Plângere contravenţională. Sentința nr. 2505/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2505/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 10-03-2014 în dosarul nr. 16590/212/2013
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA CONSTANTA
SECTIA CIVILA
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILA NR. 2505
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 10.03.2014
INSTANTA CONSTITUITA DIN:
P. – M. TRANTU
GREFIER – E. R.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent C. M. T., domiciliat in mun. Baia M., .. 31, ., CNP –_, și pe intimat I. DE P. AL JUDETULUI CONSTANTA, cu sediul in mun. Constanta, ., jud. Constanta, având ca obiect plângere contraventionala CP_.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publica din data de 03.03.2014, fiind consemnate in încheierea de ședința de la acea data, care face parte din prezenta sentința când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 10.03.2014, data la care a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.06.2013 sub nr._, petentul M. C. T. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C. a solicitat instanței anularea procesului-verbal . nr._/10.06.2013 și repunerea în termenul de 48 de ore pentru achitarea amenzii contravenționale.
În motivare, petentul a arătat că, în ziua de 10.06.2013, se deplasa pe drumul DN 39, dinspre Medgidia spre C., în interes de serviciu, iar ulterior a aflat că banda din mijloc este reversibilă și, întrucât nu este din zonă, nu și-a putut da seama care este regimul benzii reversibile.
Petentul a invocat ca motiv de nulitate nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 OG nr. 2/2001 întrucât din procesul-verbal nu reiese cu exactitate care sunt actele normative care stabilesc presupusa contravenție, precum și ale art. 17 referitor la mențiunile pe care trebuie să le cuprinsă actul constatator.
Cu privire la cererea subsidiară, petentul a menționat că gradul de pericol social al faptei este redus, astfel încât sancțiunea avertismentului este proporțională cu gradul de pericol social al faptei.
În drept, au fost invocate dispozițiile OG nr. 2/2001.
În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, fiind atașat, în copie, procesul-verbal contestat.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicita respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În motivare, s-a arătat că petentul a fost sancționat pentru că, la data de 10.06.2013, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe DN 39, în localitatea Eforie Nord și a efectuat manevra de depășire neregulamentară a unui autovehicul în zona de acțiune a indicatorului „depășirea interzisă”.
Intimatul a precizat că procesul-verbal a fost întocmit în mod legal și temeinic, cu respectarea tuturor prevederilor OG nr. 2/2001, menționând de asemenea că era obligația petentului să fie atent la modul în care se circula pe respectivul sector de drum și la indicatoarele rutiere.
În drept, au fost invocate dispozițiile OUG nr. 195/2002, ale OG nr. 2/2001, ale HG nr. 1391/2006.
În dovedire, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, fiind atașate fotografii radar, buletinul de verificare metrologică, certificatul de aprobare de model, atestatul operatorului radar.
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a precizat că necunoașterea nu îl poate exonera de răspunderea contravențională, dar pericolul social al faptei este redus luând în considerare împrejurările în care a fost săvârșită fapta.
În cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri.
La termenul din data de 19.11.2013, instanța a dispus emiterea unei adrese către Direcția Regională de Drumuri și Poduri C. pentru a preciza regimul benzii reversibile la data de 10.06.2013; răspunsul primit fiind atașat la dosarul cauzei.
Analizând ansamblul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prinprocesul-verbal CP nr._/10.06.2013, petentul M. C. T. a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 300 lei, precum și cu sancțiunea contravențională complementară a suspendării exercitării dreptului săvârșirea faptei prevăzute de art. 120 lit. h din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002 aprobat prin HG nr. 1391/2006 și sancționate de art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002.
În fapt, s-a reținut că, în data de 10.06.2013, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe DN 39, în localitatea Eforie Nord, dinspre M. spre C., și a efectuat manevra de depășire neregulamentară a unui autovehicul în zona de acțiune a indicatorului „depășirea interzisă”, fiind filmat cu aparatul radar.
În cadrul secțiunii „alte mențiuni”, petentul a consemnat faptul că a crezut că se circulă pe două benzi.
Instanța constată că plângerea contravențională a fost introdusă în termenul de 15 zile de la înmânare prevăzut de art. 31 din OG nr. 2/2001.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, instanța apreciază că, acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității și care pot fi invocate și de instanță din oficiu.
Referitor la motivele de nulitate invocate de petent, instanța reține că acestea nu sunt întemeiate pentru următoarele motive. Astfel, în cuprinsul procesului-verbal contesta, s-a arătat actul normativ prin care este sancționată fapta, respectiv OUG nr. 195/2002, art. 100 alin. 3 lit. e.
De asemenea, instanța reține că procesul-verbal cuprinde mențiunile necesare pentru care instanța să verifice legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat de petent. Iar, faptul că nu au fost precizate toate mențiunile prevăzute de lege nu poate atrage nulitatea absolută a procesului-verbal, ci doar nulitatea relativă, în cazul în care se face dovada că petentului i s-a produs o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal în cauză. Or, petentul nu a invocat și, în mod implicit, nu a dovedit o astfel de vătămare în cauza de față.
