Acţiune în constatare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 10-11-2015 în dosarul nr. 13114/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
DOSAR CIVIL NR._
SENTINTA CIVILA NR._/2015
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 10.11.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE: R. E. L.
GREFIER: R. GALIU
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect acțiune în constatare constatarea caracterului abuziv, acțiune formulata de reclamant R. N. având CNP_ cu domiciliul in Lumina, ., județul C. si R. E. având CNP_ cu domiciliul in Lumina, ., ., ., județul C. ambii cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat B. I. C. in Constanta, . nr. 2B, ., . in contradictoriu cu pârât B. G. SOCIETE GENERALE SA având CUI_, număr de înregistrare in Registrul Comerțului J_ cu sediul in Bucuresti, sector 1, .. 1-7.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 20.10.2015. Solicitările părților au fost consemnate în încheierea de ședința din acea data, incheiere ce face corp comun cu prezenta hotărâre pentru când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a dispus amânarea pronunțării la data de 04.11.2015 si apoi la 10.11.2015, când s-a dat următoarea soluție.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 26.03.2015 sub nr._ reclamanții R. N. și R. E. au solicitat în contradictoriu cu pârâta B. G. SOCIETE GENERALE S.A. să se constate caracterul abuziv în ceea ce privește art. 8 din contractul de credit nr._/13.08.2008 referitor la comisionul de întocmire contract de 2,50%, comisionul lunar de gestiune de 0,3%, comisionul de rambursare anticipată de 3%, precum și în ceea ce privește art. 4 din actul adițional nr. 1/23.10.2013 privind comisionul lunar de administrare de 0,40% și comisionul de rambursare anticipată de 1% și 0,5%. Reclamanții au mai solicitat să se constate nulitatea de drept a clauzelor sus menționate și să fie obligată pârâta să elimine clauzele constatate ca fiind abuzive și nule de drept, să restituie toate sumele retrase din contul reclamanților în baza clauzelor menționate, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii reclamanții au arătat că prevederile contractuale la care au făcut referire sunt pretipărite de bancă, iar contractul nu a fost negociat, banca impunând forma și fondul acestuia. Contractul a fost încheiat cu încălcarea art. 4 alin.1 din legea nr. 193/2000.
Comisionul de întocmire dosar de 2,5% a fost impus abuziv de bancă și este nelegal perceput. Comisionul a fost impus și maschează o dobândă majorată. Banca nu are niciun motiv în perceperea acestui comision din moment ce pentru serviciile acordate a perceput o dobândă care presupune adaosul comercial al acesteia pentru serviciile prestate. Imobilul achiziționat face obiectul ipotecii imobiliare conform art. 7 astfel că nu se justifică impunerea unei garanții suplimentare. Clauza nu a fost negociată cu banca, neexistând un echivalent al acestei prestații în favoarea reclamanților.
Comisionul lunar de gestionare a creditului este un cost suplimentar și abuziv, reprezentând o dobândă mascată. Nu există nicio contraprestație a băncii pentru acest comision suplimentar.
În ceea ce privește comisionul de rambursare anticipată, reclamanții au arătat că potrivit art. 68 litera c din O.U.G. nr. 50/2010 este interzisă perceperea unui astfel de comision în cazul contractelor încheiate cu persoane fizice, iar această normă se aplică și contractului în cauză conform art. 95 din același act normativ.
Comisioanele percepute de bancă adițional dobânzii stabilită prin contract sunt nelegale, reprezentând o dobândă mascată percepută de bancă. Astfel cum au reținut și instanțele în practica judiciară deja constantă, menționarea unor astfel de comisioane încalcă dreptul consumatorilor la o informare precisă și corectă, fiind totodată și o practică comercială incorectă, care are drept efect deformarea substanțială a comportamentului economic al consumatorilor. De asemenea au fost încălcate dispozițiile legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și art. 5 din vechiul cod civil privind ordinea publică și bunele moravuri. În ceea ce privește art. 3 litera d privind dreptul unilateral al băncii de a revizui dobânda reclamanții au solicitat să se constate drept o clauză abuzivă și nulă de drept. Prin necircumstanțierea în niciun mod a elementelor care îi permit băncii acest drept, lăsând la libera sa apreciere majorarea dobânzii, aceste clauze încalcă prevederile legale incidente în materie, fiind de natură să îl prejudicieze pe consumator.
