Pretenţii. Sentința nr. 2806/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2806/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 17-03-2014 în dosarul nr. 13137/212/2012*
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA CONSTANTA
SECTIA CIVILA
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILA NR. 2806
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 17.03.2014
INSTANTA CONSTITUITA DIN:
P. – M. TRANTU
GREFIER – E. R.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant O. P. SA, cu sediul in mun. București, ., sector 1, înregistrata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul București sub nr. J_, CUI_, și pe pârât M. Ș., domiciliat in loc. Medgidia, ., ., ., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publica din data de 24.02.2014, fiind consemnate in încheierea de ședința de la acea data, care face parte din prezenta sentința când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 03.03.2014 si la 17.03.2014, data la care a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.05.2012 sub nr._/212/2012, reclamanta O. P. SA, în contradictoriu cu pârâtul M. Ș. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtului la plata sumei executate în cuantum de 3371,42 lei, actualizată cu rata inflației de la data de 25.05.2009 și până la data plății integrale, precum și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că, prin sentința civilă nr. 1375/21.11.2011 pronunțată în dosarul nr._ de Tribunalul C., având ca obiect drepturi salariale, a fost obligată la plata către pârât a unor sume de bani reprezentând aprovizionare de toamnă iarnă pentru perioada 2005-2007. Prin decizia civilă nr. 145/CM/23.03.2010 pronunțată de Curtea de Apel C. a fost respins recursul declarat de reclamantă, fiind menținută sentința recurată.
Reclamanta a precizat că sumele la care a fost obligată au fost achitate în urma declanșării procedurii de plată voluntară.
Aceasta a mai arătat că, în vederea punerii în executare a titlului executoriu, pârâtul a formulat trei cereri de executare silită, dintre care două la B. Asociați S.-C. A. și S.-C. G.-S. formându-se două dosare de executare diferite (nr. 08/2011 și nr. 169/2009), iar a treia la B. V. S., formându-se dosarul de executare nr. 89/2010.
Referitor la actualizarea sumei cu rata inflației, reclamanta a menționat că, art. 994 C.civ. precizează că, atunci când cel care a primit plata a fost de rea-credință, este dator a restitui atât capitalul, cât și interesele sau fructele din ziua plății, necondiționând restituirea plății nedatorate de buna sau reaua-credință a accipiensului.
În motivarea în drept a cererii, reclamanta a arătat că acțiunea de față se întemeiază atât pe plata nedatorată, dar în același timp temeiul pretențiilor se fundamentează pe îmbogățirea fără justă cauză (creație a practicii judiciare), dat fiind că sumele obținute de pârât nu au nici un temei legal.
Astfel, au fost invocate dispozițiile art. 992-997 C.civ. (din 1864).
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, atașând următoarele: extrase din dosarele de executare menționate în cerere, sentința civilă nr.1375/21.11.2008 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr.8._ ; decizia civilă nr.145/CM/23.03.2010 pronunțată de Curtea de Apel C. în Dosarul nr.8._ .
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C..
În legătură cu fondul cauzei, pârâtul a arătat că nu a încasat de trei ori suma solicitată, ci doar o dată, în dosarul de executare nr. 08/2011.
Prin sentința civilă nr._/25.09.2012 pronunțată de Judecătoria C., a fost admisă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C. și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului C..
Prin sentința civilă nr. 6128/16.11.2012 pronunțată de Tribunalul C. în același dosar, s-a excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C. și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei C., constatându-se ivit conflictul negativ de competență.
Prin sentința civilă nr. 2F/CM/09.01.2013 pronunțată de Curtea de Apel C., s-a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei C..
Prin urmare, dosarul a fost înregistrat la data de 21.01.2013 sub nr._ .
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând ansamblul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, prin sentința civilă nr.1375/21.11.2008 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, având ca obiect drepturi salariale, reclamanta a fost obligată la plata către pârât a suplimentării salariale pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă, în cuantum de cel puțin un salariu minim la nivel P., pentru perioada 2005 - 2007, actualizate la data plății efective cu rata inflației și cu dobânda legală. Această sentință a fost menținută de Curtea de Apel C. care, prin decizia civilă nr.145/CM/23.03.2010 a respins recursul declarat de reclamanta din prezenta cauză.
