Contestaţie la executare. Sentința nr. 17/2014. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 17/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 17-12-2014 în dosarul nr. 18519/212/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR._

Ședința publica din data de 17.12.2014

Instanța constituită din:

Președinte: D. G.

Grefier: M. O.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestator B. A. și pe intimat A. - D. GALATI, având ca obiect contestație la executare.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 05.12.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face corp comun cu prezenta, când instanța a amânat pronunțarea la 17.12.2014, iar după ce a deliberat, instanța a adoptat următoarea hotărâre:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 16.06.2014 sub număr unic de dosar_, contestatoarea B. A. a solicitat anularea tuturor formelor de executare începute în dosarul de executare nr. 13/_ /_ al intimatei intimata A. – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. și întoarcerea executării silite, prin restituirea sumelor achitate cu titlu de diferență de impozit.

În motivarea cererii, contestatoarea a invocat prescripția dreptului de a cere executarea silită pentru creanțele menționate în titlul executoriu pentru perioada 2005-2008.

În ceea ce privește creanțele aferente perioadei 2009-2014, contestatoarea a menționat că titlul executoriu nu lămurește proveniența sumelor solicitate cu titlu de diferențe de impozit anual de regularizat, în condițiile în care contestatoarea, de-a lungul timpului, a avut venituri doar din salariu.

S-a mai arătat de către contestatoare și faptul că titlurile de creanță care atestă sumele de plată nu i-au fost comunicate niciodată, astfel încât titlurile de creanță nu pot deveni executorii.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 172-173din OG nr. 92/2003 și pe Codul de procedură civilă.

În probațiune, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Contestatoarea a achitat suma de 20 de lei cu titlu de taxă judiciară de timbru, în raport de debitul urmărit de către intimată.

Prin întâmpinarea formulată în cauză la 20.10.2014, intimata A. – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. respingerea contestației la executare ca nefondată. Intimata a arătat că atât titlul executoriu, cât și somația conțin toate elementele prevăzute de Codul de procedură fiscală, art. 141 și art. 145, iar titlul executoriu, atunci când se comunică contribuabilului – debitor, nu trebuie însoțit de titlurile de creanță, care evidențiază toată elementele necesare stabilirii obligației de plată.

În ceea ce privește modalitatea de comunicare a titlurilor de creanță către contestatoare, intimata a învederat că D.I.A. nr._/11.01.2007 a fost comunicat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, fiind înmânat mamei contestatoarei, iar decizia referitoare la plata obligațiilor accesorii nr._/31.12.2013 a fost primită de către contestatoare la 27.02.2014. Această din urmă deciziei evidențiază că, în fapt, contestatoarea a obținut venituri din salariu, dar și din transferul titlurilor de valoare, care se impozitează potrivit art. 67 ind. 2 și art. 84 din Codul fiscal, însă titlul executoriu se referă doar la suma de 8 lei, reprezentând accesorii la diferențe de impozit anual de regularizat, iar nu și la accesoriile la impozit pe câștig net din transferuri.

Intimata a depus dosarul de executare și titlurile de creanță care evidențiază sumele menționate în titlul executoriu și confirmarea de primire anexată fiecăruia dintre titluri.

Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

La data de 29.05.2014 s-a comunicat contestatoarei B. A. titlul executoriu_/16.05.2014 emis în cadrul dosarului de executare nr. 13/_ /_ al intimatei A. – DGRFP G. – AJFP C., împreună cu somația.

Prin titlul executoriu i se pune în vedere contestatoarei să achite suma de 143 de lei cu titlu de diferențe de impozit anual de regularizat. Documentele prin care se evidențiază această sumă de plată sunt reprezentate de 18 Decizii Accesorii emise în perioada 18.12._13 și de o Decizie de Impunere Anuală emisă la 11.01.2007.

În termen legal, contestatoarea a formulat contestație la executare, invocând, pe de o parte, prescripția dreptului de a cere executarea silită cu privire la creanțele aferente perioadei 2005-2008 și, pe de altă parte, necomunicarea titlurilor de creanță care evidențiază sumele de plată menționate în titlul executoriu pentru creanțele ulterioare anului 2009.

Cu privire la primul motiv al contestației la executare, instanța îl consideră întemeiat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Conform dispozițiilor legale în materie:

Art. 131 din Codul de procedură fiscală: Începerea termenului de prescripție

(1)Dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept.

