Plângere contravenţională. Sentința nr. 9844/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9844/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 30-09-2014 în dosarul nr. 6593/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Sentința civilă Nr.9844
Ședința publică de la 30.09.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: P. A. R.
GREFIER: Selma Z.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contraventionala acțiune formulată de petentul D. A. domiciliat în C.,..61, ., . cu domiciliul procesual ales în C., ., nr.66, . cu intimata P. M. CONSTANTA - DIRECTIA POLITIA LOCALA.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 23.09.2014 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă cu prezenta hotărâre când instanța având nevoie de timp pentru a delibera și a amânat pronunțarea la data de 30.09.2014 când s-a pronunțat:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.03.2014, petentul D. A. în contradictoriu cu intimata P. M. CONSTANTA – Directia Politia Locala a solicitat instanței anularea procesului-verbal nr._/11.02.2014 emis de intimata ca fiind netemeinic si nelegal.
În motivarea în fapt, petentul a arătat că a fost sancționat pe nedrept cu amenda în cuantum de 500 de lei pentru fapta de a se deconecta de la instalația de încălzire apă caldă menajeră a apartamentului nr. 25 fără a deține proces verbal de deconectare eliberat de RADET C. întrucât deși a îndeplinit toate condițiile legale în vederea debranșării nu a primit aviz favorabil de la RADET în acest sens
A mai arătat petentul că datorita nerespectarii de catre RADET Constanta a legii nr. 325/2006, art.30 alin.5, a formulat cerere de chemare in judecata a acestei societati avand ca obiect ~obligatia de a face~, in sensul obligarii RADET Constanta la eliberarea avizului favorabil pentru deconectarea/debransarea de la sistemul centralizat de incalzire a imobilului si furnizare a apei calde menajere pentru apartamentul situat in mun. Constanta, .. 61, ., ., in conditiile legii, cererea fiind inregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta sub nr._ .
In final, petentul a mentionat ca a indeplinit toate conditiile prevazute de lege pentru debransarea apartamentului sau, insa RADET Constanta interpreteaza abuziv art. 249 din Ordinul nr. 91/2007 al ANRSC.
În probațiune, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri anexând la dosar o . inscrisuri.
Plângerea a fost legal timbrata cu taza de timbru in cuantum de 20 lei.
Legal citat, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondate.
În motivarea în fapt, intimatul a arătat că petentul a fost sanctionat in mod legal si temeinic, acesta incalcand dispozitile legale ce vizau respectarea legii nr. 325/2006, faptele comise de acesta fiind prevazute la art. 45 lit.b) alin.1 din legea nr. 325/2006 si sanctionate cu amenda de la 500 lei la 1000 lei conform art. 45 alin.1 din legea 325/2006, acesta fiind obligat sa achite amenda in suma de 500 lei. De asemenea, s-a mai dispus obtinerea procesului verbal de deconectare RADET Constanta in termen de 15 zile, in caz contrar, reconectarea la sistemul de incalzire RADET in termen de 15 zile.
In final, a apreciat intimata ca in mod corect si legal s-a incheiat actul sanctionator, intrucat petentul s-a deconectat de la sistemul centralizat de energie termica fara a detine procesul verbal de deconectare eliberat de RADET Constanta.
În dovedire, intimata a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, atașând la dosar, documentația aferentă încheierii procesului verbal de contravenție contestat.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de către părți.
Analizând ansamblul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal nr._/11.02.2014, petentul D. A. a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 500 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute și sancționate de art. 45 alin. 1 lit. b din Legea 325/2006, reținându-se că în urma controlului efectuat la data de 15.11.2013, ora 12.00, la imobilul . .. 61, .-a deconectat de la instalația de încălzire apă menajeră fără a deține proces verbal de deconectare eliberat de RADET C., încălcându-se astfel dispozițiile art. 30 alin. 5 din Legea 325/2006.
Instanța constată că plângerea contravențională a fost introdusă în termenul de 15 zile de la înmânare prevăzut de art. 31 din OG nr. 2/2001.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, instanța apreciază că, acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității și care pot fi invocate și de instanță din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei,instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară și sub condiția confirmării de către instanță în urma probelor administrate în contradictoriu.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011 pronunțată în cauza I. P. c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat faptul că prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu. Ceea ce Convenția impune, însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (a se vedea, Salabiaku c. Franței, 7 octombrie 1988, par. 28; A. c. României, par. 60).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției este un act juridic legal întocmit de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor stabilite expres în acest sens de lege, astfel că, până la dovada contrară, se bucură de o prezumție de veridicitate în sensul că cele arătate în cuprinsul său sunt elemente de fapt ce reprezintă adevărul, prezumție relativă, în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate. Prin urmare, petentul, trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art. 255 C. pr. civ., încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/11.02.2014 reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, instanța apreciază că faptele constatate personal de acesta dau naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Pentru a fi înlăturată prezumția de care se bucură procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu este suficientă simpla solicitare de anulare a actului și de negare a faptelor, ci petentul trebuie să ceară instanței, încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.