În vederea punerii în executare a titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr.1375/21.11.2008 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, s-au constituit două dosare de executare din analiza cărora instanța reține următoarele:
În dosarul de executare nr. 169/2009 format în cadrul B. Asociați S.-C. A. și S.-C. G.-S., pârâtul din cauză, împreună cu ceilalți creditori, au notificat executorului judecătoresc, prin avocat V. Ș., că renunță la executarea silită și că solicită restituirea originalului titlului executoriu, delegația și contractul de asistență juridică, factura și copia cererii formulate către B.. Conform mențiunilor olografe înscrise și semnate pe notificare de avocat V. Ș., B. Asociați S.-C. A. și S.- C. G.-S. a remis creditorilor înscrisurile menționate.
Închiderea dosarului de executare nr.169/2009 a fost consemnată în procesul-verbal întocmit la data de 14.01.2011 de către B. Asociați S.-C. A. și S.-C. G.-S..
Prin urmare, în dosarul de executare nr.169/2009 instrumentat de B. Asociați S. C.-A. și S. C.-G. S., reclamanta nu a fost executată silit, astfel că pârâtului nu i-a fost virată nicio sumă.
La data de 14.01.2011, creditorii menționați în sentința civilă nr.1375/21.11.2008 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ (între care și pârâtul din prezenta cauză), prin avocat V. Ș., au reiterat cererea privind începerea executării silite a reclamantei în temeiul acestui titlu executoriu.
În baza acestei cereri, B. Asociați S.-C. A. și S.-C. G.-S. a întocmit dosarul de executare nr.08/2011, în care reclamanta a fost executată silit prin poprire, pârâtului fiindu-i virată suma de 1.981,68 lei în contul curent al acestuia. Această sumă a fost stabilită prin raportul de expertiză contabilă extrajudiciară, întocmit de expert contabil B. M., în calitate de reprezentant legal al S.C. S.B. C. Expert Company S.R.L. C..
În vederea punerii în executare a titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr.145/CM/23.03.2010 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, creditorii (între care și pârâtul din prezenta cauză), prin avocat V. Ș., au formulat către B. V. Ș., cerere privind începerea executării silite a O.M.V. P. S.A. solicitând poprirea sumei de 10.234,00 lei reprezentând cheltuieli de judecată - sumă care să fie depusă pe o recipisă CEC Bank ca și onorariul de avocat.
Dând curs cererii formulate, B. V. Ș.a procedat la întocmireadosarului de executare nr.89/2010 care a fost finalizat prin întocmirea procesului-verbal din data de 28.06.2010 arătându-se că titlul executoriu a fost executat conform art. 371 ind. 5 C.proc.civ.
Instanța mai reține că suma solicitată de creditori prin cererea de executare silită, reprezentând cheltuieli de judecată, a fost consemnată la dispoziția acestora prin recipisa CEC nr._/1/21.06.2010, ulterior suma de_ lei fiind virată reprezentantului convențional al creditorilor, astfel cum reiese din adresa emisă la data de 23.06.2010 de B. V. Ș. către CEC C. (fila 29 din dosarul de executare nr.89/2010).
În drept, instanța constată că reclamanta și-a întemeiat pretențiile din prezenta cauză atât pe plata nedatorată, cât și pe îmbogățirea fără justă cauză.
Instanța reține că plata nedatorată și îmbogățirea fără justă cauză reprezintă constituie izvoare distincte de obligații, astfel că va analiza distinct îndeplinirea în cauză a condițiilor specifice celor două izvoare de obligații.
Cu titlu preliminar, în ceea ce privește aplicarea în timp a legii civile, instanța constată că, față de obiectul prezentei cauze, în speță sunt incidente dispozițiile art.103 și art.118 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil.
Faptele juridice licite ca izvoare de obligații, fiind fapte extracontractuale, cad sub incidența regulii stabilite de art. 103 din Legea nr. 71/2011, potrivit căruia, obligațiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii lor, dar și a excepției de la aceasta, instituită prin art.118 din aceeași lege, conform căruia, obligațiile extracontractuale născute înainte de . Codului civil sunt supuse modurilor de stingere prevăzute de acesta.
Prin urmare, plata nedatorată este guvernată delegea în vigoare la data la care a fost efectuată, adicăla data la care solvensul a executat obligația de care nu era ținut. În cazulîmbogățirii fără justă cauză se aplicălegea care era în vigoare la data la care s-a produs împrejurarea ce a condus la îmbogățirea, neimputabilă, dar fără temei juridic, a unei persoane în detrimentul sărăcirii alei persoane.