Instanța observă că intimatei i s-a născut dreptul de a încasa sumele evidențiate în deciziile de calcul accesorii de la data emiterii acestora.

În contextul în care titlul executoriu se referă la sume de plată – 80 de lei - evidențiate prin titluri de creanță – decizii de calcul accesorii și decizie de impunere anuală – emise în perioada 18.12._08, instanța constată că s-a prescris dreptul intimatei de a executa silit creanțele născute în această perioadă, întrucât acestea puteau fi executate doar în intervalul 01.01._13.

În ceea ce privește suma de plată de 63 de lei, evidențiată prin deciziile de calcul accesorii emise în perioada 13.01._13, instanța observă că aceasta reprezintă diferențe de impozit anual de regularizat.

Instanța nu poate analiza pe calea contestației la executare întemeiată pe dispozițiile art. 172-174 din Codul de procedură fiscală împrejurarea dacă partea contestatoare datora sau nu aceste sume de bani evidențiate prin titlurile de creanță (așa cum s-a cerut prin cererea introductivă), în condițiile în care dispozițiile legale nu permit verificarea titlurilor de creanță care stabilesc aceste sume de plată, pentru care Codul de procedură fiscală a instituit o procedură specială (contestația pe cale administrativă urmată, eventual, de o acțiune în contencios administrativ și fiscal) prin care se verifică legalitatea și temeinicia titlurilor de creanță.

Însă, instanța are căderea de a analiza dacă titlurile de creanță, așa cum au fost evidențiate în cuprinsul titlului executoriu contestat, au calitatea de titlu executoriu, potrivit art. 141 alin. 2 din Codul de procedură fiscală.

Instanța are în vedere următoarele dispoziții legale:

Art. 44 din Codul de procedură fiscală: Comunicarea actului administrativ fiscal - (1)Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat. În situația contribuabililor fără domiciliu fiscal în România, care și-au desemnat împuternicit potrivit art. 18 alin. (4), precum și în situația numirii unui curator fiscal, în condițiile art. 19, actul administrativ fiscal se comunică împuternicitului sau curatorului, după caz.

(2)Actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie se comunică prin remiterea acestuia contribuabilului/ împuternicitului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal, sau prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(3)Actul administrativ fiscal emis în formă electronică se comunică prin mijloace electronice de transmitere la distanță ori de câte ori contribuabilul a optat pentru această modalitate de emitere și de comunicare.

(4)În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) sau (3), după caz, nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin publicitate.

(5)Comunicarea prin publicitate se face prin afișarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. În cazul actelor administrative emise de organele fiscale prevăzute la art. 35, afișarea se face, concomitent, la sediul acestora și pe pagina de internet a autorității administrației publice locale respective. În lipsa paginii de internet proprii a autorității publice locale, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului județean sau a Agenției Naționale de Administrare Fiscală. În toate cazurile, actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului.

(6)În cazul actelor administrative fiscale emise de către organele fiscale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, mijloacele electronice de transmitere la distanță, procedura de comunicare a actelor administrative fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanță, precum și condițiile în care aceasta se realizează se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice.

(7)În cazul actelor administrative fiscale emise de organele fiscale ale autorităților administrației publice locale, mijloacele electronice de transmitere la distanță, procedura de comunicare a actelor administrative fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanță, precum și condițiile în care aceasta se realizează se aprobă prin ordin comun al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice și al ministrului finanțelor publice. Pentru organul fiscal al unei autorități a administrației publice locale, consiliul local stabilește, prin hotărâre, în funcție de capacitatea tehnică disponibilă, mijloacele electronice de transmitere la distanță ce urmează a fi utilizate de către respectivul organ fiscal.

Art. 45 din Codul de procedură fiscală: Opozabilitatea actului administrativ fiscal

(1)Actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară menționată în actul administrativ comunicat, potrivit legii.

(2)Actul administrativ fiscal ce nu a fost comunicat potrivit art. 44 nu este opozabil contribuabilului și nu produce niciun efect juridic.

Art. 141 din Codul de procedură fiscală: (2) Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.

În raport de dispozițiile legale redate mai sus, instanța reține că, titlul de creanță, pentru a produce efecte față de contribuabil, este necesar să fi fost comunicat acestuia prin primirea sub semnătură sau prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire ori, în mod subsidiar, prin publicitate.