Potrivit art. 30 alin. 2 din Legea 325/2006 deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu se face cu respectarea unor condiții cumulative, respectiv acordul vecinilor de apartament, atât pe orizontală, cât și pe verticală, acordul scris al asociației de proprietari, exprimat prin hotărârea adunării generale, asupra intenției de realizare a unui sistem individual de încălzire și anunțarea, în scris, a operatorului care are și calitatea de furnizor, cu cel puțin 30 de zile înainte, iar potrivit art. 30 alin. 5 din Legea 325/2006 deconectările/debranșările prevăzute la alin. (1)-(3) se efectuează numai de către operatorul care are și calitatea de furnizor, în termen de maximum 45 de zile de la data solicitării, după verificarea documentelor care dovedesc îndeplinirea condițiilor cumulative impuse.
Din interpretarea textelor legale menționate, instanța apreciază că deconectarea unui consumator de energie termică se poate face numai de către operatorul care are calitatea de furnizor după îndeplinirea condițiilor cumulative impuse de către lege și nu de către consumatorul de energie termică, îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute de lege neproducând efecte de plin drept în vederea deconectării de la sursa de energie termică.
În cauza de față, din motivarea în fapt a plângerii contravenționale, instanța reține că petentul nu contestă materialitatea faptei de a se deconecta de la instalația de încălzire apă caldă menajeră fără a deține proces verbal de deconectare eliberat de RADET C., recunoscând că s-a debranșat în ciuda faptului că nu a primit aviz favorabil de la RADET întrucât a apreciat că acest refuz nu era justificat, sustinand ca RADET Constanta interpreteaza in mod abuziv art. 249 din Ordinul nr. 91/2007 al ANRSC. Dovada in acest sens, este si faptul ca petentul a actionat ulterior in judecata RADET Constanta pentru a fi obligata societatea sa emita aviz favorabil de deconectare/debransare de la sistemul de termoficare.
Pentru aceste considerente, instanța constată că, în mod temeinic, s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea contravenției prevăzute de art. 45 alin. 1 lit. b din Legea 325/2006.
Referitor la sancțiunea aplicată petentului prin procesul-verbal, instanța reține că, potrivit art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001, avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
Potrivit art. 46 alin. 3 din Legea 325/2006 contravențiilor prevăzute la art. 45 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, instanța constată că art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 prevede criteriile în funcție de care se apreciază gradul de pericol social al faptei săvârșite, respectiv împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului și alte date înscrise în procesul-verbal.
Având în vedere aceste criterii, instanța apreciază că fapta săvârșită de petent prezintă un grad de pericol social redus, că petentul a recunoscut fapta imputată și că nu a cauzat pagube celorlalți consumatori de energie termică și nici furnizorului. De asemenea, petentul a dovedit că a depus diligentele necesare în vederea îndeplinirii condițiilor cumulative prevăzute de art. 30 alin. 2 din Legea 325/2006 și se află la prima abatere de acest gen.
Față de aceste aspecte, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este proporțională cu gradul de pericol social, apreciind că scopul sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea avertismentului.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petent, astfel ca va inlocui sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei cu sancțiunea avertismentului. Pe cale de consecință, îl va exonera pe petent de la plata amenzii în cuantum de 500 lei.
În temeiul art. 7 alin. 1 din OG nr. 2/2001, va atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi va pune în vedere să respecte dispozițiile legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea formulată de petentul D. A. ( CNP –_) domiciliat în C.,..61, ., . cu domiciliul procesual ales în C., ., nr.66, .,. cu intimata PRIMĂRIA M. C. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, și în consecință:
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei aplicată petentului prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/11.02.2014, cu sancțiunea avertismentului.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 30 septembrie 2014.
PREȘEDINTEGREFIER
P. A. R. Selma Z.
Red.jud.PAR
Tehnpredact.S.Z. 03 Noiembrie 2014/4 ex.
Emis 2 comunicări azi,………………….
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 8433/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4558/2014.... → |
|---|
