Partaj judiciar. Sentința nr. 9560/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9560/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 24-09-2014 în dosarul nr. 32479/212/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Dosar nr._
Sentinta civila nr.9560
Ședința publică de la 24 septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. L.
GREFIER M. L.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamant S. P. și pe pârât U. V., A. E. ,A. D. având ca obiect partaj judiciar iesire din indiviziune.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în sedinta publica din data de 03.09.2014 si au fost consemnate în încheierea de sedinta din acea data, încheiere ce face corp comun cu prezenta, pentru cand, instanta avand nevoie de timp pentru a delibera a dispus amanarea pronuntarii la data de 10.09.2014, 17.09.2014 si respectiv 24.09.2014.
INSTANTA
Deliberând asupra acțiunii civile de față, instanța reține următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 28.12.2012 sub nr._, reclamanta SLVIA P. a chemat în judecată pe pârâtul U. V. solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să se dispună ieșirea din indiviziune asupra imobilului situat în localitatea C., ., imobil compus din teren în suprafață de 195 m.p. și o locuință compusă din trei camere și dependințe, cu o suprafață de 68,82 m.p., cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a dobândit ¼ din imobil conform certificatului de moștenitor nr.28/02.07.2012 emis de PNP S. A. ca urmare a decesului autoarei sale U. Sultanica, iar cota de ¾ din imobil este deținut de pârât conform certificatului de moștenitor nr.205/03.12.2007 emis de BNP A. O., astfel că în raport de cota majoritară a pârâtului înțelege să solicite atribuirea imobilului în natură către pârât, având în vedere cota majoritară pe care o deține acesta.
În susținerea cererii reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a probei cu expertiză tehnică imobiliară.
Pârâtul legal citat, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii pentru că există autoritate de lucru judecat față de sentința civilă nr._/16.11.2012 a Judecătoriei C., iar în al doilea rând ca inadmisibilă, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea excepției autorității de lucru judecată, se arată că prin sentința civilă nr._/16.11.2012 a Judecătoriei C., promovată de reclamantă împotriva pârâtului din cauza de față, instanța a respins acțiunea de ieșire din indiviziune ca inadmisibilă, pentru că nu a solicitat ieșirea din indiviziune în contradictoriu cu toți coindivizarii, solicitând amendarea reclamantei cu amendă judiciară pentru introducerea cu rea credință a unor cereri vădit netemeinice.
Pe de altă parte susține pârâtul că prezenta acțiune este inadmisibilă da fiind faptul că reclamanta nu înțelege să se judece în contradictoriu cu toți coindivizarii.
Se arată că în cauză este vorba despre un lot indiviz de 390 m.p. teren situat în C., .,dobândit de bunicul său U. D. prin actul de vânzare cumpărare transcris la nr. 2306/1932 la Tribunalul C., teren moștenit de tatăl pârâtului U. R., iar din acest teren tatăl său U. R. a vândut surorii sale C. E. o suprafață indiviză de 195 m.p. conform actului autentic de vânzare cumpărare 1690/330 din 25.04.1958 și transcris la nr.372/12.05.1958, astfel că așa cum s-a menționat în certificatul de moștenitor nr.205/03.12.2007 emis de BNP A. O., masa partajabilă rămasă de pe urma lui U. R., se compune din teren indiviz în suprafață de 195 m.p., cealaltă jumătate din 390 m.p. inițiali, respectiv suprafața de 195 m.p. aparține lui C. E. (în prezent decedată, posesia fiind continuată de fiica acesteia C. G., ieșirea din indiviziune fiind admisibilă numai în contradictoriu cu toți coindivizarii lotului nu numai cu moștenitorii lui U. R..
Pe fondul cauzei arată că reclamanta este fiica soției tatălui său, respectiv fiica lui U. S., iar tatăl său a decedat la 13.11.2007, rămânând ca moștenitori legali pârâtul U. V. în calitate de fiu și soția sa supraviețuitoare (care nu era mama sa) U. S..
