Pretenţii. Sentința nr. 8757/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8757/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 02-09-2014 în dosarul nr. 26212/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8757
Ședința publică din data de 02.09.2014
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: M. TIMOAȘCĂ
GREFIER: F. S.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant RA E. D. PUBLIC SI PRIVAT CONSTANTA și pe pârât S. M., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru pârâtă in calitate de curator av. G. M. G., in baza delegației pentru curator special depuse la dosar, lipsind reclamanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:
Instanța în baza art. art.94 pct.1 lit. j raportat la dispozițiile art.107 din C.proc.civ. se declară competentă în soluționarea prezentei cauzei din punct de vedere general, material și teritorial.
În conformitate cu dispozițiile art. 238 Cod pr. civilă instanța pune în discuție estimarea duratei cercetării procesului.
Apărătorul pârâtei estimează că prezenta cauză poate fi soluționată in termen de o lună.
Instanța estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la o lună, termen apreciat ca fiind optim și previzibil față de obiectul cauzei.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, în temeiul dispozițiilor art. 258 Cod pr. civilă, instanța acordă cuvântul pentru propunerea probelor.
În dovedirea cererii, reprezentantul pârâtei solicită instanței administrarea probei cu înscrisuri.
În conformitate cu disp. art. 255 raportat la dispozițiile art. 237 alin. 2 pct. 7 Cod pr. civilă, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri, ca fiind utilă, pertinentă si concludentă în soluționarea cauzei.
Apărătorul pârâtei învederează că nu mai are alte cereri de formulat ori probe de administrat.
Instanța constatând dosarul în stare de judecată, acorda cuvântul pentru dezbateri asupra fondului cauzei.
Apărătorul pârâtei arată că lasă la aprecierea instanței cererea formulată de reclamantă, in raport de înscrisurile ce se regăsesc la dosarul cauzei iar in măsura in care pretențiile reclamantei sunt dovedite solicită admiterea cererii.
În temeiul dispozițiilor art. 394 din Codul de procedură civilă, instanța reține cauza în vederea soluționării.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de fata, constata următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanta sub nr._, reclamant RA E. D. PUBLIC SI PRIVAT CONSTANTA, în contradictoriu cu pârâta S. M., a solicitat instanței să oblige pârâta la plata sumei de 652,38 lei reprezentând chiria datorată pentru perioada august 2012 până la data de 16.04.2013, conform contractului de închiriere nr.2015/09.06.2004 in baza căruia a deținut spațiul locativ situat in C., ., . la plata penalităților in procent de 0,5%/zi de întârziere calculate asupra chiriei restante pentru fiecare zi de întârziere la plată, până la data plății efective a debitului asupra căruia au fost calculate, fără ca penalitatea totală să poată depăși cuantumul debitului principal, conform art.8 alin.2 din contractul de închiriere nr.2015/09.06.2014, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, intre reclamantă și pârâta S. M. a fost încheiat contractul de închiriere nr.2015/09.06.2014, ce avea ca obiect spațiul situat in C., ., . două camere și dependințe in suprafață totală de 38,14 m.p.; se mai arată că in decursul timpului contractul a fost prelungit, de drept, in baza mai multor acte normative, respectiv OUG 40/1999, OUG 8/2004, OUG 44/2009, până la data de 20.05.2014.
Reclamanta mai arătat că, prin contractul de închiriere mai sus amintit, chiriașul este obligat la plata chiriei lunare in cuantum de 76,45 lei iar confort art.8 din contractul de închiriere, plata chiriei se datorează de către chiriaș, lunar, până in ultima zi lucrătoare a lunii pentru care urmează a se face plata după care chiriașul este pus de drept pus in întârziere; se mai arată că chiriașul datorează in caz de neplată a chiriei la termen, penalității un procent de 0,5% aplicate sumei datorate, începând cu prima zi lucrătoare care urmează aceleia când suma a devenit exigibilă, fără ca majorarea să poată depăși totalul chiriei datorate, potrivit art.8 alin.2 din contractul de închiriere nr.2015/09.06.2014.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 194 C.pr.civ., contractul de închiriere nr.2015/09.06.2014, legea locuinței nr.114/1996, OUG 44/2009, art.969 din Vechiul Cod de procedură civilă.
La cerere au fost anexate, în copie, un set de înscrisuri.
Acțiunea a fost legal timbrata.