În dovedirea cererii reclamanții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu interogatoriul pârâtei.
Pârâta B. – G. SOCIETE GENERALE S.A. a depus întâmpinare prin care a solicitat în ceea ce privește capetele de cerere nr. 1, 2 și 3 respingerea acestora ca inadmisibile, iar în subsidiar a solicitat respingerea acestora ca neîntemeiate. În ceea ce privește cererea privind dreptul băncii de a revizui dobânda pârâta a solicitat respingerea acestuia ca lipsit de obiect. În ceea ce privește cererea de restituire a sumelor încasate pârâta a solicitat respingerea acestuia ca parțial prescris, iar în subsidiar a solicitat respingerea acestuia ca neîntemeiat. Totodată, pârâta a solicitat respingerea cererii privind cheltuielile de judecată.
Cererea reclamanților privind comisionul de gestionare a creditului, comisionul de întocmire dosar și comisionul de rambursare anticipată este inadmisibilă întrucât prin aceasta se urmărește să se constate caracterul abuziv al unor clauze clare privitoare la prețul contractului. Prevederile sunt redactate într-un limbaj clar, ușor de înțeles. Clauzele privitoare la prețul contractului nu pot fi considerate abuzive, dacă sunt clare, față de prevederile art. 4 alin.6 din Legea nr. 193/2000. Prețul contractului este format din dobânda convenită, la care se adaugă comisioanele. Aceste costuri reprezintă deopotrivă contravaloarea unor servicii prestate de bancă în favoarea reclamanților și profitul la care este îndreptățită banca în urma punerii la dispoziție a sumelor împrumutate. Legea însăși califică aceste tarife ca fiind preț al contractului. Jurisprudența a consacrat încadrarea clauzelor de tipul celor contestate în prezentul litigiu în categoria celor reglementate de art. 4 alin. 6 din O.U.G. nr. 50/2010.
Pretinsele clauze abuzive sunt formulate în termeni comuni, cunoscuți unui consumator mediu. La data semnării contractului de credit s-a pus la dispoziția reclamanților graficul de plăți în care este menționat în mod expres cuantumul soldului și al comisionului la data scadenței fiecărei rate de credit, precum și suma totală ce trebuie plătită în temeiul acestui comision, modul de funcționare al clauzei fiind transparent și foarte ușor accesibil împrumutaților. În cauză nu sunt îndeplinite condițiile cuprinse în art. 4 alin.1 din Legea nr. 193/2000. Clauzele contestate au fost negociate și nu există un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.
Cererea de a revizui rata dobânzii creditului este lipsită de obiect având în vedere că o astfel de clauză nu există în contractul încheiat.
Cererea de restituire a sumelor încasate în baza comisioanelor pretins abuzive se impune a fi respinsă ca parțial prescrisă. Pretinsele clauze ar fi nule de la momentul încheierii contractului, nulitatea intervenind de plin drept. Dreptul de creanță al contestatorilor de a solicita restituirea prestațiilor s-a născut la efectuarea plăților și se împlinește în termen de 3 ani. Contractul a fost încheiat la data de 23.07.2007, iar acțiunea a fost înregistrată la data de 26.03.2015, astfel că se impune respingerea în parte a cererii de restituire, respectiv pentru sumele achitate anterior datei de 26.03.2012.
În dovedirea susținerilor pârâta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu interogatoriul reclamanților.
Prin încheierea din 22.09.2015 instanța a respins excepția inadmisibilității cererilor și excepția prescripției dreptului la acțiune ca neîntemeiate și a încuviințat părților proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul părților.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 13.08.2008 între B. – G. SOCIETE GENERALE S.A. și R. N. și R. E. s-a încheiat contractul de credit nr._ având ca obiect acordarea unui credit în sumă de 48.500 lei pe o perioadă de 120 luni, creditul acordându-se cu o dobândă fixă de 15,50% pe an.