Conform certificatului de moștenitor nr.205/03.12.2007 masa succesorală rămasă de pe urma lui U. R., se compune din teren indiviz în suprafață de 195 m.p. și casă în suprafața construită de 68,82 m.p. compusă din 3 camere, precum și un drept de concesiune asupra unui loc de veci situat în Cimitirul Central, în care sunt înmormântați bunicii săi și ulterior și U. S., iar cotele stabilite prin certificatul de moștenitor sunt de ¾ pentru pârât și ¼ pentru soția supraviețuitore, dat fiind că este vorba de un bun propriu, dobândit de tatăl său înainte de căsătoria sa cu S.. În urma decesului numitei U. S., cota sa de ¼ a moștenit-o fiica ei P. S., care din august 1989 domiciliază în SUA, statul Florida – Miami, astfel că este îndreptățit să primească în natură imobilul, modalitate cu care este de acord.
În drept au fost invocate disp.art.115 C..
A atașat la întâmpinare un set de înscrisuri: sentința civilă nr._/212/2012 a Judecătoriei C., certificat de deces al numitului U. R., certificatul de moștenitor nr.205/03.12.2007 emis de BNP A. O., fișa tehnică a imobilului, actul autentic de vânzare cumpărare 1690/330 din 25.04.1958 și transcris la nr.372/12.05.1958, autorizația de construcție nr.8142/09 august 1955, actul de vânzare cumpărare transcris la nr. 2306/1932 la Tribunalul C..
La termenul de judecată din data de 08.02.2013 reclamanta a formulat precizare la acțiune sub aspectul cadrului procesual pasiv, arătând că înțelege să se judece în contradictoriu și cu numita C. G.. De asemenea a evaluat provizoriu bunul supus partajării la valoarea de 800 lei și a achitat o taxă judiciară de timbru de 50 lei.
A depus la dosar copia certificatului de moștenitor nr.28/02.07.2012 emis de BNP S. A., Testamentul autentificat sb nr. 708/22.11.2011 la BNP S. A. și certificatul de moștenitor nr.205/03.12.2007 emis de BNP A. O..
Întrucât pârâtul a contestat evaluarea provizorie a imobilului efectuată de către reclamantă, la termenul de judecată din data de 15.03.2013 instanța a stabilit în sarcina reclamantei o taxă judiciară de timbru de 6078,65 lei, prin raportare la Raportul de evaluare globală al camerei notarilor publici în ceea ce privește valoarea terenului – 340euro/m.p., iar cu privire la construcție s-a ținut seama de adresa emisă de SPIT C. cu nr.R-S_/19.02.2013 privind valoarea de impunere a imobilului construcție de_ lei.
Cu chitanța . XWM_ PJ din 26.04.2013 reclamanta a achitat taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina sa (fila 38).
Pârâta C. G., legal citată cu copia acțiunii, nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a formula apărări.
La data de 12 septembrie 2013 pârâtul U. V. a depus la dosarul cauzei copia certificatului de deces al numitei Cheșcă G. și a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți a moștenitorilor acesteia.
La data de 22 octombrie 2013 reclamanta a formulat precizare la acțiune sub aspectul cadrului procesual pasiv, arătând că înțelege să se judece în contradictoriu cu moștenitorii pârâtei C. G., respectiv cu A. E. și A. D..
În cauză au fost încuviințate și s-au administrat proba cu înscrisuri în cadrul căreia părțile au depus la dosar certificatul de naștere al numitei C. E., certificatul de naștere al numitei Cheșcă G., cartea de identitate și certificatul de deces ale pârâtei Cheșcă G., s-a efectuat expertiză tehnică topo cadrastrală având ca obiective identificarea imobilului în litigiu, lotizarea cu privire la întregul lot de 390m.p., avizare OCPI cu propuneri de lotizare, dacă acesta este comod partajabil în natură, precum și o expertiză tehnică imobiliară având ca obiectiv evaluarea și identificarea construcției, iar în ipoteza în care imobilul nu este comod partajabil în natură să se stabilească sulta cuvenită fiecărui coindivizar conform cotelor părți deținute, fiind efectuate și depuse la dosar raportul de expertiză topo cadastrală întocmit de expertul tehnic Grădinau Aliona și raportul de expertiză imobiliară întocmit de expertul tehnic M. Ș..