Față de aceste dispoziții legale, instanța va avea în vedere prevederile Codului civil din 1864 - în privința plății lucrului nedatorat, respectiv jurisprudența creată în materia îmbogățirii fără just temei.
1. Asupra plății lucrului nedatorat:
Potrivit art. 992 din Codul civil cel ce, din eroare sau cu știință, primește aceea ce nu-i este debit, este obligat a-l restitui aceluia de la care l-a primit. Corelativ acestui drept, art.993 din Codul civil consacră dreptul la restituire, statuând că acela care, din eroare, crezându-se debitor, a plătit o datorie are drept de repetițiune în contra creditorului.
Din interpretarea coroborată a celor două texte legale rezultă că efectul unei plăți nedatorate constă în nașterea unui raport juridic obligațional nou, în temeiul căruia cel care a efectuat plata (solvens) devine creditorul obligației de restituire a ceea ce el a plătit, iar cel care a încasat suma (accipiens) - debitorul acestei obligații.
Acesta este raportul juridic dedus judecății în prezenta cauză și, prin urmare, instanța este ținută să analizeze condițiile plății nedatorate, respectiv condițiile cerute de lege pentru valabilitatea acesteia.
Pentru a se naște raportul juridic în temeiul căruia pârâtul poate fi obligată către reclamant la restituirea a ceea ce a primit, este necesară îndeplinirea următoarelor condiții: prestația pe care reclamantul a executat-o trebuie să fi avut semnificația operației juridice a unei plăți, să fi fost făcută așadar cu titlu de plată, indiferent de obiectul ei, datoria în vederea căreia s-a făcut plata să nu existe din punct de vedere juridic în raporturile dintre părți și plata să fi fost făcută din eroare.
Față de situația de fapt reținută, instanța constată că, în prezenta cauză, nu sunt îndeplinite condițiile unei plăți nedatorate.
Astfel, executarea în beneficiul pârâtului a sumei de 1.981,68 lei s-a făcut în temeiul titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr.1375/21.11.2008 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, menținută în calea de atac de Curtea de Apel C. prin decizia civilă nr.145/CM/23.03.2010; executare realizată în cadrul dosarului de executare nr. 8/2011 instrumentat de B. Asociați S.-C. A. și S.- C. G.-S..
Suma de 1.981,68 lei de care a beneficiat pârâtul reprezintă suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă, în cuantum de cel puțin un salariu minim la nivel P., pentru perioada 2005 - 2007, actualizate la data plății efective cu rata inflației și cu dobânda legală, astfel cum s-a stabilit prin titlu executoriu.
Pentru executarea aceluiași titlu executoriu menționat, pârâtul, împreună cu alți creditori, mai formulase anterior o cerere de executare silită, formându-se astfel dosarul de executare nr. 169/2009 pe rolul B. Asociați S.-C. A. și S.-C. G.-S.. Acest dosar s-a finalizat prin renunțarea creditorilor la executarea silită, potrivit procesului-verbal întocmit la data de 14.01.2011. Prin urmare, în acest dosar de executare, reclamanta nu a fost executată silit, astfel că pârâtului nu i-a fost virată nicio sumă de bani.
Dosarul de executare nr. 89/2010 format la cererea pârâtului (împreună și cu alți creditori) și instrumentat de B. V. S. a avut un obiect diferit, și anume recuperarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 10.234,00 lei acordate creditorilor (printre care și pârâtului din cauză) prin decizia civilă nr.145/CM/23.03.2010 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ . Acest dosar de executare a fost finalizat prin întocmirea procesului-verbal din data de 28.06.2010 arătându-se că titlul executoriu a fost executat conform art. 371 ind. 5 C.proc.civ.
Din probele administrate în cauză, instanța reține că reclamanta a fost executată silit pentru plata suplimentării salariale pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă, în cuantum de cel puțin un salariu minim la nivel P., pentru perioada 2005 - 2007, actualizate la data plății efective cu rata inflației și cu dobânda legală, precum și pentru plata cheltuielilor de judecată acordate prin decizia civilă nr.145/CM/23.03.2010 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ .
Deși reclamanta a solicitat prin cererea de chemare în judecată obligarea pârâtului la plata sumei de 3371,42 lei arătând că aceasta reprezintă sumă de bani executată, instanța reține că reclamanta nu a făcut dovada achitării efective către pârât a sumei solicitate prin cerere, deși, conform art. 129 alin. 1 C.proc.civ., părțile au obligația să-și probeze pretențiile și apărările.