Potrivit art.8 din contractul de credit nr._/13.08.2008 împrumutații vor plăti băncii:
- Comision de întocmire dosar de 2,50%, dar nu mai puțin de 180 lei,
- Comision lunar de gestionare a creditului de 0,30% din soldul creditului,
- Comision de rambursare anticipată de 3%.
La data de 23.10.2013 între părți s-a încheiat actul adițional nr. 1 prin care părțile au convenit reeșalonarea întregii datorii la suma de 37.470 lei pe o perioadă de 57 luni.
Potrivit art. 4 din actul adițional împrumutații vor plăti băncii următoarele comisioane care vor înlocui comisioanele prevăzute în contractul de credit inițial:
-Comision lunar de administrare a creditului de 0,40% din soldul creditului,
-Comision de rambursare anticipată totală/parțială, aplicabil în perioada în care rata dobânzii aferentă creditului este fixă:
- 1% din valoarea creditului rambursată anticipat, dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată și data convenită pentru încetarea contractului de credit este mai mare de un an,
- 0,5% din valoarea creditului rambursată anticipat, dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată și data convenită pentru încetarea contractului de credit nu este mai mare de un an.
Referitor la capătul de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzei comisionul de întocmire dosar de 2,50%, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 4 din Legea nr. 193/2000:
„(1) O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.
(2) O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv.
(3) Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidențiază că acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Dacă un comerciant pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens.
(4) Lista cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezenta lege redă, cu titlu de exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive.
(5) Fără a încălca prevederile prezentei legi, natura abuzivă a unei clauze contractuale se evaluează în funcție de:
a) natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului, la momentul încheierii acestuia;
b) toți factorii care au determinat încheierea contractului;
c) alte clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde.
(6) Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerințele de preț și de plată, pe de o parte, nici cu produsele și serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil.”
Conform art. 6 din Legea nr. 193/2000:
„Clauzele abuzive cuprinse în contract și constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege, nu vor produce efecte asupra consumatorului, iar contractul se va derula în continuare, cu acordul consumatorului, numai dacă după eliminarea acestora mai poate continua.”
Analizând cuprinsul contractului de credit nr._/13.08.2008 instanța constată că destinația comisionului de întocmire dosar de 2,5% nu a fost explicată în contract. Instanța nu poate constata caracterul legal al acestei clauze, din moment ce motivația perceperii acestui comision nu este detaliată nici în cuprinsul condițiilor generale și nici în cuprinsul contractului. Comisionul de întocmire dosar a fost aplicat, fără să se arate în funcție de ce a fost stabilit, de ce s-a impus aplicarea lui, cum a fost el negociat. Aceasta clauză, datorită modului în care este formulată, fără nici o posibilitate de negociere, are caracterul unei clauze abuzive. Prin urmare, instanța va constata caracterul abuziv al clauzei stipulate la art. 8 privind comisionul de întocmire dosar de 2,5% din contractul de credit, și având în vedere că sancțiunea care intervine în cazul constatării caracterului abuziv al unei clauze este nulitatea acesteia, instanța va constata nulitatea acesteia, urmând să oblige pârâta să elimine clauza din contract.
În ceea ce privește cererea reclamanților de restituire a sumelor încasate în temeiul clauzei privind comisionul de întocmire dosar, instanța reține că efectele nulității actului juridic civil sunt guvernate de principiul retroactivității efectelor nulității și principiul restabilirii situației anterioare. Având în vedere principiul retroactivității efectelor nulității, efecte care se produc din momentul încheierii actului juridic, și principiul repunerii părților în situația anterioară, care se realizează prin restituirea prestațiilor efectuate în temeiul actului juridic anulat. Pentru aceste motive instanța constată întemeiată cererea de restituire și va obliga pârâta să restituie reclamanților suma de bani percepută în temeiul clauzei prevăzute la art. 8 privind comisionul de întocmire dosar de 2,50% din contractul de credit nr._/13.08.2008.