Pârâții A. E. și A. D. legal citați nu au formulat întâmpinare, însă la data de 12 iunie 2014 prin serviciul Registratură al instanței pârâtul A. D. a depus la dosarul cauzei un înscris prin care a arătat că este de acord cu ieșirea din indiviziune, la care atașat certificatul de moștenitor nr.22/23.05.2014 emis de BNP N. Cauținuc.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin actul de vânzare cumpărare transcris la nr. 2306/1932 la Tribunalul C., numitul U. D. a cumpărat de la A. C. un teren în suprafață de 390 m.p. situat în constanța, ., județul C..
Din această suprafață de teren de 390 m.p. numitul U. D. a înstrăinat surorii sale – C. E. (născută U.) o suprafață de teren de 195 m.p. conform actului autentic de vânzare cumpărare 1690/330 din 25.04.1958 și transcris la nr.372/12.05.1958.
Conform procesului verbal din data de 15.05.1948 emis de Administrația Financiară C., numitul U. R. (tatăl pârâtului U. V.) a dobândit prin moștenire dreptul de proprietate asupra imobilului teren, iar construcția a dobândit-o conform Autorizației de construire nr.8142/19.08.1955.
Prin certificatul de moștenitor nr.205/03.12.2007 emis de BNP A. O. prin care a fost dezbătută succesiunea defunctului U. R., s-a stabilit că masa partajabilă rămasă de pe urma lui U. R., se compune din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în municipiul C., ., județul C. compus din teren intravilan în suprafață de 195 m.p. și o construcție cu destinația de locuință, în suprafață de 68,82 m.p., compusă din trei camere și dependințe, precum și din dreptul de concesiune asupra locului de veci situat în cimitirul Central din C., în suprafață de 8,70m.p., lot_, figura H, deținut de defunct conform Contractului de Concesiune nr.4554/1984 emis de Primăria C., stabilindu-se calitatea de moștenitori legali pârâtul U. V. în calitate de fiu cu o cotă succesorală de ¾ și U. S. – mama reclamantei P. S. – în calitate de soție supraviețuitoare (și care nu era și mama pârâtului U. V.) cu o cotă succesorală de ¼.
Prin testamentul autentificat sub nr.708/22 noiembrie 2011 la BNP S. A., numita U. S. a dispus ca după moartea sa întreaga sa avere mobilă și imobil să revină fiicei sale – reclamanta P. S., pe care a instituit-o legatar universal, iar prin certificatul de moștenitor nr.28/02.07.2012 emis de PNP S. A., prin care a fost dezbătută succesiunea defunctei U. Sultanica, s-a stabilit că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei U. Sultanica, se compune din cota de ¼ din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în municipiul C., ., județul C. compus din teren intravilan în suprafață de 195 m.p. și o construcție cu destinația de locuință, în suprafață de 68,82 m.p., compusă din trei camere și dependințe, cotă dobândită ca bun propriu prin succesiune legală de pe urma defunctului său soț U. R., stabilindu-se calitatea de moștenitor a reclamantei P. S. în calitate de fiică și legatar universal căreia i-a revenit întreaga masă succesorală.
În ceea ce privește restul suprafeței de teren indiviz de 195 m.p., instanța constată că pârâții A. E. și A. D. au dobândit calitatea de coindivizar ca urmare a transmiterii succesive a suprafeței de teren de 195 m.p. de la proprietarul inițial U. D. care din suprafața de teren de 390 m.p. a înstrăinat surorii sale – C. E. (născută U.) o suprafață de teren de 195 m.p. conform actului autentic de vânzare cumpărare 1690/330 din 25.04.1958 și transcris la nr.372/12.05.1958.
