Contestaţie la executare. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 11-12-2014 în dosarul nr. 27957/212/2013*

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2014

Ședința publică de la 11 Decembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE: L. F.

GREFIER: E. G.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe contestator JUDEȚUL C. - PRIN PREȘEDINTE C. NICUȘOR D., contestator PREȘEDINTELE C. JUDEȚEAN C. și pe intimat . G. SRL, având ca obiect contestație la executare.

Dezbaterile asupra fondului, au avut loc în ședința publică din data de 27.11.2014 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea data ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 04.12.2014, când:

INSTANȚA

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 16.10.2013 sub nr._/212/2013, contestatorii JUDEȚUL C. și PREȘEDINTELE C. JUDEȚEAN C. au solicitat în contradictoriu cu intimatul . G. SRL anularea somației nr. 299/23.09.2013 comunicată la data de 30.09.2013 în dosarul de executare nr. 299/2013, anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor nr. 299/23.09.2013 comunicată în dosarul de executare nr. 299/2013, anularea adresei de înființare a popririi emisă în dosarul de executare nr. 299/2013 al B. N. Steluța I., ca fiind nelegale, întoarcerea executării silite, restituirea taxei judiciare de timbru achitate pentru soluționarea prezentei contestații la executare și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de executare. Totodată, în temeiul art. 718 alin. 6 C. proc. civ., contestatorii au solicitat și suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă a contestației la executare.

De asemenea, contestatorii au formulat și contestație la titlu, prin care au solicitat lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării titlului executoriu.

În motivarea cererii sale, contestatorii au arătat, în esență, că cheltuielile de executare sunt exagerate și au fost stabilite cu încălcarea dispozițiilor art. 451 C. proc. civ. și ale Ordinului nr. 2550/C/14.11.2006. Astfel, onorariul avocatului este nejustificat de mare în raport cu activitatea pe care acesta o are în faza executării silite iar onorariul executorului trebuia stabilit conform pct. 12 din Ordinul nr. 2550/2006. Mai mult, executarea silită apare ca fiind nelegală și din prisma faptului că obligațiile impuse prin titlul executoriu au fost îndeplinite.

Executarea silită este de asemenea nelegală și prin prisma faptului că se poartă în contradictoriu cu Președintele C. Județean C., care are doar calitatea de reprezentant legal al unității administrativ teritoriale, însă nu poate avea calitatea de debitor întrucât nu are un patrimoniu asupra căruia să poată purta executarea silită.

În drept, contestatorii au invocat prevederile art. 711 și urm. C. proc. civ. și Ordinul nr. 2550/2006.

2. Intimatul, legal citat, a formulat întâmpinare (f. 15), prin care a invocat excepția tardivității formulării contestației, excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C. iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. Astfel, a arătat intimatul că, deși contestatorii au fost obligați prin sentința nr. 1442/19.04.2012 să îi comunice o copie de pe autorizația pentru modificarea soluției tehnice pentru lucrările de fundații din cadrul amplasamentului Parc Eolian Mireasa, contestatorul a comunicat ilizibil doar o copie de pe această autorizație, fără a transmite și anexele la acest certificat. În ceea ce privește onorariul de avocat, acesta a fost stabilit în raport de prevederile art. 132 alin. 3 din Statutul profesiei de avocat și este proporțional cu munca depusă de avocat, pentru întreaga etapă a executării silite, care nu este încă finalizată. În ceea ce privește onorariul executorului judecătoresc, acesta se stabilește în raport de prevederile pct. 3 din anexa la Ordinul nr. 2550/2006, pct. 12 invocat de contestator nefiind incident în speță, întrucât acesta se referă la alte acte ce pot fi întocmite de executor în temeiul Legii nr. 188/2000 și care nu presupun un dosar de executare silită. În ceea ce privește calitatea Președintelui C. Județean C. de debitor, aceasta reiese din însuși titlul executoriu – sentința civilă nr. 2292/CA/2012 pronunțată de Tribunalul C., astfel încât ea nu mai poate fi pusă în discuție în această etapă a executării silite.

3. Prin încheierea de ședință din data de 27.11.2014 pronunțată în dosarul nr._, a fost respinsă ca neîntemeiată excepția tardivității formulării contestației la executare (f. 14).

4. Prin aceeași încheiere de ședință a fost disjuns capătul de cerere referitor la lămurirea întinderii și aplicării titlului executoriu, formându-se astfel dosarul nr._ /a1.