În ceea ce privește clauza privind comisionul lunar de gestiune de 0,30% menționată la art. 8 din contractul de credit și clauza privind comisionul lunar de administrare de 0,40% din soldul creditului menționată la art. 4 din actul adițional la contractul de credit, instanța apreciază că aceste clauze nu sunt abuzive pentru următoarele considerente:
Comisionul lunar de gestiune/administrare reprezintă contravaloarea monitorizării de bancă a rambursării creditului, precum și a îndeplinirii oricăror alte obligații asumate de aceasta în baza contractului de credit. Activitatea de monitorizare desfășurată de bancă presupune costuri fiind justificată astfel perceperea unui comision pentru acoperirea acestora. Executarea contractului de credit se desfășoară pentru o lungă perioadă de timp și necesită în permanență monitorizare și în funcție de caz luarea măsurilor necesare.
În ceea ce privește negocierea clauzelor, deși clauzele sunt preformulate, acestea sunt clare și neechivoce, fiind însușite de consumatori în cunoștință de cauză. Clauzele se caracterizează prin previzibilitate fiind luate la cunoștință chiar de la semnarea contractului de credit, respectiv a actului adițional. Părțile au prevăzut în contract, respectiv actul adițional, modalitatea de calcul a comisionului, modul în care a fost exprimat în contract comisionul fiind unul clar și inteligibil. Prin stipularea acestui comision nu se creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților asumate prin contract, comisionul reprezentând contravaloarea unui serviciu prestat de pârâtă în favoarea reclamanților. Comisionul nu este o dobândă ascunsă din moment ce are un scop și este determinat expres, consumatorul cunoscând încă de la încheierea contractului existența și cuantumul acestuia.
Instanța mai reține că la momentul încheierii contractului de credit nu exista o dispoziție legală care să interzică perceperea unui astfel de comision. Totodată, prin art. 36 din O.U.G. nr. 50/2010 s-a prevăzut posibilitatea băncilor de a percepe un comision de administrare credit, confirmând astfel legalitatea comisionului de administrare. Pentru aceste motive, apreciind că aceste clauze sunt exprimate în termeni clari și nu dau naștere la prestații deosebit de oneroase din partea consumatorului, instanța va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind comisionul de gestiune/administrare lunară.
Având în vedere încheierea în mod legal a clauzelor sus menționate, pe cale de consecință instanța va respinge ca neîntemeiate cererea de constare a nulității clauzelor și cererea de restituire a sumelor percepute în baza acestora.
În ceea ce privește clauza prevăzută la art. 8 din contractul de credit privind comisionul de rambursare anticipată de 3% și clauza prevăzută la art. 4 din actul adițional nr. 1/23.10.2013 privind comisionul de rambursare anticipată, instanța apreciază că aceste clauze nu au un caracter abuziv.
Comisionul de rambursare anticipată reprezintă o compensație în favoarea băncii justificată în mod obiectiv pentru eventualele costuri legate direct de rambursarea anticipată a creditului În ceea ce privește negocierea clauzelor, deși clauzele sunt preformulate, acestea sunt clare și neechivoce, fiind însușite de consumatori în cunoștință de cauză. Clauzele se caracterizează prin previzibilitate fiind luate la cunoștință chiar de la semnarea contractului de credit, respectiv a actului adițional. Părțile au prevăzut în contract, respectiv actul adițional, modalitatea de calcul a comisionului, modul în care a fost exprimat în contract comisionul fiind unul clar și inteligibil. Prin stipularea acestui comision nu se creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților asumate prin contract, comisionul reprezentând contravaloarea unui serviciu prestat de pârâtă în favoarea reclamanților. Comisionul nu este o dobândă ascunsă din moment ce are un scop și este determinat expres, consumatorul cunoscând încă de la încheierea contractului existența și cuantumul acestuia.