Prin certificatul de moștenitor nr.22/23.05.2014 emis de BNP N. Cauținuc prin care a fost dezbătută succesiunea defunctei CHEȘCĂ G. (fiica lui C. E. – născută U.), s-a stabilit că masa partajabilă rămasă de pe urma acesteia, se compune din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în municipiul C., ., județul C. compus din teren intravilan în suprafață indiviză de 195 m.p. și o construcție cu destinația de locuință formată din 4 camere și dependințe, dobândit de defunctă ca bun propriu astfel: cota indiviză de 5/8 din imobil în baza certificatului de moștenitor nr.5/04.12.1996 emis de BNP N. Cauținuc, prin moștenire de la defunctul său tată Cheșcă I., care la rândul său a dobândit cota de 5/8 din imobil, din care cota de 1/8 în baza certificatului de moștenitor nr.1141/06.10.1986 emis de notariatul de Stat C., prin moștenire de la defuncta sa soție Cheșcă E., care la rândul său a dobândit imobilul ca bun comun în timpul căsătoriei, în baza actului autentic de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1690/330 din 25.04.1958 la Notariatul de Stat Regional C. și transcris la nr.372/12.05.1958 la Grefa Tribunalului Popular C., iar construcția a fost executată ulterior în baza autorizației pentru executare de lucrări nr._/1969 eliberată de Consiliul Popular al Mun. C., iar cota de 4/8 din imobil a fost dobândită de defunctul Cheșcă I. în baza art.30 din Codul Familiei. De asemenea defuncta a mai dobândit o cotă indiviză de 3/8 din imobil în baza certificatului de moștenitor nr.1141/06.10.1986 emis de Notariatul de Stat Județean C. ca moștenitoare a defunctei sale mame Cheșcă E..
Pe cale de consecință, instanța constată că reclamanta și pârâții U. V., A. D. și A. E. se află în indiviziune cu privire la dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 390 m.p. din acte (394 m.p. din măsurători), reclamanta P. Stella și pârâtul U. V. se află în indiviziune cu privire la dreptul de proprietate asupra construcției - locuință compusă din trei camere și dependințe, cu o suprafață de 68,82 m.p. edificată pe terenul în suprafață de 195 m.p. din acte (197 mp. din măsurători) situat în intravilanul Municipiului C., ., județul C., iar pârâții A. D. și A. E. se află în indiviziune cu privire la dreptul de proprietate asupra construcție cu destinația de locuință formată din 4 camere și dependințe situată în Municipiului C., ..
Prin raportul de expertiză tehnică topo cadastrală efectuat de expertul G. Aliona depus la dosar s-a stabilit că imobilul teren este comod partajabil în natură, propunându-se formarea a două loturi, conform cotelor deținute de părți, respectiv stăpânirii în fapt a acestora, așa cum sunt edificate gardurile între cele două proprietăți situate la nr.53 și 53 Bis pe . urmează:
- lotul 1 reprezentat de imobilul situat în C. ., delimitat prin punctele 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10, în suprafață de 195 mp din acte (197 din măsurători), pe care sunt edificate două construcții – C1 cu destinația de folosință locuință, regim de înălțime Parter, suprafața construită la sol de 75 m.p. și construcția C2 cu destinație de folosință anexă, cu regim de înălțime parter, suprafață construită la sol de 4 m.p. -astfel cum a fost individualizat prin raportul de expertiză tehnică –anexa 2 întocmit de expert G. Aliona.
- Lotul 2 reprezentat de imobilul situat în C. . bis delimitat prin punctele 1,2,3,4,5 și 6, în suprafață de 195 mp, din acte (197 din măsurători), pe care sunt edificate două construcții – C1 cu destinația de folosință locuință, regim de înălțime Parter, suprafața construită la sol de 64 m.p. și construcția C2 cu destinație de folosință locuință, cu regim de înălțime parter, suprafață construită la sol de 63m.p. – astfel cum a fost individualizat prin raportul de expertiză tehnică –anexa 2 întocmit de expert G. Aliona.