Sub aspectul temeiniciei, instanța arată că, în ce privește sarcina probei, potrivit art. 249 C.proc.civ., revine petentului să probeze criticile aduse, respectiv de a demonstra că procesul-verbal este netemeinic.
Această interpretare este conformă jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care recent a statuat că prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 6 par. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nu este încălcată în situația în care petentul are sarcina probei în judecarea plângerii contravenționale. În acest sens, Curtea a reamintit că prezumția de nevinovăție nu se opune unei prezumții relative de legalitate și de conformitate cu realitatea a procesului-verbal de contravenție, în lipsa căreia ar fi imposibil în mod practic de a sancționa contravențiile în materie de circulație rutieră (decizia din 13 martie 2012 în cauza H. contra României, paragraf 12).
În drept, conform art. 6 pct. 9 din OUG nr. 195/2002, banda reversibilă este definită ca „banda de circulație, marcată și semnalizată, situată lângă axa drumului, destinată circulației autovehiculelor într-un sens sau în altul, în funcție de intensitatea traficului”.
Instanța reține că, potrivit art. 29 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, circulația pe drumurile publice se desfășoară în conformitate cu regulile de circulație și cu respectarea semnificației semnalizării rutiere realizate prin mijloacele de semnalizare, semnalele și indicațiile polițistului rutier care dirijează circulația, semnalele speciale de avertizare luminoase sau sonore, de semnalizare temporară și semnalele conducătorilor de vehicule.
De asemenea, art. 31 din același act normativ prevede că participanții la trafic trebuie să respecte regulile de circulație, semnalele, indicațiile și dispozițiile polițistului rutier, precum și semnificația diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutieră, printre care și indicatoarele.
În temeiul acestor dispoziții legale, instanța reține că petentul, în calitate de participant la trafic, avea obligația de a fi atent și de a observa indicatoarele și marcajele, în mod special în cazul benzilor reversibile, care sunt indicate prin marcaje distinctive, pentru a afla regimul de circulație impus pe porțiunea de drum pe care circula.
Astfel cum reiese din adresa emisă de către Direcția Județeană de Drumuri și Poduri C. (fila 34), instanța reține că, la data de 10.06.2013, la orele 09:30, regimul circulației pe DN 39, pe varianta ocolitoare a orașului Eforie Nord (varianta T.), era următorul: direcția C. spre M. – două sensuri de circulație; direcția M. către C. – un sens de circulație.
Potrivit aceluiași înscris, pe varianta ocolitoare a orașului Eforie Nord, existau indicatoare rutiere verticale care menționează direcția de mers pe un sens, fără drept de depășire (indicator „depășire interzisă”) dinspre M. către C., iar, la fiecare intersecție a variantei cu o stradă perpendiculară, existau, de asemenea, indicatoare rutiere de interzicere; indicatoarele menționate fiind amplasate conform legislației în vigoare.
Din coroborarea mijloacelor de probă, instanța reține că petentul nu a reușit să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului-contestat, acesta nefăcând dovada contrară celor reținute de agentul constatator. De altfel, prin chiar plângerea contravențională, petentul a recunoscut săvârșirea faptei.
Temeinicia faptei este susținută de fotografiile radar depuse la dosarul cauzei de către intimat, din care reiese, în mod clar, faptul că autoturismul cu care circula petentul a depășit, pe banda din mijlocul drumului, ambulanța.
În consecință, întrucât petentul circula dinspre M. spre C., iar, pe această direcție, exista un singur sens de mers, fiind interzisă depășirea, instanța constată că, în mod temeinic, s-a reținut în sarcina petentului, prin procesul-verbal contestat, săvârșirea faptei sancționate de art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002.
Sub aspectul legalității sancțiunilor aplicate, instanța reține că amenda contravențională și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile sunt necesare pentru corijarea pe viitor a conduitei contravenientului în derularea activității de conducător auto și sunt proporționale gradului de pericol social al faptei, conform art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, apreciind că scopul sancțiunii contravenționale nu poate fi atins prin aplicarea avertismentului.
Pentru toate aceste considerente, în conformitate cu art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța apreciază că procesul-verbal . nr._/10.06.2013 este legal și temeinic întocmit și, pe cale de consecință, va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul M. C. T. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulata de petentul C. M. T., domiciliat in mun. Baia M., .. 31, ., CNP –_, in contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI CONSTANTA, cu sediul in mun. Constanta, ., jud. Constanta
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.03.2014.
PresedinteGrefier
M. TrantuElena R.
Red. jud. T.M./17.04.2014
Dact. R.E./14.03.2014
.
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei:
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2495/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 887/2014.... → |
|---|