Potrivit înscrisurilor înaintate de către intimată, se reține că singurele titluri de creanță care au fost comunicate contestatoarei prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sunt DEC.ACC. nr._/31.12.2011 pentru suma de 9 lei și nr._/31.12.2013 pentru suma de 8 lei (filele 39 și 42). Celelalte decizii accesorii au fost comunicate prin publicitate, fără însă a se face dovada de către intimată că s-a încercat comunicarea prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, context în care instanța constată că intimata nu avea la alegere modalitatea de comunicare a titlurilor de creanță către contestatoare, astfel încât, apelând încă de la început la modul subsidiar de realizare a comunicării actului administrativ fiscal, intimata a lipsit de efecte juridice titlurile executorii menționate.

Pe cale de consecință, instanța constată că DEC.ACC. nr._/13.01.2009, nr._/13.01.2009, nr._/14.01.2010, nr._/14.01.2010, nr._/14.01.2010 nu au fost comunicate către contestatoare în mod legal, astfel încât executarea silită începută în baza acestor acte administrative fiscale este lovită de nulitate, întrucât executarea silită a început în lipsa unui titlu de creanță devenit titlu executoriu.

În ceea ce privește actele administrative fiscale comunicate în mod legal contestatoarei, respectiv DEC.ACC. nr._/31.12.2011 pentru suma de 9 lei și nr._/31.12.2013 pentru suma de 8 lei, instanța observă că, prin chitanța depusă la fila 57, contestatoarea a făcut dovada achitării la data de 25.03.2014 a sumei de 8 lei, reprezentând regularizare (fără luarea în seamă a sumei de 44 de lei care a fost achitată cu titlul de impozit pe venituri transfer titluri de valoare), astfel că se reține că intimata nu datorează și această sumă de bani, achitată anterior emiterii actelor de executare.

Referitor la titlul de creanță care constată suma de 9 lei (DEC.ACC. nr._/31.12.2011), instanța reține că nu a fost identificat nici un motiv care să impună anularea executării sau a actelor de executare, fie pentru nelegalitate, fie pentru netemeinicie, astfel încât executarea silită demarată în baza acestui titlu de creanță devenit titlu executoriu este legală și temeinică și urmează a fi menținută.

Pentru considerentele de drept și de fapt expuse mai sus, instanța va admite în parte contestația la executare și va anula în parte executarea silită efectuată de intimată în dosarul de executare nr. 13/_ /_ în baza titlului executoriu nr._/16.05.2014, cu consecința anulării în parte a actelor de executare.

În ceea ce privește capătul de cerere referitor la întoarcerea executării silite, observând că s-a pus în vedere contestatoarei, prin încheierea de ședință din 07.11.2014, fiind citată cu această mențiune, să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă acestui capăt de cerere, însă aceasta nu a înțeles să-și îndeplinească obligația de a asigura timbrajul corespunzător, instanța va anula cererea de întoarcere a executării silite, potrivit art. 197 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea B. A. cu domiciliul in CONSTANTA, ., .. B, . în contradictoriu cu intimata A. – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. cu sediul in CONSTANTA, I.G.D., nr. 18, J. C..

Anulează în parte executarea silită efectuată de intimată în dosarul de executare nr. 13/_ /_ în baza titlului executoriu nr._/16.05.2014 și menține executarea silită efectuată de intimată în același dosar de executare cu privire la suma de 9 lei, reprezentând diferențe de impozit anual de regularizat evidențiat prin decizie de calcul accesorii nr._/31.12.2011.

Anulează în parte actele de executare silită emise de intimată în dosarul de executare nr. 13/_ /_, respectiv titlul executoriu nr._/16.05.2014 și somația nr. 13/_ /_/16.05.2014, și menține actele de executare silită emise de intimată în același dosar de executare cu privire la suma de 9 lei, reprezentând diferențe de impozit anual de regularizat evidențiat prin decizie de calcul accesorii nr._/31.12.2011.

Anulează capătul de cerere privind întoarcerea executării silite, ca netimbrat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria C..

Pronunțată în ședința publică din data de 17 decembrie 2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

D. G. M. O.

Red jud. D.G./13.07.2015

Tehnored.gref. M.O./2com/15.07.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 17/2014. Judecătoria CONSTANŢA