În ceea ce privește dispozițiile legale aplicabile instanța reține că în temeiul art.66 din Legea nr. 71/2011 dispozițiile art. 669 - 686 din Codul nou civil sunt aplicabile convențiilor de partaj încheiate după . codului nou civil - 1 oct.2011.
De asemenea, dispozițiile art.669 - 686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci când cererea de chemare in judecata a fost introdusa după . codului nou civil
In prezenta cauza, partajul judiciar s-a solicitat după . codului nou civil, urmând a se aplica dispozițiile legii noi înscrise în art.669-686 cod civil nou, precum și dispozițiile privind procedura împărțelii judiciare art.673 indice1-14 capitolul VII indice 1, cartea a VI-a a Cod de procedura civila in vigoare la data formulării acțiunii.
Potrivit dispozițiilor art.1143 Codul civil nou nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune.
Potrivit art.676 din codul nou civil partajul se va face în natură, proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.
Având în vedere situația de fapt expusă mai sus, instanța constată întemeiată acțiunea și o va admite.
În baza art. 1143 Codul civil nou instanța urmează să dispună sistarea stării de indiviziune între părți asupra imobilului teren în suprafață de 390 m.p. din acte (394 m.p. conform măsurătorilor) situat în intravilanul Municipiului C., . județul C..
Ținând cont de faptul ca părțile au calitatea de coproprietari pe cote părți asupra imobilului în discuție fiind în stare de indiviziune cu privire la acesta, poziția procesuală a reclamantei P. S. care a solicitat ca imobilul situat în C. la 53 pe . atribuit în natură către pârâtul U. V., iar imobilul situat în C. la nr.53 Bis pe . atribuit în natură către pârâții A. E. și A. D. conform art.673 ind.10 alin.4 Cod proc.civ. și că potrivit art. 1143 Cod civil nimeni nu poate fi obligat să rămână in indiviziune instanța va admite cererea și va dispune ieșirea din indiviziune a părților asupra imobilului situat în C., ., județul C., în suprafață totală de 390 mp din acte și 394 din măsurători.
În ceea ce privește modalitatea de partajare a lotului 1 – așa cum a fost identificat mai sus - instanța reține că reclamanta și pârâtul U. V. și-au exprimat opțiunea ca imobilul reprezentat de lotul 1, respectiv imobilul situat în C. ., delimitat prin punctele 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10, în suprafață de 195 mp din acte (197 din măsurători), pe care sunt edificate două construcții – C1 cu destinația de folosință locuință, regim de înălțime Parter, suprafața construită la sol de 75 m.p. și construcția C2 cu destinație de folosință anexă, cu regim de înălțime parter, suprafață construită la sol de 4 m.p. - să fie atribuit în natură pârâtului U. V..
Pentru aceste considerente, atribuind imobilul în natură pârâtului U. V. instanța va stabili în sarcina acestuia obligația de plată a unei sulte de 24.675 lei, în favoarea reclamantei P. S. corespunzător valorii de circulație a imobilului compus din teren și construcție descris mai sus, așa cum a fost stabilită de expertul M. Ș..
Stabilirea termenului de plata a sultei trebuie sa fie un termen rezonabil care sa aibă în vedere si prejudiciul la care coproprietarii cărora bunul nu le-a revenit în lot s-ar expune si totodată să preîntâmpine cererea nejustificata a celui căruia bunul i-a fost repartizat în tergiversarea achitării sultei.
În acest sens instanța va stabili un termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe pentru plata sultei de către pârâtul U. V. către reclamanta Pelal S..
În ceea ce privește modalitatea de partajare a lotului 2 – așa cum a fost identificat mai sus - instanța urmează să atribuie acest lot în natură și în indiviziune pârâților A. E. și A. D..