Pârâta, legal citata, nu a formulat întâmpinare.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma susținerilor părților, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin contractul nr. 2015/09.06.2004 încheiat între cele două părți în temeiul Legii nr. 114/1996, reclamanta a dat în chirie pârâtului spațiul locativ situat în C., ., . a încetat să achite chiria pe o perioadă de 9 luni consecutive, respectiv august_13, contractul fiind prelungit până la data de 20.05.2014.
Deoarece pârâta a încetat să-și respecte obligațiile contractuale, în data de 26.03.2013, reclamanta a înaintat către pârâtă o notificare, aceasta fiind astfel pusă în întârziere cu privire la plata chiriei restante și a penalităților de întârziere.
Aspectele de fapt reținute sunt dovedite în cauză atât prin înscrisurile existente la dosar, cât și prin recunoașterea pretențiilor reclamantei de către pârât.
Raportând situația de fapt reținută la clauzele contractului încheiat între părți și la dispozițiile normative incidente în cauză, Judecătoria găsește cererea reclamantei întemeiată pentru următoarele considerente:
Cu privire la plata chiriei restante, conform dispozițiilor contractuale (art. 7-8), pârâtul avea obligația să achite chiria stabilită prin contract cel mai târziu în ultima zi a lunii pentru luna în curs, ulterior fiind pus de drept în întârziere.
Raportând situația de fapt reținută la dispozițiile contractuale menționate, Judecătoria constată că cererea privind obligarea pârâtului la plata debitului reprezentând chirie restantă este întemeiată..
Cu privire la penalitățile de întârziere, Judecătoria constată că de comun acord părțile au stipulat în contractul încheiat o clauză penală de în cuantum de 0,5 % din valoarea obligațiilor pentru fiecare zi de întârziere (art. 8 contract).
Urmare a neîndeplinirii de către pârât a obligațiilor de plată asumate în urma încheierii contractului, s-a creat reclamantei un prejudiciu a cărui evaluare s-a făcut anticipat, prin învoiala părților exprimată în cuprinsul stipulațiilor contractuale amintite anterior, stipulații care au valoare de clauză penală.
Conform dispozițiilor normative în materie:
Art. 1066 C. civ. – Clauza penală este aceea prin care o persoană, spre a da asigurare pentru executarea unei obligații, se leagă a da un lucru în caz de neexecutare din parte-i.
Art. 1069 C. civ. – (1) Clauza penala este o compensație a daunelor interese, ce creditorul suferă din neexecutarea obligației principale. (2) Nu poate dar creditorul cere deodată și penalitatea și obiectul obligației principale, afară dacă penalitatea nu s-a stipulat pentru simpla întârziere a executării.
În acest context, dat fiind faptul că prin inserarea unei clauze penale exprese părțile au convenit anticipat întinderea prejudiciului încercat de reclamantă ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor de plată de către pârât, se impune obligarea acestuia din urmă la plata penalităților de întârziere, astfel cum acestea au fost solicitate de reclamantă și recunoscute de pârât (314,17 lei), având în vedere faptul că în baza art. 969 C. civ. contractul are față de părțile semnatare efecte obligatorii simulare unei dispoziții normative („pacta sund servanda”).
De asemenea, pentru repararea integrală a prejudiciului suferit, se impune obligarea pârâtului la plata penalităților și pentru viitor, până la data plății efective, cuantumul acestora urmând să fie stabilit la acel moment, fie prin înțelegere, fie de către executorul judecătoresc, în temeiul art. 3712 alin. (2) C. proc. civ.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 274 C. proc. civ., cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată urmează să fie admisă, având în vedere faptul că acesta din urmă se află în situația cerută de lege, aceea de a fi căzut în pretenții.
D. urmare, pârâta urmează să fie obligată la plata către reclamantă a sumelor de 100 lei reprezentând taxă de timbru și 300,00 lei reprezentând onorariu curatorului suportat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta REGIA AUTONOMĂ E. D. PUBLIC ȘI PRIVAT C., cu sediul in CONSTANTA, ., în contradictoriu cu pârâta S. M., cu ultimul domiciliu cunoscut in CONSTANTA, . și prin curator special G. M. G., cu domiciliul in oraș O., ., județul C..
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 652,38 lei reprezentând chirie datorată pentru perioada august_13.
Obligă pârâta la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,5% din valoarea chiriei, calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data plății efective, fără a putea depăși suma de 652,38 lei.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 02.09.2014.
P. GREFIER
M. TIMOAȘCĂ F. S.
Red jud. MT
Tehnored gref SF
Data redactării: 01.10.2014/5 ex
| ← Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 8277/2014.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 9319/2014. Judecătoria... → |
|---|