Instanța mai reține că la momentul încheierii contractului de credit nu exista o dispoziție legală care să interzică perceperea unui astfel de comision. Totodată, prin art. 65 din O.U.G. nr. 50/2010 s-a prevăzut posibilitatea băncilor de a percepe un comision de rambursare anticipată, confirmând astfel legalitatea comisionului de rambursare anticipată.
Potrivit art. 67 din O.U.G. nr. 50/2010:
(1) În cazul rambursării anticipate a creditului, creditorul este îndreptățit la o compensație echitabilă și justificată în mod obiectiv pentru eventualele costuri legate direct de rambursarea anticipată a creditului cu condiția ca rambursarea anticipată să intervină într-o perioadă în care rata dobânzii aferente creditului este fixă.
(2) O astfel de compensație nu poate fi mai mare de:
a) 1 % din valoarea creditului rambursată anticipat, dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată și data convenită pentru încetarea contractului de credit este mai mare de un an;
b) 0,5 % din valoarea creditului rambursat anticipat, dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată și data convenită pentru încetarea contractului de credit nu este mai mare de un an."
În ceea ce privește susținerea reclamanților că această clauză este interzisă de prevederile art. 68 litera c din O.U.G. nr. 50/2010 instanța reține că aceste dispoziții stabilesc că nu se solicită o compensație pentru rambursare anticipată în cazul în care rambursarea anticipată intervine într-o perioadă în care rata dobânzii aferente creditului nu este fixă. Părțile au convenit inițial o dobândă fixă de 15,50% pe an, iar ulterior de 7,25% pe an. Din moment ce dobânda convenită a fost fixă, în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 68 litera c din O.U.G. nr. 50/2010 care vizează contractele cu dobândă variabilă, susținerea reclamanților cu privire la acest aspect fiind astfel neîntemeiată.
Pentru aceste motive, apreciind că aceste clauze sunt exprimate în termeni clari și nu dau naștere la prestații deosebit de oneroase din partea consumatorului, instanța va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind comisionul de rambursare anticipată.
Având în vedere încheierea în mod legal a clauzelor sus menționate, pe cale de consecință instanța va respinge ca neîntemeiate cererea de constare a nulității clauzelor și cererea de restituire a sumelor percepute în baza acestora.
În ceea ce privește cererea referitoare la art. 3 litera d privind dreptul unilateral al băncii de a revizui dobânda, instanța constată că părțile nu au inserat o astfel de clauză în convenția lor, dobânda convenită fiind fixă, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiat acest capăt de cerere.
În ceea ce privește cererea reclamanților de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat în sumă de 1.240 lei, având în vedere că instanța va admite în parte cererea principală, raportat la prevederile art. 453 alin.2 Cod procedură civilă, instanța va admite în parte capătul accesoriu de cerere și va obliga pârâta să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în sumă de 400 lei reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții R. N. având CNP_ cu domiciliul in Lumina, ., județul C. și R. ELENAavând CNP_ cu domiciliul in Lumina, ., ., ., județul C. ambii cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat B. I. C. in Constanta, . nr. 2B, ., . în contradictoriu cu pârâta B. G. SOCIETE GENERALE S.A având CUI_, număr de înregistrare in Registrul Comerțului J_ cu sediul in Bucuresti, sector 1, .. 1-7.
Constată caracterul abuziv al clauzei prevăzute la art. 8 privind comisionul de întocmire dosar de 2,50% din contractul de credit nr._/13.08.2008 și nulitatea acestei clauze și obligă pârâta să elimine clauza din contract.
Obligă pârâta să restituie reclamanților suma de bani percepută în temeiul clauzei prevăzute la art. 8 privind comisionul de întocmire dosar de 2,50% din contractul de credit nr._/13.08.2008.
Respinge restul pretențiilor ca neîntemeiate.
Obligă pârâta să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în sumă de 400 lei reprezentând onorariu de avocat.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10.11.2015.
P., GREFIER,
R. E. L. R. GALIU
Red. jud. R.E.L../5ex/ 08.01.2016
Gref. R..G./ emis 3 comunicari .
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 10/2015. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