Analizând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, instanța reține următoarele considerente:

5. Prin sentința nr. 1442/CA/19.04.2012 pronunțată de Tribunalul C. în irevocabilă prin respingerea recursului, s-a dispus obligarea Președintelui C. Județean C. la comunicarea informațiilor solicitate prin adresa nr._ către reclamantul . G. SRL.

În temeiul acestui titlu executoriu, creditoarea . G. SRL, prin reprezentantul convențional T. M. a formulat cerere de executare silită a contestatorului, formându-se astfel dosarul de executare nr. 299/2013, pe rolul executorului judecătoresc N. Steluța – I..

Prin încheierea nr._ din 31.07.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._/212/2013, a fost încuviințată executarea silită împotriva contestatorului, executorul judecătoresc stabilind prin Încheierea din 12.09.2013 și cheltuielile de executare în cuantum de_,19 lei.

Totodată, a fost emisă și somația de executare la data de 12.09.2013, somație legal comunicată contestatorului, informându-l totodată despre înființarea popririi asupra conturilor sale.

6. În ceea ce privește calitatea Președintelui C. C. de debitor, această calitate rezultă neîndoielnic din însuși titlul executoriu.

Potrivit art. 21 din Legea nr. 215/2001 administrației publice locale, republicată „ (1)Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii. (2)În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean. (21)Pentru apărarea intereselor unităților administrativ-teritoriale, primarul, respectiv președintele consiliului județean, stă în judecată ca reprezentant legal și nu în nume personal”.

Obligația de a face stabilită prin sentința civilă ce constituie titlul executoriu este o obligație de a face strict personală, care urmează a fi îndeplinită de Președintele C. Județean C., în temeiul dispozițiilor anterior arătate, coroborate cu dispozițiile art. 102 din Legea nr. 215/2001 în calitatea sa de reprezentant al C. Județean.

7. Criticile referitoare la suma pentru care a început executarea silită și cheltuielile de executare sunt în parte însă întemeiate.

Din cuprinsul somației rezultă că executarea silită a început pentru suma de_,19 lei, sumă care a fost justificată astfel: taxă de timbru și timbru judiciar – 20,15 lei; onorariu avocat – 3500 lei; onorariu executor 6448 lei; înregistrare cerere, formare dosar, arhivare dosar – 50,84 lei, emitere somație 12,48 lei; proces verbal îndeplinire procedură 24,80 lei (în total cheltuieli de procedură 88,04 lei).

Apărările contestatorului referitoare la îndeplinirea de bunăvoie a obligațiilor stabilite prin titlul executoriu sunt neîntemeiate, câtă vreme acesta nu a făcut dovada faptului că i-a comunicat intimatului informațiile solicitate de acesta, sarcina probei revenindu-i, conform art. 249 C. proc. civ.

Neîndoielnic, întrucât debitorul nu a executat voluntar obligația, acesta este în culpă pentru declanșarea procedurii executării silite și va fi nevoit să suporte cheltuielile de executare.

Potrivit art. 669 C. proc. civ. „ (2) Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 667, a executat obligația de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusă de aceștia. (3) Sunt cheltuieli de executare: 1. taxele de timbru necesare declanșării executării silite; 2. onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii; 3. onorariul avocatului în faza de executare silită; 4. onorariul expertului, al traducătorului și al interpretului; 5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită; 6. cheltuielile de transport; 7. alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite.”

Din cuprinsul acestui articol rezultă că onorariul avocatului în faza de executare silită reprezintă tot o cheltuială de executare. De asemenea, potrivit aceluiași articol, creditorul, fiind parte interesată să recupereze această cheltuială, trebuie să facă dovada efectuării acestei cheltuieli. Or, analizând actele aflate la dosarul de executare, instanța constată că nu există dovada achitării onorariului de avocat, ci doar o factură proformă nr. 2/2013 (f. 8 dosar de executare). Onorariile de avocat se dovedesc însă prin chitanța reprezentând achitarea acestuia sau ordinul de plată, însoțit de un exemplar al facturii fiscale, care să menționeze numărul contractului de asistență juridică sau numărul dosarului pentru care au fost achitate aceste sume.

În ceea ce privește onorariul executorului judecătoresc, instanța constată că acesta a fost stabilit la suma de 6448 lei (TVA inclus), care este onorariul maxim prevăzut de lege pentru puneri în posesie, grănițuiri, servituți, predări de bunuri etc.

