Contestaţie la executare. Sentința nr. 7093/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7093/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 20-06-2014 în dosarul nr. 14663/212/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL NR. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7093
Ședința publică din data de 20 iunie 2014
Instanța de judecată constituită din:
Președinte: C. D.
Grefier: S. P.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe contestatorul C. S., în contradictoriu cu intimatele Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași, Agenția Națională a Vămilor – Autoritatea Națională a Vămilor, Direcția G. Regională a Finanțelor Publice G. și Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile și susținerile părților asupra fondului au avut loc în cadrul ședinței de judecată din data de 13 iunie 2014, fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, pentru a da posibilitate reprezentantului contestatorului să depună concluzii scrise la dosar, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a deliberat următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 03.06.2013, sub nr._, C. S. a formulat, în contradictoriu cu intimata Direcția regională pentru accize și operațiuni vamale Iași, contestație împotriva adresei de înființare a popririi fără număr și dată, emise de către intimată către terțul poprit BRD Groupe Societe Generale la data de 15.02.2012, sub nr. 10, respectiv împotriva executării creanțelor vamale constatate prin actul constatator nr. 715/28.08.2003 și prin procesul verbal de contravenție nr. 178/28.08.2003.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că invocă excepția prescripției executării silite, raportat la data nașterii obligației de plată a taxelor vamale, arătând că decizia și somația ar fi trebuit comunicate, însă contestatorul nu le-a primit.
În drept, a invocat dispozițiile art. 82, 112 și urm. C.proc.civ., art. 3711, 372, 387, 391, 399-404 C.proc.civ., art. 128, art. 131, art. 172-174 OG nr. 92/2003.
În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, martori.
La data de 11.07.2013, intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată, arătând că somația, titlurile și procesul verbal pricind calculul sumelor datorate sunt legale, respectiv că nu a intervenit prescripția dreptului de a cere executarea silită, respectiv că pentru contestarea legalității titlului executoriu, respectiv a actului constatator, legiuitorul prevede o altă cale, stipulată de Legea nr. 554/2004.
În drept, a indicat dispozițiile C.proc.civ., OG nr. 92/2003, C.proc.fiscală.
La termenul din data de 09.09.2013, instanța a dispus introducerea în cauză, la solicitarea contestatorului, a ANAF – Autoritatea Națională Vamală.
La data de 29.10.2013, contestatorul a depus precizări prin care a arătat că somația nr._/12.05.2005 a fost emisă greșit, pe un nume și la o adresă greșite, aceste date fiind menționate și pe plic, că actele de executare au fost emise în baza unui act de identificarea falsificat, respectiv pașaportul, modificat prin ștersătură și suprascriere la rubrica „data eliberării”, documentul original având înscrisă data de 14.08.1997, iar la rubrica „data expirării” 14.08.2002, iar controlul vamal s-a efectuat ulterior, la data de 19.09.2002, încheindu-se un proces-verbal, la data de 28.08.2003, în baza unui act de identitate expirat.
S-a mai arătat că contestatorul nu a importat, în realitate, niciun autoturism și nu a existat nici un control vamal, respectiv nu a avut niciodată adresa pe .> La termenul din data de 02.12.2013, instanța a dispus, în temeiul dispozițiilor HG nr. 520/2013, introducerea în cauză, în calitate de intimată, a Direcției generale regionale a finanțelor publice Iași.
La data de 06.03.2014, intimata Direcția generală regională a finanțelor publice Iași a depus precizări în scris, în cuprinsul cărora a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei instituții, arătând că domiciliul fiscal al contestatorului este în C., iar dosarul de executare a fost transmis la Administrația finanțelor publice C., apreciind că are calitate în cauza Direcția generală regională a finanțelor publice G..
La termenul de judecată din data de 11.04.2014, instanța a dispus, față de obiectul cererii de chemare în judecată, introducerea în cauză, în calitate de intimată, și a Direcției generale regionale a finanțelor publice G., ca organ de executare.
În vederea soluționării cauzei, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
La terenul din data de 13.06.2014, instanța a respins cererea de înscriere în fals cu privire la anumite acte existente la dosarul cauzei, având în vedere obiectul contestației la executare, respectiv actele de executare atacate.
Analizând cererea formulată, în temeiul dispozițiilor legale aplicabile și a probelor existente la dosar, instanța reține următoarele:
Prin adresa înregistrată la Direcția regională Vamală interjudețeană Iași sub nr._/27.08.2002 (fila 80), contestatorul a solicitat efectuarea formalităților vamale privind autoturismul marca Mitsubishi cu nr. de identificare BONV25OTJ000285, menționând că dorește să achite taxele vamale, în vederea indigenizării acestuia.
