Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1046/2015. Judecătoria CONSTANŢA
Comentarii |
|
Sentința nr. 1046/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 04-02-2015 în dosarul nr. 1046/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1046
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DIN DATA DE 04.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – M. TRANTU
GREFIER – E. R.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant . și pe pârât A. M., având ca obiect cerere de valoare redusă.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința din camera de consiliu din data de 27.01.2015, fiind consemnate in încheierea de ședință de la acea dată, care face parte din prezenta sentința când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04.02.2015, dată la care a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 01.07.2014 sub nr._ pe rolul Judecătoriei C., ., în contradictoriu cu pârâtul A. M. a solicitat instanței, pe calea procedurii speciale a cererilor de valoare redusă ca, prin hotărârea ce va pronunța să îl oblige pe pârât la plata sumei totale de 8692,29 lei din care 8158,30 lei reprezentând contravaloarea energiei electrice conform facturilor emise în perioada 11.09.2011 – 15.02.2013, 464,65 lei reprezentând penalități de întârziere și 69,34 lei reprezentând taxă deconectare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că între părți s-a încheiat contractul de furnizare a energiei electrice nr._/08.10.2004, în baza căruia pârâtul a consumat energie electrică, potrivit facturilor fiscale anexate, a căror contravaloare nu a fost achitată, în mod nejustificat de către acesta.
Reclamanta a precizat că, pentru plata cu întârziere a energiei electrice consumate au fost calculate și facturate penalități de întârziere, iar potrivit art. 200 alin. 5 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin HG nr. 1007/2004, s-a calculat și taxa de servicii.
În drept, au fost invocate prevederile art. 969 Cod civil, Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, Legea energiei electrice, art. 1025 și urm. C.proc.civ.
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată.
Reclamanta nu a solicitat o dezbatere orală.
Legal citat, pârâtul nu a depus formularul de răspuns completat și nu s-a prezentat în instanță pentru a-și preciza poziția procesuală.
În cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Între reclamanta . și pârâtul A. M. s-a încheiat contractul de furnizare a energiei electrice la consumatori casnici nr._/08.10.2004, acest contract fiind însușit de pârât prin semnătură.
În baza acestui contract, reclamanta a furnizat pârâtului energie electrică, pentru care a emis facturile nr. 1F_/11.09.2011, nr. 1F_/11.11.2011, nr. 1F_/12.01.2012 și nr. 1F_/15.02.2013 în valoare totală de 8692,29 lei, reprezentând contravaloarea energiei electrice consumate, penalități de întârziere, precum și taxă de deconectare.
Conform art. 6 lit. a) din convenția părților, reclamanta s-a obligat să furnizeze consumatorului energie electrică în mod continuu, iar potrivit literei c) să factureze consumatorului energia electrică la tariful ales de el dintre tarifele legale în vigoare, iar pârâtul, în calitate de consumator, s-a obligat potrivit art. 7 lit. c) din contract să achite integral și la termen facturile emise de furnizor.
De asemenea, potrivit art. 11 lit. a din contract, neachitarea contravalorii facturii de către consumator în termen de 7 zile calendaristice de la data înștiințării de plată atrage perceperea de penalități egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare.
În drept, potrivit art. 969 și art. 970 din C.civ. din 1864 (în vigoare la data încheierii contractului), convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante și trebuie executate cu bună-credință.
Art. 1082 din C.civ. prevede că debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligației, sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este rea-credință din parte-i, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine din o cauză străină, care nu-i poate fi imputată.
Din punct de vedere probatoriu, instanța reține că, în materie contractuală, sarcina probei este împărțită între creditor și debitor, în sensul că reclamanta are sarcina de a proba existența convenției și a îndeplinirii propriilor obligații, moment în care se prezumă faptul neexecutării culpabile din partea debitorului, care poate proba contrariul fie prin actul juridic al plății, în conformitate cu dispozițiile art. 1092 C.civ. și urm., sau printr-un alt mod de stingere a obligațiilor reglementat de lege, fie caracterul neculpabil al neîndeplinirii obligațiilor conținute de contract, conform art. 1082 C.civ.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv contractul încheiat între părți și facturile nr. 1F_/11.09.2011, nr. 1F_/11.11.2011, nr. 1F_/12.01.2012 și nr. 1F_/15.02.2013, instanța reține că pârâtul datorează suma totală de 8692,29 lei din care 8158,30 lei reprezentând contravaloarea energiei electrice conform facturilor emise în perioada 11.09.2011 – 15.02.2013, 464,65 lei reprezentând penalități de întârziere și 69,34 lei reprezentând taxă deconectare.
Având în vedere cele expuse mai sus, reținând că reclamanta a dovedit pretențiile sale prin probele administrate în cauză, fiind întrunite cumulativ condițiile răspunderii civile contractuale, instanța va admite acțiunea și îl va obliga pe pârât la plata către reclamantă a sumei totale de 8692,29 lei din care 8158,30 lei reprezentând contravaloarea energiei electrice conform facturilor emise în perioada 11.09.2011 – 15.02.2013, 464,65 lei reprezentând penalități de întârziere și 69,34 lei reprezentând taxă deconectare.
Față de această soluție, întrucât pârâta a căzut în pretenții, în temeiul art. 453 C.proc.civ., instanța îl va obliga pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta ., cu sediul social în mun. București, .. 41-43, sector 1, cu sediu ales în mun. C., .. 89 A, jud. C., nr. de ordine în registrul comerțului J40/_/2007, cui_, în contradictoriu cu pârâtul A. M., cu domiciliul în loc. Năvodari, . nr. 28, jud. C., CNP –_.
Îl obligă pe pârât la plata către reclamantă a sumei totale de 8692,29 lei din care 8158,30 lei reprezentând contravaloarea energiei electrice conform facturilor emise în perioada 11.09.2011 – 15.02.2013, 464,65 lei reprezentând penalități de întârziere și 69,34 lei reprezentând taxă deconectare.
Îl obligă pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
Executorie.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria C., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04.02.2015.
PreședinteGrefier
M. Trantu E. R.
Red. jud. T.M./ 24.04.2015
Dact. R.E./06.02.2015
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1020/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1017/2015. Judecătoria... → |
---|