Instanța mai reține că, deși prestația pe care O.M.V. P. S.A. a executat-o silit în contul pârâtului are semnificația operațiunii juridice a unei plăți, aceasta corespunde unei datorii a cărei existență din punct de vedere juridic, în raporturile reclamantă și pârât, a fost statuată cu putere de lucru judecat prin titlul executoriu menționat. Pe de altă parte, achitarea sumei de 1.981,68 lei cu titlu de suplimentări salariale pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă, pentru perioada 2005 - 2007, precum și plata cheltuielilor de judecată nu au fost făcute din eroare, atâta timp cât suma a fost executată silit.
Față de cele arătate, instanța reține că nu sunt întrunite cumulativ condițiile presupuse de lege pentru a se recunoaște dreptul la restituirea sumei plătite solvensului, de vreme ce există o datorie pentru care solvensul a plătit și plata nu a fost făcută din eroare, iar o altă plată nu a fost probată de reclamantă, deși sarcina probei îi revenea.
2. Asupra îmbogățirii fără justă cauză:
Deși Codul civil din 1864 nu consacră expres principiul îmbogățirii fără just temei ca izvor distinct de obligații, face aplicație acestuia în diverse texte.
Îmbogățirea fără justă cauză a fost definită ca fiind faptul juridic prin care patrimoniul unei persoanei este mărit pe seama patrimoniului unei alte persoane, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic.
Din acest fapt juridic se naște obligația pentru cel care-și vede mărit patrimoniul său de a restitui, în limita măririi, către cel care și-a diminuat patrimoniul, acestuia din urmă recunoscându-i-se posibilitatea intentării unei acțiuni în justiție, prin care să poată pretindă restituirea.
Condițiile materiale ale intentării acțiunii în restituire sunt: mărirea unui patrimoniu, prin dobândirea unei valori apreciabile în bani, micșorarea unui patrimoniu ca o consecință a măririi altuia și existența unei legături între sporirea unui patrimoniu și diminuarea celuilalt. Condițiile juridice ale intentării acțiunii în restituire sunt: absența unei cauze legitime a măririi patrimoniului unei persoane în detrimentul alteia și absența oricărui alt mijloc pentru recuperarea de către cel care și-a micșorat patrimoniul a pierderii suferite.
Raportat la situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat în cauză, instanța constată, în primul rând, neîndeplinirea condițiilor juridice anterior enunțate.
Astfel, în contextul în care sentința civilă nr.1375/21.11.2008 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr.8._ a fost menținută în calea de atac, prin decizia civilă nr.145/CM/23.03.2010 pronunțată de Curtea de Apel C. și suma executată silit cu titlulde suplimentare salarială pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă, pentru perioada 2005 - 2007, respectiv cu titlu de cheltuieli de judecată acordate prin decizia pronunțată în calea de atac nu se poate constata lipsa unui temei legitim pentru mărirea patrimoniului pârâtei, ca și condiție juridică pentru intentarea acțiunii. În plus, din probele administrate nu a fost confirmată susținerea reclamantei în privința unor executări succesive în cadrul a trei dosare de executare întocmite la cererea pârâtei.
Pe de altă parte, reclamanta a avut la îndemână exercitarea mijloacelor procedurale prevăzute de lege în etapa executării silite, și anume contestația la executare.
Instanța apreciază că neîndeplinirea condițiilor juridice ale acțiunii face inutilă cercetarea îndeplinirii celorlalte cerințe.
Față de toate aceste considerente, întrucât în prezenta cauză nu sunt îndeplinite condițiile plății lucrului nedatorat și nici ale îmbogățirii fără justă cauză, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. O. P. S.A. în contradictoriu cu pârâtul M. Ș..
Dată fiind culpa procesuală a reclamantei, având în vedere soluția pronunțată, în temeiul art. 274 alin. 1 C.proc.civ., instanța o va obliga pe reclamantă la plata către pârât a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. O. P. S.A., cu sediul in mun. București, ., sector 1, înregistrata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul București sub nr. J_, CUI_ în contradictoriu cu pârâtul M. Ș., domiciliat in loc. Medgidia, ., ., ..
O obligă pe reclamantă la plata către pârât a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.03.2014.
PresedinteGrefier
M. TrantuElena R.
Red. jud. T.M./24.04.2014
Dact. R.E./18.03.2014
.
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei:
| ← Pretenţii. Sentința nr. 913/2014. Judecătoria CONSTANŢA | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 9606/2014.... → |
|---|