La data de 28.08.2003, a fost emis procesul verbal de contravenție . nr. 178 (filele 85-86), prin care contestatorul a fost amendat cu suma de 2500 lei, deoarece autoritatea vamală a infirmat originea comunitară a bunului importat, menționându-se că certificatul de origine EUR1 BC N.A. /_ nu este autentic.
Prin actul constatator nr. 715/28.08.2003 (fila 75), s-au stabilit obligațiile de plată ale contestatorului, aferente importului efectuat.
Împreună cu cererea de import, s-a depus la autoritățile un pașaport care conține o mențiune olografă cu privire la domiciliul contestatorului în SUA, respectiv .. 32, New York.
Împotriva contestatorului s-a deschis dosar de executare silită sub nr. 2314/2004, de către Direcția regională vamală Iași, în cadrul căruia a fost întocmit procesul verbal privind calculul sumelor prevăzute prin titlul executoriu nr._/1/12.05.2005, stabilindu-se penalitățile și dobânzile datorate, pentru perioada 05.09.2002 – 11.05.2005.
La data de 12.05.2005, a fost emisă somația nr._/12.05.2005, pentru suma de_ lei vechi, emisă de Direcția regională vamală Iași, care s-a încercat a fi comunicată contestatorului în New York, plicul fiind restituit deoarece adresa era incompletă (filele 56-59).
Ulterior, somația a fost comunicată prin afișare la sediul organului fiscal competent, prin anunțul colectiv aflat la filele 53-55, înregistrat sub nr._/15.12.2009.
Conform fișei de evidență aflată la fila 33, contestatorul și-a restabilit domiciliul în România, începând cu data de 12.03.2012, în C., ., ., .> După aflarea adresei, s-a efectuat o recomunicare prin recomandată cu confirmare de primire a somației nr._/12.05.2005 și a procesului verbal privind calculul sumelor prevăzute prin titlul executoriu nr._/1/12.05.2005, conform dovezilor de comunicare aflate la filele 27-28 din dosar.
Se observă că toate aceste acte de executare sau comunicări ale actelor de executare au fost efectuate de către Direcția regională vamală Iași, în timp ce adresa de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești a fost emisă de Direcția regională pentru accize și operațiuni vamale Iași.
Mai mult, dosarul de executare nr. 2314/2004 a fost transmis către AJFP C. prin adresa nr. 1121/30.09.2013, deci după depunerea prezentei contestații la executare, actele contestate fiind emise de către Direcția regională vamală Iași, în urma reorganizării efectuate fiind competentă a sta în cauză, ca organ de executare, Direcția generală regională a finanțelor publice Iași.
Este adevărat că, în prezent, dosarul de executare se află la C., însă actele de executare contestate nu au fost emisă de către organele fiscale competente din mun. C., motiv pentru care în mod corect a fost introdusă în cauză, în calitate de intimată, Direcția generală regională a finanțelor publice Iași, care are calitate procesuală pasivă.
Pentru aceste motive, instanța va respinge, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei părți și o va menține în cauză, alături de Direcția generală regională a finanțelor publice G..
În ce privește excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, invocată de către contestator, se observă faptul că art. 131 C.proc.fiscală stabilește că dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept.
Conform art. 133 Cod procedură fiscală:
„Termenul de prescripție prevăzut la art. 131 se întrerupe:
a)în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripție a dreptului la acțiune;
b)pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de plată a obligației prevăzute în titlul executoriu ori a recunoașterii în orice alt mod a datoriei;
c)pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare silită;
d)în alte cazuri prevăzute de lege.
De asemenea, art. 110 C.proc.. fiscală stabilește că
(1)În sensul prezentului titlu, colectarea constă în exercitarea acțiunilor care au ca scop stingerea creanțelor fiscale.
(2)Colectarea creanțelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanță sau al unui titlu executoriu, după caz.
(3)Titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii.
(3)Titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii.
