunoaște faptul că, din cauza problemelor din activitatea agricolă, a întârziat plata ratelor scadente, fiind înștiințat de către creditoare, solicitându-i acesteia din urmă acordarea unui răgaz mai lung pentru achitarea restanțelor.
În ceea ce privește susținerea contestatorului în sensul că suma executată silit în dosarul de executare silită nr.426/2013 a fost achitată, creanța fiind stinsă prin plată, instanța reține concluziile raportului de expertiză întocmit în cază de către expert A. L. M., potrivit cărora, la data executării silite contestatorul înregistra un debit de 558.779,03 lei, aferent contractului de credit nr.1397/2012 și un debit de_,06 lei, aferent contractului nr.1501/2012. A mai menționat expertul faptul că au fost efectuate plăți de către Societatea Civilă M.&M. pentru contractul nr.1501/2013, în cuantum de_ lei, plăți ce nu se regăsesc însă în fișa de client emisă de către B. P. Lease Group, fisă ce reprezintă raportul în care sunt afișate in ordine cronologica toate operatiile economice dupa documentele de evidenta:
Concluzionând asupra cauzei civile deduse judecății și reținând argumentele expuse instanța apreciază că, în mod legal a fost începută executarea silită împotriva contestatorului, motiv pentru care contestația urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge contestația la executare, privind pe contestator T. I. cu sediul procesual ales la S. M. cu sediul in Constanta, .. 100, CNP_ în contradictoriu cu intimatul B. P. LEASE GROUP IFN SA, cu sediul in sector 1, București, B. A., nr. 40-44, ./2008, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată azi, 10.09.2014, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței
P., GREFIER
Moțîrlichie L. M. L.
Red.jud.M.L.S.-8.12.2014, ..12.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2227/2014. Judecătoria CONSTANŢA | Pretenţii. Sentința nr. 2706/2014. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