Astfel, raportat la prevederile art. 39 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, „(1)Executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale stabilite de ministrul justiției, cu consultarea C. Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești”.

Este de necontestat că obligația reclamantului de a comunica informațiile de interes public nu poate fi îndeplinită decât de acesta. În cazul de față, executorul judecătoresc a emis o somație pe adresa contestatoarei și o adresă de înființare a popririi, demersul său încheindu-se aici, el neputând să folosească forța de constrângere a statului, cu care este învestit în mod normal, pentru a duce la îndeplinire prevederea din titlul executoriu referitoare la obligația de a face, astfel cum rezultă și din dispozițiile art. 907 C. proc. civ.

Pe de altă parte, pentru înregistrarea dosarului, „formarea” acestuia, arhivarea lui și emiterea somației și a procesului verbal de îndeplinire procedură, instanța constată că au fost percepute, separat, alte taxe.

În aceste condiții, nu se justifică încadrarea activității executorului judecătoresc între cele efectuate în cadrul executării silite directe prin puneri în posesie, grănițuiri, servituți, predări de bunuri și altele asemenea, astfel cum se prevede la pct.2 subpct.4 din Anexa la Ordinul nr.2550/2006 al Ministrului Justiției, și perceperea unui onorariu de 6448 lei.

Având în vedere că legea impune stabilirea unor tarife care să reflecte cheltuiala executorului judecătoresc, efortul intelectual, complexitatea și valoarea actului, precum și răspunderea executorului judecătoresc pentru actul îndeplinit, în raport cu actele efectuate de executor în dosarul nr. 299/2013 până la momentul emiterii adresei de înființare a popririi, instanța apreciază că demersul executorului trebuie încadrat la pct.12 din Anexa la Ordinul nr.2550/2006 al Ministrului Justiției si anume „Orice alte acte sau operațiuni date prin lege”, pentru care onorariul cuvenit este de 200 lei, sumă la care se va adăuga TVA.

Pentru aceste motive instanța urmează să anuleze în parte actele emise de executor în dosarul de executare nr. 299/2013 aflat pe rolul B.E.J. N. Steluța - I., până la concurența sumei de 356,19 lei, din care suma de 248 lei reprezintă onorariu executor, suma de 20,15 lei taxă de timbru și timbru judiciar și suma de 88.04 lei cheltuieli procedură.

8. Cu privire la suspendarea executării silite, potrivit art. 718 C. proc. civ., „ (1) Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea.” Ca și în reglementarea anterioară, din interpretarea acestui text de lege rezultă că se poate dispune suspendarea executării silite doar până la soluționarea în primă instanță a contestației la executare, iar nu până la soluționarea definitivă a acesteia. Astfel, textul care prevede posibilitatea suspendării executării silite reprezintă un text special, derogator de la regulile executării silite, caracterizate prin urgența acestei faze a procesului civil, care trebuie interpretat restrictiv și anume că se poate suspenda executarea până la soluționarea contestației și nu până la soluționarea definitivă a acesteia, cu atât mai mult cu cât, acolo unde legiuitorul a considerat că trebuie să se dispună suspendarea până la soluționarea irevocabilă a unei cereri a stabilit expres acest aspect. Având în vedere că cererea de suspendare s-a soluționat în cauza de față odată cu fondul cauzei, aceasta urmează a fi respinsă ca rămasă fără obiect.

9. În ceea ce privește cererea de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată, aceasta urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată, având în vedere că în speță nu s-a făcut dovada acestor cheltuieli de către contestatori.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea de suspendare a executării silite, ca rămasă fără obiect.

Admite în parte contestația la executare formulată de către contestatorii județul C. - prin Președintele C. Județean C. C. Nicușor D. și Președintele C. Județean C. în contradictoriu cu intimata . G. SRL. Anulează în parte încheierea executorului judecătoresc nr. 299/12.09.2013 privind stabilirea cheltuielilor de executare, somația nr. 299/03.10.2013 și adresa de înființare a popririi, toate emise în dosarul de executare nr. 299/2013 aflat pe rolul B.E.J. N. Steluța - I., până la concurența sumei de 356,19 lei, din care suma de 248 lei reprezintă onorariu executor, suma de 20,15 lei taxă de timbru și timbru judiciar și suma de 88.04 lei cheltuieli procedură.

Respinge cererea de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Executorie.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria C..

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței astăzi, 11.12.2014.

P. GREFIER

L. F. E. G.

Red.jud.L.F./ 06.02.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CONSTANŢA