Asemenea titluri pot fi:
a)decizia de impunere;
b)declarația fiscală;
c)decizia referitoare la obligații de plată accesorii;
d)declarația vamală;
e)decizia prin care se stabilesc și se individualizează datoria vamală, impozitele, taxele și alte sume care se datorează în vamă, potrivit legii, inclusiv accesoriile;
f)procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, întocmit de organul prevăzut de lege, pentru obligațiile privind plata amenzilor contravenționale;
g)decizia de atragere a răspunderii solidare emisă potrivit art. 28;
h)ordonanța procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanței judecătorești ori un extras certificat întocmit în baza acestor acte, în cazul creanțelor fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanța judecătorească.
Art. 111 C.proc.fiscală prevede în alin.1 că creanțele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează.
Cum titlurile de creanță în speța de față sunt actul constatator nr. 715/28.08.2003 (fila 75), prin care s-au stabilit obligațiile de plată ale contestatorului, aferente importului efectuat, respectiv procesul verbal privind calculul sumelor prevăzute prin titlul executoriu nr._/1/12.05.2005, stabilindu-se penalitățile și dobânzile datorate, pentru perioada 05.09.2002 – 11.05.2005, rezultă că acestea au devenit titluri executorii după comunicarea lor, respectiv după trecerea termenului legal de plată.
Așa cum s-a menționat anterior, titlurile de creanță au fost comunicate în New York, însă plicul s-a întors cu mențiunea că adresa este incompletă, nefiind vina organului de executare că această informație nu este valabilă, comunicarea legală fiind efectuată, în ce privește actul constatator nr. 715/2004 și procesul verbal de contravenție 178/2003, prin publicarea în Monitorul Oficial nr. 3077/04.10.2004 (fila 69), iar pentru somația de începere a executări silite și procesul verbal de stabilire a penalităților și dobânzilor, prin afișare la sediul organului fiscal competent, prin anunțul colectiv aflat la filele 53-55, înregistrat sub nr._/15.12.2009.
În aceste condiții, instanța apreciază că termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a început să curgă de la 01.01.2005, respectiv a fost întrerupt la data de 15.12.2009, înainte de împlinirea sa, urmare a comunicării actelor de executare constând în somația de plată și procesul verbal de stabilire a penalităților și dobânzilor, noul termen de prescripție începând să curgă de la data de 01.01.2010, urmând să se împlinească la data de 31.12.2014.
Se observă însă că, după aflarea adresei din România unde domiciliază, în prezent, contestatorul, s-a efectuat o recomunicare prin recomandată cu confirmare de primire a somației nr._/12.05.2005 și a procesului verbal privind calculul sumelor prevăzute prin titlul executoriu nr._/1/12.05.2005, conform dovezilor de comunicare aflate la filele 27-28 din dosar, termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită fiind iar întrerupt, astfel încât, la momentul emiterii adresei de înființare a popririi din data de 05.02.2013, acest termen nu se împlinise, urmând a se împlini la data de 31.12.2018.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că excepția prescripției dreptului intimatelor de a executa silit pe contestator nu este întemeiată, urmând a o respinge.
Pe fond, instanța reține că actele de executare efectuate sunt legale, la fel ca și modalitatea de comunicare a acestora, în condițiile în care organul de executare a avut o adresă incompletă a domiciliului contestatorului în SUA fiind legală comunicarea acestora prin afișare, conform art. 44 C.proc.fiscală:
(1)Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat. În situația contribuabililor fără domiciliu fiscal în România, care și-au desemnat împuternicit potrivit art. 18 alin. (4), precum și în situația numirii unui curator fiscal, în condițiile art. 19, actul administrativ fiscal se comunică împuternicitului sau curatorului, după caz.
(2)Actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie se comunică prin remiterea acestuia contribuabilului/ împuternicitului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal, sau prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(3)Actul administrativ fiscal emis în formă electronică se comunică prin mijloace electronice de transmitere la distanță ori de câte ori contribuabilul a optat pentru această modalitate de emitere și de comunicare.
(4)În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) sau (3), după caz, nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin publicitate.
Referitor la importul efectuat și la obligația de plată a taxelor aferente importului de către contestator, se reține că acesta nu poate ataca, pe această cale, legalitatea actului constatator nr. 715/28.08.2003, deoarece acesta putea fi atacat pe altă cale.
Conform art. 61 din Codul Vamal, adoptat prin Legea nr. 141/1997:
„(1)Autoritatea vamala are dreptul ca, . 5 ani de la acordarea liberuluiu de vama, sa efectueze controlul vamal ulterior al operatiunilor.
