Plângere contravenţională. Sentința nr. 5519/2014. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 5519/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 20-05-2014 în dosarul nr. 16742/212/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

SENTINȚA CIVILĂ NR. 5519

Ședința publică din data de 20.05.2014

COMPLETUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE: M. TIMOAȘCĂ

GREFIER: F. S.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent G. SRL și pe intimat I. T. DE MUNCA, având ca obiect plângere contraventionala CT_/20.06.2013.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 13.05.2014 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 20.05.2014, dată la care s-a pronunțat.

I N S T A N T A

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 25.06.2013 sub număr de dosar_, petenta .. a solicitat în contradictoriu cu I. T. DE MUNCĂ C. anularea procesului verbal de contravenție . nr._/20.06.2013.

În motivarea în fapt a plângerii, petenta a arătat, în esență, că fapta reținută în procesul-verbal atacat este nereală întrucât la data de 19.06.2013, data controlului, se afla la Administrația Financiară a Municipiului C. și avea cunoștință de faptul că două persoane la aflau la punctul său de lucru din T..

În susținerea plângerii, a depus, în copie, înscrisuri.

Intimata a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității cererii de chemare în judecată, a invocat excepția tardivității formulării acțiunii, iar în ceea ce privește fondul cauzei, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale, arătând că D. A. și B. M. au declarat pe proprie răspundere că lucra începând cu data de 18.06.2013 la .., fără a avea încheiat un contract individual de muncă.

În ceea ce privește mențiunea din fișa completată de către persoana identificată care a arătat că se afla în perioadă de probă, s-a arătata că, în raport de prevederile art. 31-33 din Codul muncii, și perioada de probă reprezintă perioadă de executare a contractului individual de muncă și subzistă obligația încheierii contractului individual de muncă în formă scrisă, potrivit dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Codul muncii..

În dovedire, a depus raportul înștiințări, fișa de identificare, procesul-verbal de control, anexa de constatare în domeniul relațiilor de muncă, plan de măsuri.

Petenta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că persoanele identificate de intimată nu desfășurau vreo activitate, fiind prezente în vederea angajării, arătând și că nu a mai angajat persoanele respective întrucât existau suficienți salariați.

Instanța a respins, ca neîntemeiată, excepția nulității cererii de chemare în judecată și pentru considerentele reținute în încheierea de ședință de la acel termen..

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și proba testimonială, fiind audiat martorii D. A. și B. M..

Analizând probele din dosar, instanța învestită cu soluționarea plângerii, cu respectarea prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001, verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

Cu privire la legalitatea procesului verbal instanța constată că procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea prevederilor art. 17 din O.G. 2/2001, conținând toate mențiunile a căror lipsă se sancționează cu nulitatea absolută.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța constată că, potrivit procesului verbal de contravenție petenta a fost sancționată contravențional cu amendă de 20.000 lei întrucât, în calitate de angajator, întrucât a primit la lucru fără a întocmi în formă scrisă contract individual de muncă pe numiții D. A. și B. M., fiind încălcate prevederile art. 16 valin. (1) din Legea nr. 53/2003.

Instanța reține faptul că prin declarațiile date de către D. A. și B. M. în fața organului de control, aceștia au precizat că își desfășurau activitatea la punctul de lucru al petentei, fără să fi semnat vreun contract de muncă din data de 18.06.2013, fiind în perioadă de probă, norma de muncă fiind de 8 ore zilnic.

În contradicție cu declarațiile date în fața organului de control, declarațiile date în fața instanței au un caracter neverosimil, martorii încercând să ascundă adevărul. Față de cele reținute, caracterul neverosimil rezultă chiar din declarația martorului B. M. care a susținut că în prima zi a așteptat administratorul de la ora 10 la ora 16 și s-a prezentat și a doua zi, respectiv ziua controlului.

Art. 16 alin. 1 din Codul Muncii – modificat prin Legea nr. 40/ 2011, prevede: „(1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.

(2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.

(3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.

Așadar, convenția de muncă trebuie înregistrată și transmisă organului teritorial de muncă competent înainte de începerea activității, ceea ce în cauza de față nu s-a întâmplat.

Așa fiind, instanța va înlătura apărarea petentei făcută în acest sens, iar apărarea petentei, precum că fapta reținută în sarcina sa nu există, lipsindu-i intenția, ca trăsătură esențială a contravenției, nu poate fi reținută mai întâi pentru că inexistența faptei și lipsa vinovăției sunt două chestiuni diferite, ce nu se pot confunda.

Apoi, intenția, la care se face referire, este o formă a vinovăției și, prin urmare, lipsa intenției nu presupune în mod necesar lipsa vinovăției, care se poate manifesta și sub forma culpei (cu prevedere sau fără prevedere).

Potrivit art. 1 alin. 1 teza a doua din O.G. nr. 2/ 2001, “constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București”. În cazurile în care lipsește vinovăția, o faptă prevăzută de legea contravențională nu poate fi considerată contravenție. Este de reținut însă că, atunci când vinovăția există chiar și sub forma culpei, fapta constituie contravenție.

Or, în cauza pendinte, instanța apreciază că fapta a fost săvârșită cu vinovăție, manifestată, în opinia instanței, sub forma intenției, dată fiind prezumția că agentul economic cunoaște prevederile legale aplicabile și, implicit, obligația ce îi incumbă, de a încheia contract individual de muncă cu angajatul, anterior primirii acestuia la muncă.

Cum actul sancționator se bucură de o prezumție (relativă) de legalitate și temeinicie, iar petenta nu a reușit să răstoarne această prezumție în privința faptei analizate, se apreciază de către instanță că, sub acest aspect, procesul-verbal este temeinic, fapta fiind în mod corect reținută, descrisă și sancționată.

Conform art. 34 din OG nr. 2/2001 instanța competentă să soluționeze plângerea hotărăște asupra sancțiunii, iar potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr.2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal. Având în vedere aceste criterii, instanța reține că sancțiunea amenzii pentru fapta de a fi primit la lucru fără a încheia contract individual de muncă este proporțională cu gradul de pericol social al faptei. Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea formulată de către petent în contradictoriu cu intimatul ITM C. și să mențină procesul verbal de constatare a contravenției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petenta .., cu sediul in CONSTANTA, .. în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ C., cu sediul in CONSTANTA, . C.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria C..

Pronunțată în ședință publică azi, 20.05.2014.

P. GREFIER

M. TIMOAȘCĂ F. S.

Red jud. MT

Tehnored gref SF

Data redactării: 12.01.2015/4 ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 5519/2014. Judecătoria CONSTANŢA