În ceea ce privește solicitaea experților tehnici M. Ș. și G. Aliona de majorare a onorariului de expert instanța urmează să le respingă pentru următoarele considerente:
Potrivit art.213 (2) Cod procedură civilă, la cererea experților, ținându-se seama de lucrări, instanța va putea mări plata cuvenită prin încheiere executorie.
Majorarea onorariului se poate solicita și poate fi deci acordată având ca unic temei lucrarea efectuată.
Cererile de majorare a onorariului de expert formulate de expertul G. Aliona cu suma de 600 lei și de expertul M. Ș. cu suma de 600 lei sunt neîntemeiate având în vedere actele depuse la dosar de către experții desemnați în cauză, lucrarea efectuată, precum și faptul că complexitatea lucrării a fost acoperită de onorariul stabilit și achitat, respectiv de sumele încasate de experți pentru expertiză de câte 900 lei.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, având în vedere obiectul prezentului dosar văzând și dispozițiile art. 274 – 277 din Codul de procedură civilă, precum și dispozițiile art.275 Cod proc.civ., instanța va constata că părțile urmează să suporte împreună cheltuielile de judecată.
Astfel va dispune compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de reclamanta P. S. și pârâtul U. V. urmând să oblige pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 371,16 lei, iar în ceea ce privește solicitarea reclamantei de obligare a pârâților A. E. și A. D. la plata cheltuielilor de judecată, instanța, văzând obiectul acțiunii și dispozițiile art. 274, 275 C.proc.civ., va compensa cheltuielile de judecată efectuate de reclamantă în prezenta cauză, în cuantum total, instanța observând că reclamanta a suportat singură în totalitate taxa judiciară de timbru, iar onorariul de expert a fost achitat în proporție de 50%, restul de 50% fiind achitat de pârâtul U. V., ceilalți pârâți necheltuind nimic, astfel că va obliga pârâții A. E. și A. D., la plata către reclamantă a sumei de 4313,35 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite acțiunea precizată privind pe reclamant S. P., domiciliata in CONSTANTA, .. 2 A, .. B, . cu pârâții U. V., domiciliat in CONSTANTA, .. 29, .. D, ., domiciliat în CONSTANTA, DOROBANTI, nr. 53, A. D., domiciliat în CONSTANTA, MUGURULUI, nr. 49A
Dispune ieșirea din indiviziune a părților asupra imobilului situat în C., ., județul C., în suprafață totală de 390 mp din acte și 394 din măsurători
Atribuire pârâtului U. V. Lotul 1, delimitat prin punctele 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10, în suprafață de 195 mp din acte(197 din măsurători), astfel cum a fost individualizat prin raportul de expertiză tehnică –anexa 2 întocmit de expert G. Aliona.
Atribuie pârâților A. E. și A. D. Lotul 2, delimitat prin punctele 1,2,3,4,5 și 6, în suprafață de 197 mp, astfel cum a fost individualizat prin raportul de expertiză tehnică –anexa 2 întocmit de expert G. Aliona.
Obligă pârâtul U. V. la plata către reclamantă a sumei de_ lei, cu titlu de sultă și stabilește termen pentru plata sultei 6 luni de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Respinge cererea de majorare a onorariului de expert formulată de expert G. Aliona.
Respinge cererea de majorare a onorariului de expert formulată de expert M. Ș. .
Compensează cheltuielile de judecată efectuate de către reclamantă cu cheltuielile de judecată efectuate de către pârâtul U. V., urmând ca acesta din urmă să achite reclamantei suma de 371,16 lei.
Obligă pârâții A. E. și A. D., la plata către reclamantă a sumei de 4313,35 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 15 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.09.2014
P., GREFIER,
M. L. M. L.
Red.jud.M.L.S.-2.12.2014, ..12.2014
| ← Autorizarea intrării în încăperi. Art. 384 ind.1 al. 2... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 07/2014.... → |
|---|