(2)In cadrul controlului vamal ulterior, autoritatea vamala verifica orice documente, registre si evidente referitoare la marfurile vamuite. Controlul se poate face la oricare persoana care se afla in posesia acestor acte sau detine informatii in legatura cu acestea. De asemenea, poate fi facut si controlul fizic al marfurilor, daca acestea mai exista.
(3)Cand controlul vamal ulterior constata ca s-au incalcat reglementarile vamale aplicate, datorita unor date cuprinse in declaratia vamala, autoritatea vamala, dupa determinarea taxelor vamale cuvenite, ia masuri de incasare, respectiv de restituire a acestora. Diferentele in minus se comunica titularului operatiunii comerciale si urmeaza a fi achitate in termen de 7 zile de la data comunicarii in acest termen atrage suportarea de majorari de intarziere aferente acestei diferente, in cuantumul stabilit prin lege, precum si interzicerea efectuarii altor operatiuni de vamuire, pana la achitarea datoriei vamale.
(4)Diferentele in plus se restituie titularului in termen de 30 de zile de la data constatarii.
(5)Diferentele in plus sau in minus privind alte drepturi de import se solutioneaza potrivit normelor care reglementeaza aceste drepturi.
(6)Cand incalcarea reglementarilor vamale constituie, dupa caz, contraventie sau infractiune, autoritatea vamala este obligata sa aplice sanctiunile contraventionale sau sa sesizeze organele de urmarire penala.
(7)Declaratia vamala in detaliu si actele constatatoare incheiate de autoritatea vamala constituie titlu executoriu pentru urmarirea si incasarea drepturilor de import si export”.
Prin urmare, actul constatator este un act administrativ fiscal.
Art. 41 C.pr.fiscala prevede ca, actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale.
Conform art. 141 al. 2 C.pr.fiscala, titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta fiscala este sacdenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent, ori in alt mod stabilit de lege.
Din interpretarea coroborata a textelor de lege arate, rezulta ca titlul executoriu este actul administrativ fiscal ( titlul de creanta ) ajuns la scadenta.
Prin urmare, actul constatator 715/28.08.2003, ajuns la scadență, a imbracat forma titlului executoriu, iar apararile facute impotriva acestui titlu executoriu sunt aparari facute impotriva actului administrativ fiscal.
Pentru a se putea invoca aparari in acest caz, trebuie ca pentru contestatarea acestui titlu executoriu ( in fapt, act administrativ fiscal ajuns la scadenta) sa nu existe o alta procedura prevazuta de lege, asa cum cere art. 172 al. 3 C.pr.fiscala.
Conform disp.art. 205 C.pr.fiscala, impotriva titlului de creanta precum si impotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestatie potrivit legii.
Contestatia este o cale administrativa de atac si nu inlatura dreptul la actiune al celui care este considerat lezat in drepturile sale printr-un act administrativ-fiscal sau prin lipsa acestuia, in conditile legii.
In procedura contenciosului administrativ fiscal, legiuitorul a prevazut obligativitatea parcurgerii cailor administative pentru ca, in final, decizia data de organul administrativ jurisdictional sa faca obiectul analizei instantei de contencios administrativ.
Prin urmare, atâta timp cit legea prevede o cale speciala de contestare a acestor titluri de creanta, anume aceea a contenciosului administrativ, instanta apreciaza ca in cauza de fata, contestatoarea nu a respectat aceste dispozitii legale, astfel încât nu va putea analiza nicio critică ce vizează actul constatator 715/28.08.2003.
Se observă că, în afară de criticile vizând necomunicarea legală a actelor de creanță, respectiv a actelor de executare, respectiv excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită și cele privind nelegalitatea actului constatator nr. 715/28.08.2003, nu au mai fost invocate alte motive de nelegalitate, astfel încât, cum motivele invocate au fost apreciate ca neîntemeiate de către instanță, urmează să respingă întreaga contestație la executare, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei Direcția regională a finanțelor publice Iași, ca neîntemeiată.
Respinge excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, ca neîntemeiată.
Respinge contestația la executare formulată de C. S., cu domiciliul în C., ., ., în contradictoriu cu intimatele Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași, cu sediul în Suceava, județul Iași, Agenția Națională a Vămilor – Autoritatea Națională a Vămilor, cu sediul în București, .. 13, sector 1, Direcția G. Regională a Finanțelor Publice G., cu sediul în G., ., județul G. și Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., cu sediul în C., ., nr. 18, județul C., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20.06.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. D. S. P.
Red. și tehnored. Jud. CD
Ex. 7/
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 14/2014.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 9034/2014.... → |
|---|
